Știri
Știri din categoria Politică
Elena Lasconi ridică miza politică până la scenariul demiterii președintelui Nicușor Dan, acuzându-l public de lipsă de asumare și avertizând că refuzul de a-și recunoaște greșelile ar putea avea consecințe majore, potrivit Mediafax.
Într-un mesaj cu accente critice și ironice, fostul lider USR îi cere șefului statului să iasă „în fața oamenilor” și să își asume eventualele erori, inclusiv printr-o recunoaștere directă a greșelilor.
„Cât de greu e să-ți asumi responsabilitatea propriilor decizii? Cât de greu e să ieși în fața oamenilor și să spui: «am fost stupid, am greșit»?”
Lasconi susține că românii pot ierta greșelile liderilor politici, însă condiția este sinceritatea și asumarea. În același mesaj, ea afirmă că președintele are „un întreg aparat la dispoziție” pe care l-ar putea folosi pentru a repara greșeli, dar îi reproșează lipsa unor calități precum credibilitatea și empatia.
„Dacă nu ieșiți acum, în al 12-lea ceas, în fața românilor, asumându-vă responsabilitatea propriilor decizii, cred că veți fi primul președinte demis din istoria României.”
În continuarea atacului, Lasconi afirmă că funcția prezidențială ar cere „demnitate, empatie, diplomație și onestitate”, nu doar apariții publice și deplasări externe. Ea îl acuză, totodată, pe Nicușor Dan că ar încerca să transfere responsabilitatea către alte persoane și instituții, în loc să răspundă direct pentru propriile decizii.
Mesajul se încheie cu o notă ironică și o referință la Ion Creangă, sugerând că președintele ar putea ajunge „un personaj de poveste”, în funcție de alegerile pe care le face.
Recomandate
Elena Lasconi ridică miza politică la Cotroceni, sugerând riscul unei demiteri a președintelui Nicușor Dan dacă nu își asumă „greșelile majore”, potrivit Adevărul . Mesajul, publicat pe Facebook, pune presiune directă pe tema responsabilității prezidențiale și alimentează discuția despre vulnerabilitatea politică a șefului statului. Lasconi, primărița din Câmpulung și fostă candidată la prezidențiale în 2024 și 2025, îl acuză pe Nicușor Dan că evită să își asume deciziile greșite și că nu ar comunica onest cu publicul. În postare, ea susține că românii „iartă” dacă liderul este „sincer, credibil, uman” și îi recomandă să folosească aparatul instituțional „pentru reparat greșeli”. Avertismentul: „primul președinte demis din istoria României” În același mesaj, Lasconi afirmă că, dacă președintele nu iese „în al 12-lea ceas” să își asume deciziile, „cred că veți fi primul președinte demis din istoria României”. Ea îi reproșează că „arată mereu cu degetul în altă parte” și îi transmite că la Cotroceni ar fi nevoie de „demnitate, empatie, diplomație” și „integritate”, nu de „trigonometrie”. Totodată, îl critică pentru distanțarea de populație, invocând deplasările externe „cu SPP-ul după tine”, și încheie cu o referire la „România onestă” – formulă asociată președintelui – despre care spune că „trece printr-o mare încercare”. Context: nu e prima dată când Lasconi vorbește despre suspendare Publicația amintește că Lasconi a mai susținut în septembrie 2025, într-un interviu televizat, că președintele ar putea fi suspendat și demis înainte de finalul mandatului, într-un context în care vorbea despre „frica” și „ura” din societate și despre influența unui „sistem puternic”. Atunci, ea a afirmat și că o astfel de evoluție ar putea împinge AUR la „80%”, de la „40%”, potrivit declarațiilor citate. Nicușor Dan a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025, în fața lui George Simion, iar Adevărul notează că a atras votanți inclusiv de la Crin Antonescu și Elena Lasconi. În 2024, Lasconi intrase în turul al doilea, însă Curtea Constituțională a anulat alegerile pe 6 decembrie. [...]
Întârzierea listei de miniștri prelungește incertitudinea politică și blochează votul din Parlament , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu ar avea încă sprijinul necesar pentru învestire, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, într-o conferință de presă susținută în Turcia, de ce Veștea a amânat de trei ori depunerea în Parlament a listei de miniștri și a programului de guvernare. Șeful statului a răspuns că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru acest pas și că au trecut „șase sau șapte”. „Are 10 zile, au trecut vreo șase sau șapte. E responsabilitatea dumnealui și pe cabinetul de miniștri, și pe program să vină în fața Parlamentului.” De ce contează: fără majoritate, procedura de învestire rămâne blocată Digi24 notează că amânările vin pe fondul lipsei voturilor necesare pentru trecerea Guvernului prin Parlament. În acest context, depunerea listei și a programului devine nu doar o formalitate procedurală, ci un test de aritmetică parlamentară: fără un sprijin minim, calendarul de învestire se prelungește, iar incertitudinea politică se adâncește. Cine a anunțat că nu votează Guvernul Potrivit informațiilor prezentate, mai multe formațiuni au transmis că nu susțin Guvernul Veștea: USR; UDMR; AUR. Publicația mai arată că și liberalii au luat o decizie similară, însă în PNL există membri care îl susțin pe Veștea și care își doresc trecerea acestui guvern. Ce s-a întâmplat până acum Veștea anunțase inițial că va depune miercuri lista de miniștri și programul de guvernare în Parlament, apoi a amânat pentru joi, când a urmat o nouă amânare. În lipsa depunerii documentelor și a unui vot în Parlament, procesul de învestire rămâne în așteptare, iar următoarea mișcare depinde de momentul în care premierul desemnat decide să își asume oficial lista și programul în fața Legislativului. [...]
Ruptura dintre președinte și premier riscă să blocheze formarea guvernului , iar Adrian Papahagi cere o „resetare” rapidă a relației dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan , pe fondul izolării parlamentare a cabinetului propus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Papahagi, filosof și profesor, propus de Eugen Tomac pentru portofoliul Culturii într-un eventual guvern tehnocrat, susține că Nicușor Dan și Ilie Bolojan „trebuiau să joace în tandem” și că „fiecare e vinovat că a spart tandemul”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că ambii au „datoria față de țară” să treacă peste „aceste săptămâni urâte”, în condițiile în care conflictul dintre cei doi ar alimenta, în opinia sa, partidele AUR și PSD. Miza imediată: voturile pentru învestirea Guvernului Veștea Contextul politic descris în material indică un risc de blocaj la votul din Parlament. Nicușor Dan este criticat după ce l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze guvernul fără consultarea PSD, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota învestirea. O poziție similară a fost exprimată și de AUR. PSD urmează să decidă formal duminică. Dacă social-democrații ar susține Guvernul Veștea, învestirea ar depinde de voturi din partea AUR și a unor parlamentari PNL, conform informațiilor din articol. Papahagi: „Demonizarea lui Nicușor nu servește decât AUR și PSD” Papahagi avertizează că atacurile la adresa președintelui ar avea efecte politice contrare pentru zona de dreapta și ar întări adversarii. „Demonizarea lui Nicușor nu servește decât AUR și PSD.” El mai susține că Nicușor Dan „a îndrăznit, a candidat, a câștigat” în 2025 și că, ulterior, „filmul s-a rupt”, iar „greșelile s-au multiplicat”, în timp ce Bolojan „a câștigat probabil meciul ăsta care nu trebuia să aibă loc”. Ce spune despre Veștea și ce urmează În aceeași intervenție, Papahagi notează că, „ca imagine”, Bolojan ar fi câștigat disputa, dar ridică semne de întrebare legate de soluția Veștea, pe care o numește „precar”. Totodată, el cere ca, „de luni încolo”, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să revină la o colaborare funcțională, pentru a evita prelungirea crizei politice. Decizia PSD de duminică și aritmetica voturilor din Parlament rămân elementele care vor indica dacă desemnarea lui Veștea poate produce o majoritate sau dacă România intră într-o nouă rundă de negocieri și repoziționări politice. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de modernizarea navală și de cooperarea NATO cu Turcia , într-un mesaj care pune accent pe continuitatea angajamentelor militare și pe potențiale proiecte industriale comune, potrivit Digi24 . Președintele a vorbit sâmbătă, la Istanbul , despre „momente tensionate” în plan internațional și despre faptul că securitatea „devine extrem de importantă”, evidențiind parteneriatul România–Turcia și cooperarea în cadrul NATO. Declarațiile au fost făcute în contextul ceremoniei de intrare în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ”, pe care Nicușor Dan a descris-o drept un pas important în modernizarea forțelor navale române. „Trăim în plan internaţional momente tensionate, în care securitatea devine extrem de importantă.” Ce înseamnă, concret, cooperarea invocată la Marea Neagră Șeful statului a enumerat câteva componente operaționale ale colaborării cu Turcia (și Bulgaria), cu relevanță directă pentru securitatea regională: operațiuni comune în Marea Neagră, „pe partea de minare” (în context, referirea este la activități legate de minele marine); participarea Turciei la operațiunea de poliție aeriană în România; colaborarea în interiorul Alianței Nord-Atlantice. În aceeași intervenție, Nicușor Dan a spus că noua corvetă va întări contribuția României la securitatea regională și la îndeplinirea angajamentelor asumate în NATO. Angajamentele NATO și miza industrială Președintele a făcut trimitere la angajamentele asumate „la Haga”, precizând că discuția nu este doar despre componenta financiară, ci și despre transformarea suplimentării financiare „în echipamente”. Totodată, Nicușor Dan a indicat o direcție economică: dezvoltarea relațiilor în zona industriei militare și „oportunități importante de producție militară comună” între Turcia și România, pe care și-ar dori să le vadă materializate în interacțiunile viitoare și într-o vizită a președintelui Turciei în România. [...]
Criticile Anei Blandiana la adresa președintelui Nicușor Dan adâncesc tensiunea politică într-un moment de blocaj guvernamental , pe fondul protestului „E nevoie să apărăm democrația!”, organizat vineri seară în Piața Victoriei, potrivit HotNews . Prezentă la manifestație, poeta și fosta disidentă anticomunistă a vorbit despre responsabilitatea partidelor în criza politică și despre ceea ce numește o schimbare de direcție a șefului statului. Sute de persoane au participat la protestul din Capitală, iar Blandiana a spus că a venit „direct de la aeroport”, făcând o paralelă cu Piața Universității din 1990 . În intervenția sa, ea a susținut că explicațiile vehiculate public despre „vina partidelor” pentru blocaj sunt greșite și că „partidele nu sunt la fel”. „Partidele nu sunt la fel”: delimitări între actorii politici Blandiana a afirmat că există formațiuni care „au respectat întrutotul ideea de a începe să salveze țara” și să mențină o coaliție pe care o descrie drept „contra naturii”, dar care „putea să funcționeze” dacă ar fi existat „patriotismul tuturor”. În acest cadru, ea a indicat explicit: „liberalii și useriștii” ca partide care „au făcut asta și continuă să facă”; PSD, despre care a spus că „nu fac decât să meargă către propria dispariție” și că ar fi acționat „împotriva interesul național și împotriva guvernului din care făceau parte”. Atac la Nicușor Dan și acuzații de „mister toxic” Cea mai dură parte a mesajului a vizat președintele Nicușor Dan, despre care Blandiana a spus că „acționează ca un trădător al propriilor idei” și că „se adâncește împotriva propriilor lui idei din campania electorală și din viața lui de până atunci”. „Nu-mi cereți să spun de ce, pentru că chiar nu înțeleg. Iar acest mister toxic este îngrozitor.” Ea a mai susținut că, „în ultimele zile”, sunt atacați cei care „au încercat să se țină de cuvânt și să respecte regulile”, iar „felul în care sunt inculpați oameni din guvern” ar confirma, în opinia sa, că aceștia reprezentau „un pericol real” pentru cei aflați la putere, care ar folosi „minciuna și manipularea”. Ce spune despre proteste și despre „echipa lui Bolojan” Întrebată dacă se teme că „moare democrația” în România, Blandiana a remarcat dimensiunea redusă a protestului, estimând participarea la „o mie, două” de persoane și spunând că, deși „500.000 de oameni” ar fi fost „mai bine”, nu este sigură că „ar fi contat”. În același timp, ea a afirmat că protestele societății civile contează „doar în măsura în care există democrație” și a adăugat că, dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, crede că „s-ar vota bine”. Pe zona de guvernare, Blandiana a spus că „felul în care a funcționat echipa lui Bolojan a născut pentru prima oară după foarte mult timp încredere în clasa politică”, precizând însă că este conștientă că a fost considerată „naivă și prea optimistă”. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului riscă să împingă Cotroceniul spre aranjamente parlamentare fragile, inclusiv cu voturi din zona AUR , pe fondul lipsei unei baze politice a președintelui în Parlament, potrivit unui interviu acordat de Sever Voinescu pentru HotNews . Fost diplomat și politician, Voinescu descrie situația drept un „delir” de „40 de zile” și susține că Nicușor Dan „a scăpat complet de sub control” jocul politic, în timp ce conflictul cu Ilie Bolojan ar fi devenit „extrem de personal”. În lectura lui Voinescu, miza imediată nu este doar o dispută între persoane, ci capacitatea instituțională a președintelui de a construi o majoritate funcțională fără să deschidă ușa unor influențe pe care chiar el ar fi încercat să le țină departe de guvernare. Președinte fără partid în Parlament: limită operațională la Cotroceni Voinescu afirmă că Nicușor Dan este „primul președinte al României fără partid în Parlament”, ceea ce îl lasă fără instrumentul clasic de influență asupra agendei legislative și a negocierilor pentru guvern. În acest context, spune el, președintele ar încerca să construiască sprijin „conjunctural”, „azi cu unii, mâine cu alții”, inclusiv prin atragerea unor parlamentari marginali sau neafiliați. În interviu, Voinescu insistă că un astfel de model nu poate funcționa la nivelul președinției, chiar dacă a fost parte din rețeta de succes a lui Nicușor Dan în trecut, ca „lup singuratic” în proiecte civice și în politica locală. „În acest moment, părerea mea este că Nicușor Dan nu doar că nu controlează jocul politic, dar a scăpat complet de sub control, de sub orice putere de influență jocul politic.” „Linia roșie” a voturilor din zona AUR și riscul dependenței parlamentare Un punct de inflexiune invocat de Voinescu este apelul premierului desemnat Veștea către parlamentari „din zona AUR” pentru susținerea guvernului. El spune că a fost „șocat” de acest demers și avertizează că, dacă s-a făcut „cu acceptul” președintelui, ar însemna depășirea unei „linii roșii” pe care Nicușor Dan „părea că ține” să o respecte. Argumentul său este unul de mecanică parlamentară: odată ce un guvern ajunge să depindă de astfel de voturi, dependența se poate repeta la moțiuni de cenzură și la pachete legislative importante, ceea ce ar aduce influențe nedorite în „zona cea mai sensibilă a statului român”. Conflictul Dan–Bolojan, descris ca personal și cu efecte politice Voinescu spune că a sperat ca Nicușor Dan și Ilie Bolojan să facă „echipă” sau „tandem” „pentru binele României”, însă apreciază că relația s-a deteriorat, iar după „episodul Veștea” neînțelegerile „au devenit personale”. În opinia lui, Nicușor Dan ar fi cel care a dus disputa la nivelul unei „incompatibilități personale” și ar fi comis „o eroare politică uriașă”. În același timp, Voinescu descrie ambii actori ca fiind „oameni dificili”, cu rețete de succes greu de replicat în rolurile actuale: Bolojan ar fi încercat să aplice la nivel național un stil rigid de administrație, iar Nicușor Dan ar fi rămas atașat unui mod de lucru solitar, nepotrivit pentru funcția de președinte. Context extern: „șpagatul” între UE și administrația Trump Pe plan extern, Voinescu apreciază că România „stă foarte prost” în felul în care se poziționează în UE și NATO și vorbește despre un „șpagat” tot mai greu între Uniunea Europeană și administrația Trump. El sugerează că, pentru state mici precum România, cele două părți ar cere tot mai mult „loialitate maximă”, reducând spațiul de manevră. Interviul nu oferă un calendar sau o soluție concretă pentru ieșirea din blocaj, dar fixează o concluzie: fără o bază parlamentară și fără o relație funcțională cu actorii politici-cheie, președintele riscă să rămână „fără putere”, iar guvernarea să se sprijine pe formule instabile, cu costuri politice și instituționale. [...]
