Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Franței vrea un cadru care să permită ignorarea sau adaptarea unor legi în criză, potrivit POLITICO, pe baza unui anunț făcut miercuri, 25 martie, de premierul Sébastien Lecornu în Adunarea Națională de la Paris.
Lecornu a spus că obiectivul este recalibrarea „unui stat conceput pentru timp de pace” într-un context de securitate deteriorat, fără să definească explicit tipul de amenințare avut în vedere. În intervenția sa, premierul a insistat că măsura nu urmărește slăbirea statului de drept, ci creșterea capacității de reacție a administrației în situații excepționale.
„Acest lucru nu înseamnă, desigur, subminarea statului de drept; înseamnă să oferim statului mijloacele de a fi eficient în timp de criză.”
Noul statut, descris drept o „stare de alertă de securitate națională”, ar putea fi activat fără aprobarea Parlamentului și ar permite suspendarea temporară a aplicării unor reguli din domenii precum construcțiile, traficul camioanelor grele, achizițiile publice și stocarea muniției și a combustibilului. Scopul declarat este facilitarea mobilității militare, accelerarea achizițiilor de armament și creșterea producției.
Inițiativa urmează să fie inclusă în actualizarea legii de planificare militară, care va fi prezentată Consiliului de Miniștri pe 8 aprilie, apoi va intra în evaluarea Adunării Naționale din 5 mai și, ulterior, a Senatului din 1 iunie. În paralel, Lecornu a anunțat și un pachet de măsuri pentru întărirea capacităților de apărare: 8,5 miliarde de euro pentru muniții până în 2030, o platformă de achiziții în volum pentru rachete, proiectile și drone, precum și un fond de 300 de milioane de euro pentru a sprijini cooperarea dintre industria de apărare și sectoare civile, inclusiv chimie și auto.
Recomandate
Oprirea neanunțată a lui Nicușor Dan la Cluj, în drum spre Polonia, a fost folosită pentru a pune pe agendă tema apărării anti-dronă și a întăririi capabilităților la Marea Neagră , într-un context regional dominat de riscurile de securitate dinspre Rusia, potrivit Adevărul . Președintele a publicat joi, 25 iunie, fotografii cu tinerii care l-au întâmpinat la Cluj-Napoca, înainte de plecarea spre Gdańsk (Polonia), unde urmează să participe la Summitul Flancului Estic . În mesajul postat pe X, Nicușor Dan a descris oprirea ca fiind una scurtă și a menționat „entuziasmul tinerilor” din oraș. Ce a spus președintele despre miza summitului În discuția cu jurnaliștii prezenți la Cluj, șeful statului a legat deplasarea de subiecte de apărare și de poziționarea României în cadrul formatului regional: „E important pentru România, pentru că e vorba de protecția față de drone și față de amenințări în general din partea Rusiei și e important pentru noi să subliniem că trebuie să aducem capabilități și în sud și în special la Marea Neagră.” Nicușor Dan a precizat că se află „în drum spre Polonia” pentru întâlnirea Summitului Flancului Estic, iar oprirea la Cluj a fost făcută și pentru o cină cu organizatorii Techsylvania . O vizită în afara agendei oficiale, cu componentă de tehnologie și business Conform aceleiași surse, președintele a ajuns la Cluj-Napoca miercuri seară, în jurul orei 21:00, cu o aeronavă militară C-27J Spartan, după participarea la recepția organizată de Ambasada Statelor Unite. Vizita nu a fost inclusă în agenda oficială. La Cluj, Nicușor Dan a petrecut aproape o oră făcând fotografii cu susținătorii, majoritatea tineri, și a avut o întâlnire informală (inclusiv o cină) cu organizatorii Techsylvania, despre „inovație, antreprenoriat” și oportunități pentru România „în economia viitorului”. Ce urmează Nicușor Dan urmează să participe joi, 26 iunie, la a doua reuniune a Summitului Flancului Estic (Formatul Helsinki), organizată la Gdańsk, Polonia, mai notează publicația. Pentru context suplimentar despre discuțiile cu presa, Adevărul a relatat separat aici , iar despre reuniunea de la Gdańsk aici . [...]
Sorin Grindeanu spune că a încasat integral cei 450.000 de euro (aprox. 2,3 milioane lei) pentru vila din Giroc, după o plată eșalonată pe peste 40 de luni , într-un caz care ridică din nou întrebări despre transparența fluxurilor de bani în declarațiile de avere ale demnitarilor, în condițiile în care sumele încasate în tranșe nu apar la secțiunea „conturi”, potrivit HotNews . Grindeanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, la scurt timp după ce conducerea PSD l-a propus în unanimitate pentru funcția de premier, că „casa a fost vândută” și că „contractul este încheiat”, fără să detalieze momentul încasării ultimei tranșe. Vânzare începută în 2022, finalizată abia în 2026 În declarațiile de avere din anii trecuți, liderul PSD menționa o casă în comuna Giroc (județul Timiș), de 205 mp, construită în 2007. Actele pentru vânzare au fost semnate în septembrie 2022. În documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în iunie 2023, Grindeanu arăta că exista o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare până la 31 decembrie 2023, pentru 450.000 de euro, cu plata în două tranșe. Plata integrală nu a fost făcută la termen, iar Grindeanu a rămas în locuință și după 31 decembrie 2023, deoarece cumpărătorul nu achitase întreaga sumă. Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ultima rată ar fi fost plătită în „primăvara lui 2026”. Intervalul dintre semnarea actelor (septembrie 2022) și ultima plată depășește 40 de luni, perioadă în care familia Grindeanu a locuit în casă, dar a beneficiat și de banii din tranșele deja plătite. Cumpărătorul este Petru Stanoia, om de afaceri din Caraș-Severin, cu afaceri în Austria. Contactat de HotNews pe 3 aprilie 2026, acesta a spus: „Am cumpărat casa, nu trebuie să vă dau dumneavoastră raportul”. Banii și declarațiile de avere: ce se vede și ce nu se mai vede public HotNews notează că tranșele încasate între 2023 și 2026 nu se regăsesc în declarațiile de avere la secțiunea conturi. În plus, în declarația depusă la 17 ianuarie 2025, casa din Giroc apărea încă în patrimoniu, la fel și în declarația din iunie 2025, ceea ce indica faptul că imobilul nu fusese încă înstrăinat la acele momente. Publicația amintește că declarația de avere din iunie 2026 a fost depusă la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai este publică, în urma deciziei Curții Constituționale din mai 2025. În declarația de avere din iunie 2025, Grindeanu a menționat și o donație către tatăl său, Nicolae Grindeanu, în valoare de 300.000 de lei. Tot din declarațiile de avere citate de HotNews: în iunie 2024 apare un împrumut acordat unei persoane fizice, de 545.000 de lei, care nu mai figurează în declarația din iunie 2025 (posibil să fi fost restituit, potrivit interpretării din articol); în iunie 2024 apare și vânzarea unui autoturism cu 60.000 de euro (aprox. 306.000 lei), sumă care nu se regăsește ulterior în conturile declarate. O nouă casă, de 700 mp, în Dumbrăvița În paralel, Grindeanu își construiește o altă locuință, de 700 mp, în comuna Dumbrăvița (Timiș). Potrivit G4Media, imobilul ar fi fost proiectat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și ar avea acționari comuni cu Nordis Grup. Grindeanu a declarat pentru G4Media că „nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, precizând că are „doi antreprenori generali” care se ocupă de construcție și că este posibil ca aceștia să fi contractat servicii de la firma menționată. Terenul pentru casa din Dumbrăvița apare ca fiind cumpărat de soția sa, Mihaela Grindeanu, în 2022, și are 1.420 mp. HotNews mai notează că aceasta a moștenit în 2023 două terenuri (în total puțin peste 3.000 mp) și o casă de 147 mp în județul Timiș. [...]
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
