Știri
Știri din categoria Politică
Un transfer de 2 miliarde de forinți către presa maghiară din Transilvania ridică mize de transparență și influență politică înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, potrivit G4Media. Banii ar fi ajuns în România prin intermediul Asociației pentru Spațiul Media Transilvan, care ar fi primit un „sprijin de urgență” de 2 miliarde de forinți (aproximativ 5 milioane de euro, adică aprox. 25 milioane lei), conform rtl.hu, citată de publicație.
Finanțarea de dinaintea alegerilor este prezentată ca parte a unui flux mai amplu de bani publici dinspre Budapesta către acest ecosistem media, care, din 2017 până în prezent, ar fi depășit 30 de milioane de euro, potrivit calculelor menționate în articol. Miza, dincolo de dimensiunea financiară, este legată de modul de alocare a fondurilor și de efectul lor asupra spațiului informațional din România.
În material se arată că Zoltán Tarr, actualul ministru maghiar al Culturii, a promis revizuirea subvențiilor. În același timp, Transparency International Ungaria a susținut că guvernul anterior ar fi distribuit majoritatea banilor prin „rezoluții secrete”, potrivit informațiilor redate de G4Media.
În lipsa unor detalii suplimentare în text despre criteriile de acordare și despre eventuale verificări, rămâne de urmărit dacă revizuirea anunțată va produce schimbări concrete în modul de finanțare și în raportarea publică a acestor fonduri.
G4Media descrie Asociația pentru Spațiul Media Transilvan drept cel mai mare trust de presă maghiară din Transilvania, construit în circa un deceniu pe baza unei infuzii consistente de capital public din Ungaria. Asociația a fost înregistrată în 2013 și a gestionat inițial portalul de opinii Főtér.ro.
Un punct de cotitură ar fi fost conflictul din 2015 dintre Viktor Orbán și Lajos Simicska, fost aliat, context în care active media din Transilvania asociate lui Simicska ar fi intrat în dificultate financiară. Potrivit jurnaliștilor de la Atlaszo Erdely, citați în articol, asociația ar fi fost vehiculul folosit pentru „salvarea” acestor active, inclusiv prin cumpărarea unei firme (Prima Press SRL) și preluarea jurnaliștilor publicațiilor aflate în colaps.
Materialul notează că influența lui Szilárd Demeter asupra trustului ar fi durat din ianuarie 2018 până în vara lui 2023. În ianuarie 2023, edițiile tipărite ar fi fost suspendate, iar 70% din personal ar fi fost concediat, conform articolului. Ulterior, în iulie 2023, echipa sa ar fi fost îndepărtată de la conducerea operațiunilor media.
Conducerea ar fi fost preluată de Györfi Áron, descris de presa maghiară drept „omul lui Liszkay”, iar după această schimbare guvernul ungar ar fi reluat „imediat” finanțarea masivă către asociație, după o perioadă de stagnare, potrivit G4Media.
La apogeu, trustul ar fi administrat aproximativ 30 de entități media, inclusiv publicații, radio și TV, dar și servicii conexe. În articol sunt enumerate, între altele:
Bilanțul total al sprijinului acordat de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor (BGA) către asociație ar depăși 30 de milioane de euro, iar articolul face o comparație: suma ar fi echivalentă cu întregul buget anual pe care Guvernul României îl acordă minorității maghiare.
Recomandate
Acuzațiile privind costul corvetelor riscă să reaprindă disputa despre achizițiile militare și criteriile de preț : fostul premier Victor Ponta susține, într-o intervenție televizată, că ministrul demis al Apărării, Radu Miruță , ar fi semnat pentru nave „duble la preț” față de o alternativă din Turcia, potrivit Mediafax . Ponta a făcut declarațiile la emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, unde a afirmat că Rheinmetall „nu a mai făcut până acum nave militare”, iar navele pentru care „a semnat Miruță” ar fi mai scumpe decât o corvetă „identică” achiziționată din Turcia, despre care spune că ar fi fost văzută de președintele Nicușor Dan la Istanbul. Diferența de preț invocată: 220 milioane euro vs. 850 milioane euro În relatarea lui Ponta, o corvetă cumpărată „de la turci”, descrisă ca fiind „identică” și compatibilă NATO, ar fi costat 220 de milioane de euro, în timp ce „alea două” care „o să le facă Rheinmetall” ar costa 850 de milioane de euro. „Problema e următoarea: aia de la turci, care e identică, NATO, tot… echipament, făcută de o firmă care cu asta se ocupă, face corvete, a mai făcut o mulțime, a costat 220 de milioane de euro. Alea două pe care cică o să le facă Rheinmetall și Miruță, costă 850 de milioane.” Ponta a ironizat diferența de cost, sugerând că ar fi evidentă din punct de vedere matematic. Context: acuzații lansate în spațiul public, fără detalii contractuale în material Fostul premier a mai spus că ar fi scris și pe Facebook despre acest subiect, dar că „nu interesează pe nimeni”. Materialul citat nu include poziția lui Radu Miruță, a Ministerului Apărării sau detalii contractuale care să permită verificarea independentă a comparației (specificații, pachet de armament, mentenanță, offset industrial, termene de livrare ori condiții de finanțare). În lipsa acestor elemente, acuzația rămâne, în forma prezentată, una politică și de comunicare publică, cu potențial impact asupra dezbaterii despre costurile și criteriile achizițiilor din Apărare. [...]
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil , iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3 . Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august. Miza economică invocată: finanțarea statului, în funcție de rating Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”. Ce soluție politică propune: acord cu PNL, USR și UDMR Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități. Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate. Critici interne și risc de excludere: „Aș dormi mai liniștit” Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid. „În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.” La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. [...]
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
Demisia Silviei Uscov nu indică o ruptură în AUR , iar linia partidului privind alegerile anticipate și votul pe viitorul Executiv rămâne neschimbată, potrivit declarațiilor făcute de Dan Dungaciu la Antena 3 . Mesajul central: deciziile se iau în forurile de conducere, iar membrii trebuie să le asume, altfel partidul nu poate funcționa „ca o armată” în care fiecare comandant acționează după propria idee. Dungaciu a respins ideea că plecarea avocatei ar reflecta „diferențe de valori” în interiorul formațiunii, sugerând că ar fi vorba mai degrabă de „diferențe tactice”. În acest context, el a insistat că, odată adoptată o decizie, aceasta devine obligatorie pentru toți membrii. „Ce s-ar întâmpla dacă, într-o armată, fiecare șef de pluton sau comandant de divizie, după luptă, ar face așa cum îi trece lui prin minte?” Anticipatele, poziție asumată; AUR spune că există „50% șanse” În intervenția sa, prim-vicepreședintele AUR a reafirmat că partidul susține organizarea de alegeri anticipate și a spus că invita „membrii partidelor și Președinția” la discuții rapide pe această temă, prezentând-o drept poziția AUR. Dungaciu a afirmat că există „50% șanse” de anticipate și că este o decizie „asumată de câteva săptămâni sau luni”. El a motivat demersul prin lipsa „voinței politice” pentru ca un guvern nu doar să se formeze, ci și să funcționeze după învestire. Totodată, a susținut că „termenul de noiembrie” ar fi o strategie politică menită să descurajeze alegerile anticipate. Votul pe „Guvernul Veștea” și opțiunea suspendării Dungaciu a mai spus că decizia AUR de a nu vota „Guvernul Veștea” a fost luată „cu o săptămână înainte”, „în unanimitate”, și apoi transmisă tuturor, prezentând-o ca exemplu de disciplină internă. În aceeași logică, a calificat drept „absurd” ca AUR să fie cerut acum să voteze o propunere de guvern, pe motiv că ar contrazice pozițiile anterioare ale partidului. În plus, el a menționat că suspendarea este un demers „avut în minte” dacă opoziția față de anticipate persistă, dar a precizat că nu este un proiect în care partidul s-ar angaja fără „șanse cel puțin minime” de reușită. Context: de ce a plecat Silvia Uscov Silvia Uscov și-a anunțat demisia din AUR după ce l-a criticat dur pe George Simion pentru solicitarea declanșării alegerilor anticipate. Ea a invocat lipsa unor valori comune cu partidul condus de Simion, potrivit informațiilor prezentate în material. [...]
Demisia avocatei Silvia Uscov din AUR slăbește capacitatea juridică publică a partidului într-un moment de criză politică , după ce aceasta a fost implicată în litigii ale formațiunii și a susținut în spațiul public pozițiile AUR pe teme juridice și constituționale, potrivit Adevărul . Silvia Uscov și-a anunțat luni, 29 iunie, demisia din AUR printr-un mesaj publicat pe Facebook, motivând că a ajuns la concluzia că nu împărtășește aceleași valori cu partidul. „Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori (...)” Ce rol a avut în AUR și de ce contează plecarea Deși nu a ocupat o funcție de conducere, Uscov a fost una dintre persoanele implicate în activitatea juridică a AUR, reprezentând partidul condus de George Simion „în mai multe litigii” aflate pe rolul instanțelor, în calitate de avocat. În paralel, a susținut public pozițiile AUR pe subiecte de natură juridică și constituțională. În acest context, plecarea ei are o miză operațională: reduce vizibilitatea și continuitatea unei voci care a articulat și apărat în spațiul public argumentația juridică a partidului, într-o perioadă în care formațiunea este implicată în dispute și decizii cu potențial impact instituțional. Momentul demisiei: tensiuni și discuții despre anticipate Demisia intervine într-un moment tensionat, în care George Simion afirmă că urmează să întocmească listele cu parlamentari în vederea declanșării de alegeri anticipate, pe fondul crizei politice și al blocajului în formarea unui guvern. Potrivit aceleiași surse, de miercuri parlamentarii intră în vacanță. Uscov mai spune că a mai avut o tentativă de a părăsi partidul la 1 martie 2026, dar a revenit, invocând respectul pentru „câteva persoane deosebite” din AUR. [...]
