Știri
Știri din categoria Politică
Tensiunile din PNL Ilfov riscă să blocheze deciziile locale, după ce președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, le-a transmis colegilor că Ilie Bolojan i-a cerut demisia, iar primarii liberali au reacționat printr-un val de susținere internă, potrivit Antena 3.
Marți, în grupurile interne de WhatsApp ale organizației, Thuma a întrebat dacă ar trebui să demisioneze, după ce a spus că solicitarea ar fi venit pe fondul criticilor sale la adresa măsurilor luate de Guvernul Bolojan, „măsuri care ne afectau pe toți, aleși locali și comunitățile din care facem parte”. În același mesaj, Thuma susține că cererea „nici măcar nu e statutară” și afirmă că, potrivit statutului, demisia unui președinte de filială ar trebui solicitată de Biroul Politic Județean Ilfov. Totodată, el afirmă că Bolojan ar dori numirea lui Marian Petrache ca președinte interimar al PNL Ilfov.
Din stenogramele discuțiilor interne prezentate de Antena 3, reacțiile primarilor și ale altor membri au fost, în majoritate, de respingere a demisiei și de contestare a intervenției conducerii centrale. Mesajele citate includ formulări precum „Mergem cu tine până la capăt. Tu ești președintele nostru. Noi te-am ales, nu Bolojan” și „Hubert, nu trebuie să-ți dai demisia. Mergem în echipă în continuare”.
O parte dintre intervenții au fost mai dure, invocând faptul că Thuma ar fi construit „una dintre cele mai puternice organizații din țară” și că nu ar trebui înlocuit „după atâta muncă împreună”.
Separat de discuțiile interne, Thuma a scris marți seara pe Facebook că a fost „dat afară din PNL” după 25 de ani. Potrivit articolului, în Biroul Politic Național (BPN) „partidul a votat demiterea celor din aripa Veștea și dizolvarea birourilor politice județene pe care aceștia le conduceau”, urmând ca ulterior aceștia să fie excluși din partid.
În postarea citată, Thuma acuză o „epurare” în PNL și îl atacă direct pe Ilie Bolojan, susținând că reforma ar fi folosită pentru eliminarea vocilor care nu sunt de acord cu el. El își compară parcursul politic cu cel al lui Bolojan, afirmând că mandatele sale au fost obținute „prin vot”, nu „prin numire”.
Miza imediată este funcționarea organizației PNL Ilfov, una dintre cele mai importante din țară prin numărul de aleși locali și prin greutatea administrativă a județului. Din informațiile prezentate, conflictul are două componente: una de procedură (disputa privind statutul și cine poate cere demisia) și una politică (critici la adresa măsurilor guvernamentale și reacția conducerii centrale).
Ce urmează, din datele disponibile, este legat de pașii anunțați în BPN: după demiteri și dizolvări, ar urma excluderi, ceea ce poate amplifica tensiunile și poate afecta coeziunea organizației în plan local.
Recomandate
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
Cooptarea lui Robert Sighiartău ca secretar general al PNL poate fi citită ca o mișcare de negociere menită să reducă marja de manevră a președintelui Nicușor Dan , în contextul tensiunilor privind formarea guvernului, potrivit unei analize prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de HotNews . Pîrvulescu a comentat la Euronews (intervenție video: https://www.youtube.com/watch?v=XNcx7TFm6zg ) decizia lui Ilie Bolojan, noul lider al PNL, de a-l coopta în echipa de conducere pe Robert Sighiartău, ales secretar general la congresul de duminică. În interpretarea politologului, mutarea vine pe fondul acuzațiilor lansate la adresa lui Nicușor Dan, inclusiv din partea unor foști susținători, că ar fi „un MAGA deschis” (referire la mișcarea „Make America Great Again” asociată președintelui american Donald Trump). În acest cadru, Pîrvulescu susține că Sighiartău ar împărtăși această orientare ideologică și leagă alegerea sa de o strategie mai amplă a PNL de a-l „contracara” pe președinte „exact pe teritoriul” pe care acesta „s-a consolidat”. Politologul mai afirmă că partidul ar încerca, „poate doar ca negociere”, să limiteze „aria de manevră” a șefului statului. Contextul imediat: blocajul de la formarea guvernului Declarațiile vin după consultările de marți de la Cotroceni cu partidele parlamentare. Ulterior, Nicușor Dan a transmis că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”, bazat pe „un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil” (detalii despre consultări: https://hotnews.ro/anuntul-lui-nicusor-dan-dupa-consultarile-fulger-de-la-cotroceni-varianta-care-pare-sa-se-contureze-si-ce-le-cere-partidelor-sa-faca-2282373 ). În planul recent al desemnărilor, președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, însă Cabinetul Veștea a fost respins luni seară de Parlament. Anterior, Nicușor Dan îl propusese pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe motiv că nu avea susținerea necesară. „Atac permanent” asupra instituției prezidențiale, în lectura politologului Pîrvulescu afirmă că instituția prezidențială ar fi sub un „atac permanent” și că Nicușor Dan ar fi reacționat „așa cum ar fi făcut orice președinte”, apărând rolul constituțional al funcției. În argumentația sa, președintele nu este „o anexă a primului ministru”, iar Constituția îi oferă libertatea de a face nominalizări și inclusiv posibilitatea de a organiza alegeri anticipate. Totodată, politologul propune o interpretare alternativă a criticilor potrivit cărora președintele nu ar fi consultat PNL înaintea nominalizării lui Veștea: ar fi posibil ca PNL să fi făcut o promisiune pe care nu a respectat-o, inclusiv în privința sprijinului pentru un „guvern tehnic și independent”, sprijin care ar fi fost retras ulterior. În lipsa unor elemente suplimentare în spațiul public, analiza rămâne o interpretare politică a motivațiilor PNL și a dinamicii dintre președinte și partide, dar indică o miză imediată: configurarea unei majorități de sprijin pentru un guvern minoritar și, implicit, repoziționarea PNL în negocierile de la vârful puterii. [...]
PNL intră într-o reorganizare forțată în 12 filiale , după ce Biroul Permanent Național a decis să nu le mai prelungească interimatele de conducere, pe fondul acuzațiilor de nerespectare a deciziilor partidului și de boicot al Congresului, potrivit news . Deputatul Ionel Bogdan a declarat, marți seară, după ședința conducerii PNL, că în partid există 49 de filiale și că pentru o parte dintre acestea nu a fost prelungit interimatul. Ulterior, reprezentanții PNL au precizat că este vorba despre 12 filiale. Ce filiale rămân fără prelungirea interimatului Conform listei comunicate ulterior de PNL, interimatele nu au fost prelungite pentru: Argeș Brașov Călărași Galați Giurgiu Gorj Ialomița Ilfov sectoarele 2, 3, 4 și 5 (București) În Argeș, filiala era condusă de Alina Gorghiu, despre care sursa notează că l-a susținut pe Adrian Veștea și „ar fi urmat” să ocupe un post de vicepremier. În Ilfov, filiala era condusă de Hubert Thuma, descris ca un critic constant al președintelui PNL, Ilie Bolojan. Motivele invocate de conducerea PNL Ionel Bogdan a susținut că filialele vizate „au încălcat în mod deliberat și repetat deciziile” partidului și că nu au participat la Congres sau au obstrucționat participarea delegaților la Congresul extraordinar din weekend. „Filiale, nu au îndeplinit următoarele condiţii: în primul rând, au încălcat în mod deliberat şi repetat deciziile Partidului Naţional Liberal. Apoi nu au participat la Congres sau chiar au obstrucţionat participarea delegaţilor din acele filiale la Congresul Extraordinar care a avut loc în acest weekend.” Excluderi anunțate, dar condiționate de noul Statut Bogdan a mai spus că au început procedurile de excludere din partid a fostului premier desemnat Adrian Veștea și a celor care l-au susținut, însă finalizarea acestora ar urma să aibă loc abia după înregistrarea noului Statut la Tribunalul București. „Procedurile în Partidul Naţional Liberal au început. Este aprobat un nou Statut, care urmează să fie înregistrat la Tribunalul Bucureşti conform normelor legale. Ulterior, vom putea finaliza această procedură.” Într-o altă declarație, întrebat despre numirea la PNL Ialomița a unui senator ales pe listele SOS România care s-a înscris în PNL, Bogdan a respins ideea unei „recompense” și a spus că decizia ar fi fost luată în contextul situației din filială, pe durata reorganizării. [...]
Suspendarea proiectelor PNRR sub pragul de 30% riscă să lase primăriile cu costuri deja făcute și fără finanțare , iar Elena Lasconi spune că decizia Guvernului condus de Ilie Bolojan a produs efecte directe în administrațiile locale, potrivit Mediafax . Fosta președintă USR și actual primar al municipiului Câmpulung afirmă că Ilie Bolojan „nu a gândit ca un primar” atunci când Executivul a hotărât suspendarea proiectelor finanțate prin PNRR cu un grad de realizare mai mic de 30%. Lasconi susține că măsura a afectat proiecte pentru care administrația locală cheltuise deja bani, în special pe documentații necesare depunerii cererilor. „Mi s-a părut că nu a gândit ca un primar și am simțit că ne-a făcut foarte mult rău.” Ce spune Lasconi că a pierdut Câmpulungul În interviul acordat emisiunii „Ai Aflat! – Cu Ionuț Cristache”, Lasconi a descris consecințele, din perspectiva unei „primării sărace”, care a suportat costuri inițiale pentru a accesa fonduri europene. Printre proiectele menționate de ea se numără: proiecte din PNRR „tăiate «din pix»”, pentru care spune că s-au cheltuit bani pe documentații; două proiecte de eficientizare energetică la blocuri-turn, pierdute din patru; proiectul de achiziție de microbuze și autobuze electrice pentru școli, pe care afirmă că l-a pierdut, argumentând că la achiziții gradul de realizare nu poate fi „la 30%”, ci „la 0% sau la 100%”. „Ceea ce mă privește, faptul că a tăiat «din pix» câteva proiecte din PNRR pentru care m-am luptat. Și să știți că au fost proiecte «primul venit, primul servit» și am cheltuit bani.” De ce contează: costuri blocate și presiune politică la nivel local Lasconi leagă decizia privind PNRR și de efecte politice și sociale, susținând că majorările de taxe și impozite au fost percepute de cetățeni mai degrabă ca venind de la primării, nu de la Guvern, ceea ce ar fi lovit direct administrațiile locale. „Creșterea taxelor și impozitelor nu a fost înțeleasă de români ca venind din partea Guvernului, ci mai degrabă din partea Primăriei și ne-a afectat direct.” Ea a mai spus că măsuri precum creșterea TVA, taxele pe muncă și scăderile de indemnizații „îi afectează pe oameni”, pe care îi descrie ca fiind „disperați”. Contextul deciziei Guvernului În august 2025, Guvernul Bolojan a decis suspendarea proiectelor PNRR cu grad de realizare sub 30%. Potrivit aceleiași surse, justificarea a fost concentrarea fondurilor către proiecte cu un nivel de implementare mai ridicat, decizie care a generat reacții critice din partea unor autorități locale și județene. [...]
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la 34%, cel mai scăzut nivel din actualul mandat , pe fondul percepției negative asupra conflictului cu Iranul și al nemulțumirilor legate de costul vieții, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de News . Sondajul, realizat pe parcursul a cinci zile și încheiat luni, indică faptul că doar unul din patru americani consideră că războiul declanșat de administrația Trump a „meritat costurile”. În același timp, majoritatea respondenților se declară sceptici că armistițiul cu Teheranul va rezista. Războiul cu Iranul, perceput ca o investiție politică nereușită Concret, 24% dintre americani spun că războiul cu Iranul a meritat costurile, în timp ce jumătate afirmă că nu a meritat, iar restul nu sunt siguri, arată datele Reuters/Ipsos. Percepția asupra rezultatului strategic este, de asemenea, modestă: 23% dintre respondenți consideră că SUA sunt acum într-o poziție mai puternică față de Iran decât înainte de conflict, în timp ce aproximativ 35% cred că poziția este mai slabă, iar ceilalți spun că nu știu sau că situația e aproximativ neschimbată. Armistițiul și energia: efect rapid pe țiței, dar nu și la pompă Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un acord preliminar care ar urma să redeschidă rutele de transport pentru petrol și gaze naturale blocate de conflict și să reducă presiunea economică exercitată de SUA asupra Iranului. Acordul a fost urmat de o scădere rapidă a prețurilor globale la țiței, însă, pentru majoritatea americanilor, prețul benzinei rămâne „considerabil” mai ridicat decât înainte de atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat războiul. Potrivit sursei, Iranul a răspuns atacului inițial cu lovituri care au blocat o cincime din comerțul mondial cu petrol și au avariat instalații energetice ale aliaților regionali ai SUA. Costul vieții și miza electorală: presiune înainte de alegerile de la jumătatea mandatului Pe lângă efectul războiului, sondajul indică o vulnerabilitate majoră pe tema costului vieții: rata de aprobare a lui Trump în această privință este de 22%, aproape de minimul din timpul președinției sale și sub nivelul predecesorului democrat Joe Biden la final de mandat, potrivit Reuters/Ipsos. Scăderea popularității ar putea avea consecințe directe pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, când își apără majoritatea din Congres. În rândul alegătorilor independenți înregistrați, doar 17% spun că ar vota candidatul republican din circumscripția lor dacă alegerile ar avea loc „astăzi”, față de 34% care ar alege candidatul democrat. Sondajul mai arată că 37% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat imigrația, cel mai scăzut nivel din mandat și în scădere de la 40% în sondajul anterior. Eșantionul a inclus 1.262 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de 3 puncte procentuale. [...]
