Întâlnirea de miercuri a lui Grindeanu cu sindicatele și patronatele pune pe agendă presiunile economice invocate de BNS, într-un moment în care organizația sindicală cere priorități „asumate public” pentru stoparea erodării puterii de cumpărare și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, potrivit Economedia.

Șeful PSD se întâlnește miercuri, 22 aprilie, la Camera Deputaților, cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor.

Programul consultărilor

• 11:00 – întâlnire cu sindicatele: CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăția, CSDR, CSN Meridian
• 12:30 – întâlnire cu patronatele: Confederația Concordia și Confederația patronală IMM România

Ce cer sindicatele și de ce contează economic

În contextul întâlnirii, Blocul Național Sindical solicită autorităților stabilirea, pe termen scurt și mediu, a unui set de priorități economice și sociale, „asumate public” și susținute prin măsuri concrete, cu obiective precum stoparea erodării puterii de cumpărare, corectarea dezechilibrelor macroeconomice și revenirea la un ritm susținut de creștere economică.

Într-o scrisoare deschisă transmisă duminică autorităților, BNS enumeră, între priorități, securitatea energetică (inclusiv accesibilitate, sustenabilitate și independență), securitatea alimentară prin sprijinirea producției interne, priorități de investiții pentru relansare economică axate pe capacități productive interne, precum și transparență în negocierea și contractarea împrumuturilor externe, astfel încât acestea să genereze beneficii pentru economie, industrie și locuri de muncă.

Miza de reglementare și stabilitate politică: consultări sau anticipate

BNS îi cere președintelui Nicușor Dan să inițieze consultări directe cu liderii partidelor parlamentare pentru negocierea unei formule de guvernare „stabile, credibile și responsabile”, dispusă să își asume un program de stabilizare economică și socială negociat cu partenerii de dialog social. În lipsa unei „voințe politice reale” pentru o astfel de coaliție, BNS susține că „singura soluție democratică și legitimă” ar fi alegerile anticipate.

Argumentele BNS: inflație, deficit, costul datoriei și energie

Organizația sindicală descrie România ca aflându-se într-un „moment de maximă vulnerabilitate economică și socială”, pe fondul suprapunerii mai multor crize. BNS invocă și avertismente ale instituțiilor financiare internaționale, inclusiv faptul că FMI ar fi redus prognoza de creștere economică a României la 0,7% pentru 2026, de la 1,4% estimarea inițială.

Pe plan intern, BNS indică:

• deficit bugetar – cel mai ridicat din Uniunea Europeană și existența procedurii de deficit excesiv;
• inflație – „campioană” în UE, cu 9,9% în martie 2026 (INS), cu efect de erodare a puterii de cumpărare; BNS afirmă că puterea de cumpărare a salariului mediu ar fi scăzut cu aproape 7% în ultimul an;
• costuri de finanțare – România s-ar împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri asociate economiilor „junk”, deși țara nu este oficial în această categorie;
• cheltuieli cu dobânzile – BNS arată că acestea au depășit 50 de miliarde de lei anul precedent și estimează circa 70 de miliarde de lei în anul curent.

BNS mai ridică semne de întrebare privind transparența unor angajamente financiare, menționând negocieri pentru împrumuturi externe, inclusiv aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, precum și un împrumut de la Banca Mondială de 650 de milioane de dolari (despre care spune că nu sunt cunoscute suficiente detalii).

Pe energie, BNS afirmă că prețul energiei electrice ar fi crescut cu 57% în ultimul an (INS) și avertizează asupra riscurilor la finalul perioadei de suspendare a liberalizării prețului la gaze naturale. Totodată, menționează scumpiri la carburanți, pe fondul „războiului din Iran”, cu prețuri de „peste 10 lei pe litru”.

În piața muncii, BNS indică o taxare „peste 43% din salariul brut” și menționează existența a aproximativ 700.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată (INS), plus 800.000 cu forme atipice de angajare, în timp ce rata șomajului ar fi la 6%, iar numărul de șomeri în jur de 500.000.

Ce urmează

Din informațiile disponibile, întâlnirile de miercuri sunt programate în două runde (sindicate și patronate), însă sursa nu precizează dacă vor exista concluzii publice sau un calendar de măsuri. Miza imediată rămâne dacă dialogul social se va traduce în priorități economice asumate și în clarificări privind direcția de guvernare și politicile de stabilizare invocate de BNS.