Știri
Știri din categoria Politică
O declarație istorică neverificabilă reaprinde o dispută politică după ce Adrian Năstase a susținut, într-un podcast, că ar fi primit în 1992 o propunere din partea lui Corneliu Coposu de a candida la prezidențiale din partea PNȚCD, iar Fundația „Corneliu Coposu” a respins public afirmația, potrivit Digi24.
Adrian Năstase a relatat episodul în podcastul „Țeapă sau drept”, realizat de Paul Anghel, fost director general al ANPC. Fostul premier a spus că, în 1992, când era ministru de Externe și nu mai era membru FSN, Coposu i-ar fi propus să fie candidatul PNȚCD la alegerile prezidențiale, propunere pe care afirmă că a refuzat-o. În același context, Năstase a mai susținut că a rămas într-o „legătură foarte bună” cu liderul țărănist, menționând inclusiv o colaborare legată de aducerea în țară a osemintelor lui Nicolae Titulescu.
Fundația „Corneliu Coposu” a reacționat calificând declarația lui Năstase drept „o mizerie aruncată în spațiul public de către un fost prim-ministru, condamnat penal”. Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației, a precizat că acesta este singurul comentariu pe care îl face pe subiect și a invocat o replică atribuită lui Corneliu Coposu, dintr-o emisiune TV de la începutul anului 1994.
„Eu sunt bătrân, în spatele meu stau cinci milioane de oropsiţi ai regimului comunist. Dumneavoastră sunteţi tânăr, în spatele dvs. stau şapte milioane de ghiftuiţi, ne putem oare compara?”
Schimbul de replici readuce în prim-plan o zonă sensibilă a memoriei politice post-1989: reinterpretarea relațiilor dintre liderii tranziției și folosirea unor episoade greu de probat public, în absența unor documente sau confirmări independente prezentate în material. În acest caz, reacția instituțională a Fundației mută discuția din registrul anecdotic în cel al contestării ferme a credibilității afirmației.
Recomandate
Eugen Tomac evită un răspuns direct privind preluarea funcției de premier, pe fondul discuțiilor de la Cotroceni despre un guvern cu susținere parlamentară , potrivit Newsweek . Întrebat dacă ar accepta nominalizarea, europarlamentarul a spus doar că „Țara are nevoie de Guvern, sigur”. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, este una de funcționare instituțională: la Cotroceni ar fi analizate trei variante de prim-ministru, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar negocierile se concentrează pe „gradul de susținere” pe care l-ar avea un nou guvern în rândul deputaților și senatorilor. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier Printre principalele nume menționate se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar și consilier la Cotroceni, totodată președinte al Partidului Mișcarea Populară ; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud (invocată și la formarea precedentului guvern); Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, informație atribuită News.ro. De ce contează: problema majorității din Parlament Faptul că sunt luate în calcul variante din afara grupărilor parlamentare mută centrul de greutate pe aritmetica legislativă: fără o susținere suficientă în Parlament, un executiv nou ar putea avea dificultăți de învestire și de guvernare, iar acesta este punctul pe care se poartă discuțiile, conform sursei. În acest context, declarația lui Tomac rămâne una de principiu, fără un angajament explicit privind acceptarea nominalizării. [...]
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului , susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE , potrivit Antena 3 . Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit: „Dacă ar depinde de votul meu, da!” De ce mută Bolojan accentul pe UE În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare. Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3. [...]
Critica lui Ciprian Ciucu vizează modul în care se gestionează desemnarea viitorului premier , pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan , cu riscul ca PSD să evite costurile guvernării și să rămână „protejat” politic, potrivit Adevărul . Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, l-a criticat miercuri, 27 mai, pe președintele Nicușor Dan, susținând că nu pune PSD în situația de a-și asuma guvernarea. În mesajul său, Ciucu ridică două întrebări: de ce PSD „fuge de răspundere” și nu propune un premier, respectiv de ce președintele „alege să nu expună PSD”, neîncredințându-i misiunea de a forma majoritatea necesară pentru un nou guvern. În același context, Ciucu se întreabă de ce șeful statului ar trebui să-și asume „guvernarea grea cu un om de-al lui”, în condițiile în care, afirmă el, criza politică a fost creată de PSD. El avertizează că PSD nu ar mai trebui „protejat”, invocând riscul ca partidul să revină în prim-plan la alegerile din 2028 fără să fi plătit costurile unei guvernări într-un moment dificil. Criza politică a început după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți, ceea ce a dus la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Cabinetul rămâne în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. Între timp, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, șeful statului ar avea pe listă trei nume : consilierul onorific Eugen Tomac, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și consilierul prezidențial Radu Burnete. [...]
