Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul Apărării al Rusiei vrea să relaxeze regulile de recrutare în plină mobilizare, propunând eliminarea controalelor medicale obligatorii pentru contractori și mobilizați, potrivit Meduza. Miza practică este una operațională: mai puține filtre medicale „din oficiu” pot accelera încorporarea, într-un context în care interesul pentru contracte ar fi în scădere.
Propunerea apare într-un set de amendamente pregătite la legea privind obligația militară, asupra cărora a atras atenția publicația „Verstka”.
Conform documentului citat, în perioade de mobilizare, lege marțială sau război, examinarea medicală pentru cei care semnează contracte și pentru mobilizați ar urma să fie obligatorie doar în anumite situații, de exemplu:
Identificarea acestor răni și boli ar urma să se facă printr-un „control medical”, iar procedura ar fi stabilită chiar de Ministerul Apărării, mai notează materialul.
Grigori Sverdlîn, coordonatorul proiectului anti-război „Idite lesom”, a declarat pentru „Verstka” că măsura ar putea fi legată de dificultăți în atragerea de contractori și că, dacă proiectul va fi adoptat, examinarea medicală nu ar mai fi aplicată „implicit”, ci doar în cazuri speciale.
În iunie, surse ale Meduza au spus că autoritățile ruse iau în calcul un nou val de mobilizare pe fondul scăderii numărului celor care vor să intre în armată pe bază de contract; despre acest subiect au scris și „Vajnîe istorii” și „Verstka”.
Potrivit calculelor „Vajnîe istorii”, recrutarea pe contract la nivel național a scăzut în trimestrul IV din 2025 de 1,5 ori față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ritmul de recrutare ar fi continuat să scadă și la începutul lui 2026. Meduza reamintește, totodată, că mobilizarea din Rusia nu a fost încheiată oficial.
Recomandate
Schimbul de acuzații PSD–PNL complică negocierile pentru viitorul Guvern , după ce disputa dintre Adrian Câciu (PSD) și europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) a continuat în spațiul public, pe Facebook, pe fondul discuțiilor despre desemnarea premierului, potrivit Mediafax . Câciu l-a atacat pe Mureșan, contestându-i legitimitatea de a comenta formarea viitorului Executiv și acuzându-l de „traseism politic”. Fostul ministru PSD susține că europarlamentarul ar fi trecut prin PDL, PMP și PNL și afirmă că acesta nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD–PNL la alegerile europarlamentare. „Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu. În aceeași postare, Câciu afirmă că Mureșan ar fi fost propus de mai multe ori pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat. „Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis Câciu. Mureșan: PSD urmărește „puterea totală în stat” Pe de altă parte, Mureșan este prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Europarlamentarul a acuzat PSD că ar urmări „recucerirea puterii totale în stat” și a susținut că PNL nu va oferi „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului. „PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook. De ce contează Schimbul de replici are loc în plin proces de negociere pentru noul Guvern, iar escaladarea publică a tensiunilor între PSD și PNL riscă să rigidizeze pozițiile de negociere, în condițiile în care miza imediată este desemnarea premierului și configurarea viitoarei majorități. [...]
Acordul-cadru Israel–Liban condiționează retragerea de „demontarea” Hezbollah , nu de un calendar fix, potrivit ambasadorului israelian în SUA, Yechiel Leiter , care avertizează că declarațiile unor politicieni de la Ierusalim pot afecta relația cu Washingtonul, relatează The Jerusalem Post . Leiter, care a condus delegația Israelului în negocierile ce au dus la acordul cu Libanul, a spus într-un interviu acordat podcastului Jewish People Policy Institute că Israelul nu va părăsi zona de securitate din sudul Libanului până când armata libaneză nu va avea control deplin asupra întregii zone de la sud de râul Litani și până când Hezbollah nu va mai avea o prezență armată acolo. „Accentul acordului este demontarea Hezbollah, nu retragerea Israelului.” Retragerea, legată de „condițiile de pe teren” Mesajul central al ambasadorului este că implementarea acordului depinde de realitățile operaționale din teren, nu de termene prestabilite. În această logică, retragerea israeliană devine un rezultat condiționat de două criterii, așa cum le descrie Leiter: controlul armatei libaneze asupra zonei de la sud de Litani; absența unei prezențe armate Hezbollah în aceeași zonă. Avertisment diplomatic: declarațiile interne pot costa în SUA O parte importantă a intervenției lui Leiter vizează însă politica internă israeliană și efectele ei externe. El a avertizat că anumite declarații ale unor membri ai guvernului pot „dăuna poziției” Israelului la Washington. Întrebat despre criticile sale publice la adresa ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, după publicarea unor videoclipuri în care activiști pro-palestinieni ai unei flotile sunt umiliți, Leiter a recunoscut că protocolul diplomatic nu îi permite, în mod normal, să critice oficiali aleși, dar a susținut că există situații în care consideră necesar să intervină. „Dacă identific ceva care afectează grav poziția Israelului, face Israelul de rușine și dă credibilitate celor mai răi dușmani ai noștri, voi vorbi.” Leiter a fost întrebat și despre declarații ale ministrului de finanțe Bezalel Smotrich și ale lui Ben-Gvir, precum și despre violența unor coloniști evrei în Cisiordania, spunând că „lucruri care nu ar trebui spuse, nu ar trebui spuse”, indiferent de impactul asupra diplomației publice. Relația cu evreii americani și controversa J-Street Ambasadorul a comentat și remarci ale ministrului May Golan despre evreii reformați, pe care le-a numit „reprobabile” și „intolerabile”, afirmând că a simțit nevoia să își ceară scuze personal unor rabini reformați. Potrivit relatării, el a anulat întâlniri în Congres și a mers la New York pentru a vorbi în fața a aproximativ 350 de rabini reformați, la Stephen Wise Synagogue. În același interviu, Leiter nu și-a retras criticile anterioare la adresa organizației J-Street, pe care o numise „un cancer în comunitatea evreiască”, încercând să își explice poziția: o organizație care se declară pro-Israel, dar acționează în Congres împotriva politicilor guvernului israelian, inclusiv pe tema unui posibil embargo de arme, s-ar exclude din „cortul evreiesc”, a spus el. Leiter a contrastat J-Street cu AIPAC, despre care a afirmat că sprijină guvernul ales al Israelului, indiferent care este acesta. Ce rămâne de urmărit Din declarațiile lui Leiter rezultă că miza acordului cu Libanul este stabilirea unor condiții de securitate verificabile înaintea oricărei retrageri, ceea ce poate prelungi procesul dacă armata libaneză nu ajunge să controleze efectiv zona vizată sau dacă Hezbollah își menține prezența armată. În paralel, ambasadorul indică un risc diplomatic: tensiunile și retorica din politica internă israeliană pot complica susținerea în SUA exact în perioada în care acordul ar avea nevoie de credibilitate și sprijin extern. [...]
PNL Iași declanșează proceduri de sancționare după ce șapte consilieri locali au ignorat consemnul partidului și au votat patru hotărâri legate de proiecte imobiliare , un episod care adâncește ruptura internă și ridică semne de întrebare asupra controlului politic în deciziile de urbanism, potrivit Adevărul . Decizia vine după ședința Consiliului Local din 2 iulie, când cei șapte consilieri PNL au votat în favoarea a patru hotărâri privind aprobarea unor ansambluri imobiliare în mai multe zone ale municipiului Iași, deși Biroul Politic Județean stabilise ca acestea să nu fie susținute. De ce contează: urbanismul devine miza unei crize de disciplină în partid Filiala PNL Iași susține că votul consilierilor contravine unei decizii luate la nivel județean și anunță că va iniția „procedurile statutare de sancționare”, în baza statutului și regulamentelor interne. În justificarea poziției, organizația invocă existența unor investigații ale organelor de anchetă privind spețe urbanistice la nivelul municipalității și afirmă că ar exista informații publice despre negocieri în jurul unor proiecte imobiliare, într-o rețea în care ar apărea membri PSD Iași, reprezentanți ai aparatului Primăriei și „persoane controversate” din zona AUR sau alte formațiuni din Consiliu (informații atribuite de publicație agenției News.ro ). Muraru: „abatere gravă”, Chirica: „șantaje și amenințări” Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru , spune că partidul „nu își asumă” voturile pentru proiectele imobiliare, pe care le numește „controversate”, și afirmă că acestea ar putea afecta pe termen lung traficul, dezvoltarea urbană și calitatea vieții în oraș. Muraru anunță că va propune declanșarea procedurilor de sancționare împotriva consilierilor care au votat „împotriva consemnului adoptat în unanimitate”. În replică, primarul Iașiului, Mihai Chirica , îl atacă public pe Muraru, într-o postare pe Facebook, și acuză existența unor „șantaje și amenințări” în culisele partidului. Chirica mai afirmă că Muraru ar aborda temele de urbanism conjunctural și susține că aleșii locali „nu sunt marionete” și nu pot fi „conduși prin telecomandă”. Ce urmează PNL Iași spune că va merge mai departe cu procedurile interne de sancționare. În același timp, tensiunile dintre filiala PNL și primarul Mihai Chirica sunt prezentate ca fiind mai vechi, iar „surse liberale” citate de publicație afirmă că edilul „aproape sigur” nu va mai candida pe listele PNL pentru un nou mandat. [...]
George Simion cere nominalizarea rapidă a unui premier și invocă anticipatele ca ieșire din blocaj , într-un mesaj care ridică miza politică a negocierilor și prelungește incertitudinea asupra guvernării, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor publice. Într-o intervenție la emisiunea OFF The Record, liderul AUR a prezentat, potrivit Mediafax , două direcții: alegeri anticipate și presiune pentru o desemnare de prim-ministru într-un termen scurt. Simion i-a indicat drept „matematicieni” ai situației pe Sorin Grindeanu și pe Nicușor Dan și a susținut că, în lipsa unei înțelegeri între actorii politici pe care îi invocă, se va ajunge la „soluțiile” AUR. În același context, el a afirmat că Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-au certat și a folosit un limbaj critic la adresa capacității lor de guvernare. Presiune pe calendarul desemnării premierului Liderul AUR a cerut ca Nicușor Dan să facă „până duminică” o nominalizare de premier, menționând că, în caz contrar, „măcar își depune mandatul”. În declarațiile citate de Mediafax, Simion i-a asociat pe Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu cu responsabilitatea pentru situația politică. „Eu zic să nu prelungim agonia, de asta-i cer lui Nicușor Dan azi fiind vineri până duminică să facă o nominalizare de premier, măcar își depune mandatul.” Anticipatele, prezentate ca soluție de deblocare Întrebat despre ieșirea din criză, Simion a indicat explicit „alegerile anticipate”. El a susținut că ceilalți actori politici trebuie fie să se împace, fie să ajungă la varianta propusă de AUR. Mesaj de forță: „nimic nu se poate face fără noi” În aceeași intervenție, Simion a transmis că AUR este indispensabil în ecuația politică și a respins ideea unor „trădători” în partid, afirmând că formațiunea are „parlamentari cu coloană vertebrală”. „Nimic nu se poate face fără noi, dar cu mâinile noastre. Să le intre bine în cap.” Context economic invocat: avertisment privind împrumuturile Simion a legat criza politică de tema împrumuturilor publice, afirmând că România riscă să ajungă într-o situație similară Greciei și invocând FMI, Banca Mondială și „Troica” ca repere ale unei posibile presiuni externe, fără a oferi date sau un calendar în sprijinul afirmațiilor. Totodată, el a spus că își dorește ca AUR să ajungă la guvernare și a susținut că, la un moment dat, partidul va avea miniștri și un prim-ministru „din partea AUR la propunerea AUR”. [...]
George Simion își repoziționează public relațiile cu PSD și Realitatea TV , într-un mesaj care sugerează o ruptură de „înțelegeri” și o delimitare de orice influență externă asupra deciziilor AUR, potrivit Mediafax . Președintele AUR a spus că acuzațiile din spațiul public privind poziționarea sa în disputa legată de votarea Guvernului „Adrian Veștea” nu ar veni de la Anca Alexandrescu, ci de la Sorin Grindeanu , pe care îl numește „președintele PSD” și liderul „celui mai votat partid” la 1 decembrie 2024. Simion afirmă că Grindeanu ar încerca să „disemineze” mesajul în spațiul public și leagă acest lucru de faptul că nu ar fi fost demis Mircea Aburdean „de la șefia Camerei”. Miza politică invocată: pacte, funcții și recunoaștere instituțională În aceeași intervenție, Simion susține că Grindeanu l-ar fi votat pe Ilie Bolojan ca premier și că ar fi existat un pact pentru menținerea acestuia până în aprilie 2027, pact despre care afirmă că nu ar fi fost respectat. Liderul AUR insistă că formațiunea sa trebuie tratată ca „actor important” în politica românească. Totodată, Simion reclamă că AUR nu ar fi reprezentat „la BNR”, „la Curtea de Conturi” și în alte „instituții vitale”, deși, spune el, pe baza ponderii parlamentare ar fi avut dreptul la astfel de poziții. În acest context, afirmă că „vom vedea dacă Sorin Grindeanu își respectă înțelegerile sau nu”. Delimitarea de Realitatea TV: „Eu nu execut ordine” Simion a comentat și relația cu Realitatea TV, spunând că „chestiunile ar trebui să fie asumate” în privința poziționărilor editoriale și politice ale trusturilor media, inclusiv în campanii electorale. Întrebat dacă parteneriatul cu Realitatea va continua, a răspuns: „Va mai fi sau nu va mai fi? Nu știu.” Declarația centrală a fost însă delimitarea de ideea că ar acționa la comandă: „Unii credeau că eu o să execut. Eu nu execut ordine din partea nimănui, pentru că m-am născut om liber. Și o să mor om liber. Dacă o să ajung vreodată șantajat cu ceva, mai bine îmi dau demisia decât să fac chestiuni care mă compromit.” Declarațiile au fost făcute în emisiunea „OFF The Record ”, difuzată de Mediafax. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD , iar negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate în acest moment de pretenția social-democraților ca liberalii să voteze „pur și simplu” un executiv PSD, fără condiții, potrivit Adevărul , care redă declarațiile europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan la „Interviurile Adevărul”, vineri, 3 iulie. Mureșan susține că PNL își va decide singur partenerii politici și respinge ideea că direcția partidului ar putea fi influențată de PSD. În același timp, el afirmă că „au trecut vremurile” în care deciziile privind viitorul PNL se luau „în sediul PSD”. „Noi, Partidul Național Liberal, decidem pe cine avem în curtea noastră și noi decidem cine ne sunt partenerii politici, cum acționăm și alături de cine acționăm.” Blocajul din negocieri: vot „fără condiții” pentru un guvern PSD Europarlamentarul afirmă că PSD ar urmări ca PNL să voteze un guvern social-democrat fără a negocia condiții, iar aici ar fi apărut blocajul. „Ei spun că doresc ca noi să îi votăm pe ei. Acesta este un punct în care negocierile s-au blocat.” În argumentația sa, Mureșan invocă și raportul de forțe din Parlament: PNL, USR și UDMR ar avea împreună 166 de parlamentari, față de 127 ai PSD, ceea ce, în viziunea lui, ar justifica o negociere „pe picior de egalitate”. Ce variante de guvernare vede PNL și unde apare riscul pentru economie Mureșan afirmă că varianta unui guvern PNL-PSD trebuie „exclusă” și că nu va exista o astfel de formulă. „Nu vom avea un guvern în care PNL și PSD să fie împreună.” În același timp, el enumeră trei scenarii posibile: guvern minoritar PNL–USR–UDMR ; guvern minoritar PSD (pe care PNL l-ar putea vota doar „în anumite condiții”, fără ca acestea să fie detaliate în declarațiile citate); PSD își negociază sprijin parlamentar cu AUR, variantă la care PNL „nu participă” și pe care Mureșan o califică drept „periculoasă” și „riscantă” inclusiv pentru „stabilitatea economică a României” și pentru cetățeni. În lipsa unui acord asupra condițiilor de sprijin parlamentar, declarațiile indică menținerea blocajului de negociere și o presiune crescută pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule de guvern minoritar susținut parlamentar. [...]
