Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul Friedrich Merz încearcă să evite o criză de conducere în CDU după un nou eșec electoral regional, promițând o „resetare” a platformei și a modului de decizie al partidului, relatează Politico. Miza imediată este stabilitatea guvernării: o schimbare forțată la vârf ar putea împinge Germania spre alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă conduce în sondaje.
În landul Mecklenburg–Pomerania Occidentală, Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut aproximativ 38% din voturi la scrutinul de duminică, depășind CDU. Pentru conservatori, rezultatul a fost deosebit de dur: partidul a înregistrat cel mai slab scor din istoria postbelică și a ieșit din parlamentul regional, după ce nu a trecut pragul necesar.
Merz a numit rezultatul un „punct major de cotitură” și a avertizat că efectele se vor resimți mult timp. Într-o declarație la sediul partidului din Berlin, el a recunoscut explicit probleme de fond în oferta politică a conservatorilor.
„Ca să fiu sincer, nu mai avem răspunsuri satisfăcătoare la prea multe întrebări. Și asta este ceva ce vom și trebuie să schimbăm.”
Potrivit articolului, în partid exista așteptarea că un rezultat sub 5% în Mecklenburg–Pomerania Occidentală va declanșa un val de critici și va reaprinde discuțiile despre un posibil „Kanzlertausch” (schimbarea cancelarului). Merz rămâne însă, cel puțin deocamdată, la conducere.
Publicația notează că, dacă nu se retrage voluntar, o schimbare de lider ar putea crește riscul declanșării unui scrutin anticipat, într-un context în care sondajele indică AfD drept cel mai popular partid la nivel național. Acest calcul face, pentru moment, mai puțin probabilă o mișcare rapidă împotriva lui Merz, deși situația s-ar putea schimba dacă nemulțumirea internă devine publică.
Merz a anunțat consultări în zilele următoare pentru a strânge partidul în jurul conducerii sale și pentru a redefini direcția CDU. El a vorbit despre „deliberări intensive” cu echipa de conducere, care ar urma să acopere:
În paralel, Politico menționează relatări din presă potrivit cărora premierii de land ai CDU s-ar fi întâlnit „în secret” la Berlin fără cancelar, alimentând speculații despre erodarea sprijinului pentru Merz. Luni, el a susținut însă că are sprijinul deplin al conducerii partidului.
Recomandate
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
Eșecul CDU în Mecklenburg-Pomerania Inferioară pune presiune pe agenda de reforme a cancelarului Friedrich Merz , care a respins speculațiile privind o eventuală retragere și a anunțat că va accelera schimbările pe care le promovează, potrivit G4Media . Merz a numit „un dezastru” rezultatul partidului său în alegerile regionale de duminică din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară. După publicarea primelor estimări de tip exit-poll, Merz a spus că reformele trebuie implementate și a indicat că își asumă în continuare rolul de lider al CDU și de cancelar. „Aceste reforme trebuie implementate (…) Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc ţara noastră înainte.” Rezultatele din land: AfD pe primul loc, CDU la limită peste prag Conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de postul public ARD, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe primul loc în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, cu 37% din voturi, urmată de SPD (35,5%). CDU a fost creditat cu 5,5%, un scor care, potrivit aceleiași surse, i-ar permite cu greu să treacă pragul electoral pentru intrarea în parlamentul landului. G4Media relatează că, dacă rezultatul se confirmă, ar fi cel mai slab scor al partidului lui Merz la alegeri regionale după 1949. De ce contează: reforme nepopulare și risc politic, pe fondul avansului AfD Chiar dacă AfD este puțin probabil să ajungă la guvernare, deoarece celelalte partide principale exclud colaborarea cu formațiunea de extremă dreapta, victoria din land consolidează avântul național al AfD, care se află pe primul loc în sondajele de opinie la nivel național, potrivit materialului. În același timp, Merz se confruntă cu cote scăzute de popularitate și cu costul politic al unor reforme descrise drept nepopulare, iar succesul AfD în alegerile regionale anterioare din Saxonia-Anhalt i-a alimentat incertitudinile privind viitorul politic. Context: și Berlinul a votat duminică Într-un alt scrutin regional desfășurat duminică, la Berlin, Die Linke (extrema stângă) a obținut 24,5% din voturi, în timp ce CDU a fost creditat cu 20%, iar AfD a urcat la 16%, mai notează G4Media. Publicația arată că rezultatele de duminică nu par, deocamdată, o lovitură decisivă pentru Merz, care a primit săptămâna trecută sprijinul a opt premieri conservatori de landuri. [...]
Rezultatele din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest slăbesc poziția CDU și complică guvernarea regională , într-un context în care AfD își consolidează scorurile, dar rămâne izolată politic, potrivit Adevărul . Aproape 4 milioane de alegători au votat duminică, 20 septembrie, în alegeri regionale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest. Scrutinul stabilește componența noului parlament al landului Berlin și, implicit, configurația politică a conducerii capitalei germane. În Berlin, partidul de extremă stânga Die Linke a depășit CDU, formațiunea de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz , conform sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice ARD și ZDF și citate de AFP. Die Linke, cu candidata principală Elif Eralp, ar fi obținut între 24,5% și 26% din voturi, față de 20% pentru CDU, partid aflat în prezent în coaliția de guvernare a capitalei. AfD crește, dar rămâne în afara guvernării Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat creșteri în ambele alegeri regionale, potrivit acelorași exit-poll-uri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, AfD s-a clasat pe primul loc, cu 37–38% din voturi, iar la Berlin ar fi obținut 16%. Chiar și cu aceste rezultate, partidul ar urma să rămână în afara guvernării în ambele landuri, din cauza unui „ cordon sanitar ” – înțelegerea celorlalte formațiuni importante de a nu coopera cu AfD. Merz: „dezastru” pentru CDU în nord-est, dar promite reforme Cancelarul Friedrich Merz a numit „dezastru” înfrângerea partidului său în alegerile dintr-un land din nord-estul Germaniei și a spus că va continua programul de reforme. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, CDU s-ar fi prăbușit la aproximativ 5% în Mecklenburg-Pomerania de Vest. „Reformele trebuie să vină.” „Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte.” Context: victorie AfD și în Saxonia-Anhalt, cu mize administrative Materialul mai notează că AfD a obținut o victorie categorică și în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, devansând „cu mult” partidele tradiționale. O guvernare regională ar oferi AfD atribuții importante în domenii precum poliția, educația locală și cultura. Saxonia-Anhalt are aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Filiala regională a AfD este clasificată de serviciul german de informații interne drept „extremistă de dreapta”, etichetă respinsă de liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, care a prezentat rezultatul drept un semnal „pentru întreaga Germanie”. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru învestirea Guvernului de existența unei majorități de 233 de voturi , iar dacă aceasta nu se conturează, Uniunea ar putea recomanda retragerea mandatului premierului desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Adevărul . Mesajul transmis de Kelemen Hunor indică un risc de blocaj instituțional și prelungire a crizei politice, în condițiile în care PSD a ieșit din coaliție. Kelemen Hunor a declarat luni, la Parlament, că „ceea ce a rămas din vechea coaliție nu are o majoritate” și că este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi necesare pentru desemnare, conform Agerpres (citată de publicație). Liderul UDMR a spus că au existat discuții cu Siegfried Mureșan și cu reprezentanți ai PNL și USR, iar consultările continuă. Miza pentru UDMR: programul de guvernare și „punctele cardinale” UDMR își leagă decizia de conținutul programului de guvernare și de răspunsurile premierului desemnat la teme concrete, inclusiv: fiscalitate și buget; sprijin pentru persoanele care „au nevoie de ajutor”; program economic; dezvoltare și investiții. Kelemen Hunor a anunțat și o ședință internă „probabil” a doua zi după-amiază, în care formațiunea ar urma să decidă cum continuă. Scenariul retragerii mandatului: evitarea unui vot pierdut în Parlament Liderul UDMR a admis explicit varianta în care Uniunea ar sugera depunerea mandatului lui Siegfried Mureșan dacă devine evident că nu se pot strânge 233 de voturi, pentru a evita un vot în Parlament cu un sprijin mult sub pragul necesar. „Dacă ajungem la concluzia că nu există 233 de voturi în niciun fel (...), atunci trebuie să luăm o decizie (...) sau spunem că e mai bine într-un astfel de situație să nu prelungim conflictul (...) și sugerăm (...) să depună mandatul domnului Mureșan”. Totuși, Hunor a subliniat că decizia finală depinde și de opțiunea premierului desemnat de a merge sau nu până la votul din Parlament. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puține voturi decât necesită investirea Guvernului.” În acest moment, potrivit declarațiilor sale, discuțiile nu au avansat, iar următorul pas este evaluarea programului și identificarea unor „puncte cardinale” care ar putea susține o prezentare credibilă în comisiile reunite și în plen. [...]
PNL recunoaște că o campanie online pentru Nicolae Ciucă a fost contraproductivă și a ajuns să-l avantajeze pe Călin Georgescu , potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan , făcute la Adevărul . Episodul ridică o problemă operațională de control și eficiență a cheltuielilor de campanie: mesajele gândite pentru candidatul PNL nu au livrat rezultatul urmărit și au alimentat, în percepția publică, o asociere cu un alt candidat. Ionel Bogdan a spus, la „Interviurile Adevărul”, că „s-au suprapus două campanii”, ceea ce a creat impresia unei promovări a lui Călin Georgescu de către PNL, „ceea ce nu era deloc adevărat”. În explicația sa, consultanții au construit o campanie pentru Nicolae Ciucă pe teme precum „patriotism” și „țară”, considerate potrivite profilului său militar, însă efectul final a fost invers. „Deci da, asta a fost o țeapă, efectiv (…) am luat-o, pentru că nu a funcționat pentru Ciucă (…) ci a funcționat pentru un alt candidat”, a afirmat Ionel Bogdan. De ce contează: risc de deturnare a mesajelor și eficiență scăzută a campaniilor Recunoașterea publică a PNL indică o vulnerabilitate în execuția campaniilor online: chiar și atunci când mesajele sunt „corecte” ca intenție, ele pot fi preluate, reinterpretate sau pot produce efecte politice în afara controlului inițiatorului. În termeni practici, asta înseamnă că o parte din resursele investite în promovare poate ajunge să genereze beneficii de imagine pentru alt competitor. Întrebări despre finanțarea lui Călin Georgescu În aceeași discuție, Ionel Bogdan a ridicat semne de întrebare privind sursele de finanțare ale activităților lui Călin Georgescu, invocând lipsa unor venituri „justificate la nivel public” în raport cu cheltuieli pe care le descrie drept consistente, inclusiv pentru pază. „O gardă de corp costă niște mii de euro pe lună”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL. Publicația nu indică, în fragmentul citat, dovezi sau detalii suplimentare despre aceste finanțări, ci doar faptul că oficialul PNL formulează public întrebarea. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
