Știri
Știri din categoria Politică
USR îl menține pe Dominic Fritz la conducerea partidului, în pofida deciziei ÎCCJ, o mișcare cu miză de reglementare și de funcționare internă, în condițiile în care hotărârea instanței îl vizează pentru „conflict de interese administrativ”. Potrivit Mediafax, Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Fritz să rămână președintele partidului.
Decizia vine la o zi după hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe care USR o consideră „profund nedreaptă și disproporționată”, susținând că este vorba despre „o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese”, fără „folos personal”, „prejudiciu” sau „faptă de corupție”.
Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că Fritz va continua demersurile legale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că situația ar trebui analizată și prin prisma standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public.
„Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).”
În material se arată că Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia care „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”.
Seidler a respins și o afirmație atribuită PSD, potrivit căreia prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei în urma sentinței, susținând că „legislația în vigoare nu prevede acest lucru”. Ca exemplu, el a invocat un caz din 2023, când prefectul de Timiș de la acel moment, Mihai Ritivoiu (menționat ca actual președinte al PSD Timișoara), ar fi emis un ordin de sancționare într-o situație similară, aplicând o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș.
În acest context, reconfirmarea lui Fritz la șefia USR indică faptul că partidul tratează hotărârea ÎCCJ ca pe un litigiu care se mută în plan european, fără a produce, în acest moment, o schimbare de conducere la nivel intern.
Recomandate
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că va cere avocaților plângere penală împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz , după ce acesta l-ar fi acuzat că ar fi luat „șpagă de la americani”, potrivit G4Media . Miza imediată este escaladarea conflictului politic într-o zonă cu potențial juridic, pe fondul unei dispute care atinge și tema relației României cu SUA. Declarațiile lui Grindeanu au fost făcute la România TV, în contextul „scandalului iscat” de afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, care „ar fi sugerat că americanii pot da jos guverne”, inclusiv în România, conform aceleiași surse. În intervenția sa, Grindeanu a susținut că acuzația formulată de Fritz ar depăși o limită și a indicat că intenționează să nu lase situația „să treacă așa de ușor”, afirmând că le va cere avocaților să formuleze o plângere. Totodată, liderul PSD a atacat credibilitatea lui Fritz, invocând existența unor „sentințe” care ar arăta un conflict de interese, despre care spune că ar fi stabilite de justiția din România. De ce contează: disputa e împinsă spre zona penală și atinge tema parteneriatului strategic Grindeanu a legat acuzațiile de riscul afectării relației cu SUA, afirmând că îl interesează ca parteneriatul să funcționeze „pentru ca România să se bucure în continuare de securitate”. În același timp, el a spus că, dacă există întrebări privind activitățile sale, este dispus să răspundă. În materialul citat nu apar reacții ale lui Dominic Fritz și nici detalii despre un demers juridic deja depus; este vorba despre intenția anunțată de Grindeanu de a solicita avocaților formularea unei plângeri. [...]
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate , un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro . Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului. Aviz strâns, audieri prelungite Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”. Ce invocă USR din mandatul ei la Mediu USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu: a reformat Romsilva , reducând numărul direcțiilor de la 41 la 19; a trimis la Parchet nereguli de peste 46 milioane de lei; a lansat un sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologii folosite pentru analiză automată și cartografiere); a întărit Garda de Mediu. Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă. [...]
Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews . Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice. „Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR. Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”. De la dispută politică la plângere penală Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV , că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews. Contextul: articolul WSJ și întâlnirea de la Isoletta Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan. Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze , conform unei relatări anterioare citate de HotNews. Ce urmează Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
Curtea de Apel București a amânat până la 12 octombrie procesul în care Călin Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și membri ai grupării acestuia, după ce apărătorii au cerut lămuriri legate de existența unui dosar „confidențial” desprins din cauză, potrivit Wall-Street . Miza imediată este una procedurală: instanța vrea să stabilească ce conține acel dosar și dacă include documente clasificate sau acte medicale, înainte de a continua judecata. De ce s-a amânat: verificări la Înalta Curte La termenul de luni, Laura Vicol, avocată a unuia dintre inculpați, a solicitat explicații privind un dosar „confidențial” care ar fi fost desprins din dosarul Georgescu–Potra și care s-ar afla la Înalta Curte de Casație și Justiție , potrivit Agerpres, citată de publicație. Demersul a fost susținut de avocatul Dan Lupașcu (fost membru al CSM), care a cerut ca instanța să trimită o adresă către Înalta Curte pentru a afla dacă dosarul respectiv conține documente clasificate sau acte medicale. Judecătorul a fost de acord cu trimiterea adresei și a dispus amânarea procesului pentru 12 octombrie. Ce a spus Georgescu după ședință La ieșirea din sala de judecată, Călin Georgescu le-a mulțumit susținătorilor și unei părți din presă despre care a spus că a relatat „obiectiv”, precum și lui George Simion „pentru integritate”. În același context, a afirmat că urmează o toamnă „grea” „în adevăr” și a susținut că dosarele în care este inculpat ar fi „politice”, declarând public că este nevinovat „în toate cele trei dosare”. Contextul dosarului: acuzațiile și ce susțin procurorii Conform informațiilor prezentate, Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru: complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar sunt inculpați Horațiu Potra și 20 de membri ai grupării sale, între care se află și mercenari. Procurorii susțin că mercenarii lui Potra ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos, iar planul de acțiune ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire clandestină la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor. [...]
