Știri
Știri din categoria Politică
Un dosar DIICOT vechi de aproape cinci ani, fără evoluții publice, a produs costuri reputaționale și profesionale concrete, inclusiv plecarea din România a regizorului Corneliu Porumboiu, potrivit HotNews, care reia tema „statului paralel” dintr-un text semnat de Alina Mungiu-Pippidi și explică episodul Porumboiu invocat acolo.
În analiza citată, Alina Mungiu-Pippidi susține că nu poți contesta „statul paralel” doar când acționează împotriva „taberei tale” și descrie acest concept ca o rețea de grupuri și interese care traversează servicii secrete, partide, justiție și instituții de forță, cu miză de putere politică și economică. Autoarea leagă discuția de episoade precum protestele de după Colectiv, mobilizările din perioada OUG 13, dar și de teme precum ascultările pe motive de siguranță națională și efectele unei legislații de integritate pe care o consideră „ambiguă și arbitrară”.
HotNews detaliază că, pe 18 octombrie 2021, procurorii DIICOT au însoțit de acasă și au dus la audieri zeci de oameni din industria filmului, printre care și regizorul Corneliu Porumboiu. Publicația notează că, din cauza „reverberațiilor internaționale” ale dosarului, Porumboiu ar fi pierdut un contract de profesor de film la Harvard.
La aproximativ șase luni după acel moment, regizorul s-a mutat cu familia în Franța, mai arată articolul, care subliniază că au trecut aproape cinci ani de la deschiderea cazului și că despre dosar „nu s-a mai auzit nimic”.
Pentru contextul mutării, HotNews trimite și la un articol din Libertatea despre acest episod, inclusiv legătura cu contractul de la Harvard: Libertatea.
Dincolo de disputa politică despre „statul paralel”, cazul prezentat ridică o problemă de funcționare instituțională: un dosar penal cu impact public poate genera pierderi profesionale și decizii de relocare, chiar și în absența unor concluzii comunicate public pe termen lung.
În același registru, autoarea argumentează că mecanismele de putere și influență nu dispar prin schimbarea taberelor politice și cere o „alternativă reală”, inclusiv prin reducerea rolului rețelelor de influență din spațiul public.
Articolul include o listă de texte mai vechi ale Alinei Mungiu-Pippidi pe această temă, publicate în mai multe locuri, inclusiv în Adevărul și pe România Curată, precum și o trimitere la un text din Cațavencii. Linkurile sunt incluse în materialul HotNews ca repere pentru istoricul argumentației.
Recomandate
Premierul ungar Peter Magyar vrea să-l demită pe președintele Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional, într-un pachet mai larg de schimbări care rescriu regulile pentru justiție și anticorupție , potrivit Reuters . Miza imediată este una de reglementare: guvernul își propune să modifice Constituția și zeci de legi, cu efect direct asupra echilibrelor instituționale. Magyar a declarat în parlament că executivul va iniția înlăturarea președintelui prin amendament constituțional și că va lansa, în toamnă, o reformă constituțională mai amplă. Demiterea președintelui și pașii următori Planul include un amendament constituțional pentru înlăturarea din funcție a președintelui Tamas Sulyok. Magyar l-a acuzat pe Sulyok — descris drept unul dintre cei mai nepopulari politicieni din Ungaria — că ar fi sprijinit guvernarea fostului lider de dreapta Viktor Orban. Sulyok a respins acuzațiile, afirmând că nu are o agendă politică și că a asigurat doar „verificările și echilibrele” necesare. Dacă și când Sulyok va fi demis, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru un mandat de maximum cinci ani. „Operațiunea Purgatoriul”: arhitectura anticorupție și noul birou de recuperare a activelor În paralel, guvernul anunță un set de măsuri economice, politice și juridice pentru combaterea corupției, inclusiv înființarea unui „ National Asset Protection and Recovery Office ” (un birou național pentru protecția și recuperarea activelor), care ar urma să investigheze suspiciuni de folosire abuzivă a fondurilor publice din ultimii douăzeci de ani. Potrivit planului prezentat de Magyar, guvernul va modifica 47 de legi pentru a crea baza legală a acestei structuri. Premierul susține că, în ultimii ani, corupția ar fi costat Ungaria echivalentul a 8%–10% din PIB. Din opoziție, deputatul Gergely Gulyas, din partea fostului partid de guvernământ Fidesz, a calificat discursul lui Magyar drept „calomnios și revoltător”, notează Reuters. Reformă constituțională în toamnă: referendum și schimbări pentru instanțele de vârf Magyar a mai spus că, în toamnă, va începe o revizuire constituțională cu consultări publice, iar o nouă Constituție ar urma să fie supusă unui referendum. În zona justiției, planul include: stabilirea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale (instituție care poate bloca unele legi), ceea ce ar însemna retragerea lui Peter Polt, aliat al lui Orban, din funcția de judecător-șef; posibilitatea ca două treimi dintre judecători să inițieze demiterea conducerii Curiei (instanța supremă) sau a Oficiului Național al Justiției, cu aprobarea a două treimi dintre parlamentari; limitarea mandatelor parlamentarilor la 12 ani. Reuters nu oferă, în materialul citat, un calendar detaliat pentru adoptarea amendamentului constituțional privind președintele sau pentru înființarea efectivă a noului birou de recuperare a activelor, dincolo de mențiunea că revizuirea constituțională ar urma să înceapă în toamnă. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea încearcă să deblocheze învestirea Guvernului printr-o întâlnire cu liderul AUR, George Simion , în condițiile în care AUR a anunțat că nu va susține cabinetul la votul din plenul comun programat luni seară, potrivit News . Veştea spune că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români”, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și de a gestiona „o criză fără precedent”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Sunt un om al dialogului şi al consensului. Înţelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu preşedintele AUR, George Simion.” „Atunci când vine vorba de România şi de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formaţiune politică votată de români.” În același timp, George Simion a transmis că, dacă guvernul Veştea va fi supus votului luni seară și va trece, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR. Liderul AUR a precizat că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20.00 și i-a cerut președintelui Nicușor Dan să declare public dacă AUR mai este considerat un partid extremist. Simion a mai cerut ca Veştea să predea mandatul sau să amâne votul, susținând că, „în mod evident”, cabinetul nu ar urma să treacă de Parlament, în contextul poziției anunțate de AUR. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea se mută spre AUR , iar USR anunță că nu va susține un executiv pe care îl consideră „antireformă”, pe fondul discuțiilor despre o posibilă apropiere AUR–PSD, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , a reacționat după ce liderul AUR, George Simion, a vorbit despre o eventuală „reconciliere” cu PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fritz a susținut că premierul desemnat Adrian Veștea ar putea ajunge să obțină sprijinul necesar „doar pupând inelul lui Simion” și a pus sub semnul întrebării discursul anti-sistem al AUR, în contextul unei apropieri de PSD. Linia roșie a USR: fără vot pentru un „guvern antireformă” În același mesaj, Fritz a enumerat condițiile în care USR nu ar vota învestirea unui guvern, invocând, între altele, refuzul de a susține: „un guvern antireformă”; „un guvern al extracției banilor românilor în buzunare personale”; „un guvern al incompetenților dovediți”; „un guvern al trădării visurilor românilor care-și doresc un stat care livrează pentru ei”. Veștea confirmă întâlnirea cu Simion: „dialog deschis cu orice formațiune” Pe de altă parte, Adrian Veștea a anunțat că merge la sediul AUR pentru discuții privind o posibilă susținere în plen, după ce George Simion a spus public că îl așteaptă la o întrevedere. Veștea și-a justificat demersul prin nevoia de a construi o majoritate în contextul crizei politice și a afirmat că își asumă dialogul cu orice partid votat de români. Contextul imediat este că premierul desemnat caută sprijin parlamentar pentru învestire, iar deschiderea către AUR amplifică tensiunile politice și repoziționează negocierile, inclusiv prin reacția USR, care își reafirmă public refuzul de a vota un guvern pe care îl consideră lipsit de reforme. [...]
Monica Anisie a primit aviz favorabil pentru Educație, dar își asumă un conflict politic în PNL , după ce a spus la audierile din Parlament că nu își va da demisia din partid, potrivit News . Mesajul vine în contextul în care, în timpul audierii, a fost invocată o „dimensiune etică” și ideea că nu ar mai face parte din PNL. Senatoarea PNL a primit, luni, aviz favorabil în comisiile reunite de învățământ pentru postul de ministru al Educației. În același timp, ea a respins explicit ideea unei plecări din partid, susținând că nu a înțeles să fi fost exclusă până la momentul audierii. „Nu îmi voi da demisia niciodată din Partidul Naţional Liberal . Sunt membră de o viaţă, aş putea spune, şi nu văd care este motivul pentru care ar trebui să părăsesc Partidul Naţional Liberal.” Ce a spus despre „ultimatum” și acuzația de „trădare” Întrebată despre un ultimatum al conducerii PNL pentru a demisiona, Anisie a afirmat că nu i s-a cerut o „demisie de onoare”, motiv pentru care nu vede de ce ar părăsi partidul. Ea a amintit și că a fost aleasă senator de București pe listele PNL. În fața unui parlamentar care a acuzat-o de „trădare”, Anisie a cerut prudență în folosirea termenului și a spus că nu și-a trădat principiile, invocând „responsabilitatea” și „corectitudinea”, precum și angajamentul față de sistemul de educație. Un reper operațional: catalogul electronic, încă nefinalizat Pe zona de digitalizare, Anisie a declarat că a încercat să facă operativ catalogul electronic, dar proiectul nu este finalizat nici în prezent, adăugând că „probabil” o așteaptă implementarea acestuia. [...]
Propunerea lui Petre Florin Manole pentru un al doilea mandat la Ministerul Muncii vine cu mize directe pentru costurile cu forța de muncă și pentru arhitectura programelor sociale , în condițiile în care agenda sa include creșterea salariului minim și reforme în zona dizabilității, potrivit News . Manole (42 de ani) este prezentat ca un politician cu parcurs atipic, trecut de la activism pentru drepturile omului și combaterea discriminării la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, funcție pe care o ocupă din iunie 2025. În PSD, este descris drept unul dintre reprezentanții noii generații de lideri. Ce înseamnă agenda de la Muncă: salariul minim și programe pentru tineri În mandatul început în 2025, Manole a avansat măsuri cu impact social și economic, între care: majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei lunar , de la 1 iulie 2026 ; prezentarea programului „Primul loc de muncă” pentru tineri, cu stimulente financiare lunare finanțate din fonduri europene . Creșterea salariului minim este relevantă pentru companii prin efectul direct asupra costurilor salariale la baza grilelor de remunerare, iar programul pentru tineri indică o orientare către utilizarea fondurilor europene pentru stimularea angajării. Reforma dizabilității: criterii, fraude și valabilitate permanentă O altă direcție menționată este reforma sistemului de protecție pentru persoanele cu dizabilități, prin: revizuirea criteriilor de încadrare în grad de handicap ; accent pe eliminarea fraudelor ; valabilitate permanentă pentru afecțiunile ireversibile . Dacă aceste schimbări sunt implementate, ele pot modifica atât fluxurile administrative, cât și modul de acordare a beneficiilor, cu efecte asupra cheltuielilor sociale și asupra controalelor. Profil și controverse: declarații de avere și legături personale News notează și elemente controversate din spațiul public: presa a semnalat sume cash în declarațiile de avere (inclusiv 100.000 de lei și 30.000 de euro menționați în 2025), fără explicații detaliate din partea ministrului. Este menționat și un împrumut de 225.000 de lei acordat PSD în 2019, despre care Manole a spus că provine din economiile sale din indemnizația de parlamentar. Totodată, apare în dezbaterea publică relația cu nașul său de cununie, omul de afaceri Gruia Stoica, condamnat penal pentru corupție; Manole a afirmat că legătura este „etnică, nu politică, nu business”. Context politic și traseu Născut la Slobozia, Manole a absolvit Istoria la Universitatea din București (2010) și s-a identificat drept român de origine romă. A lucrat peste un deceniu în zona neguvernamentală, a fost referent la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (2007–2011) și a urmat stagii internaționale, inclusiv International Visitors Leadership Program al Departamentului de Stat al SUA. În politică a intrat în 2009, odată cu înscrierea în PSD; a fost consilier local în Sectorul 5 (2012–2015), membru în Colegiul Director al CNCD (2015–2016), secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (2022–2023) și deputat în două rânduri (2016–2020 și din 2024 până în prezent). În Camera Deputaților este vicelider al grupului PSD și președinte al Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane. În 2017, a votat împotriva redefinirii familiei în Constituție, fiind menționat ca singurul deputat PSD care s-a opus inițiativei Coaliției pentru Familie. [...]
Guvernul Veștea depinde de voturile AUR pentru a trece de Parlament , iar premierul desemnat spune că va discuta direct cu George Simion , pe fondul riscului ca votul de învestitură să fie amânat, potrivit HotNews . Adrian Veștea a anunțat luni după-amiază că se va întâlni cu liderul AUR, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și susținând că dialogul este „obligatoriu” pentru a avea „în adevăratul sens al cuvântului, un Guvern al României”. Veștea s-a descris drept „un om al dialogului și al consensului”, dar nu a precizat unde și când va avea loc întâlnirea. Miza: fără AUR, pragul de 233 de voturi nu este atins Aritmetica parlamentară indică faptul că guvernul propus nu poate fi învestit fără sprijinul AUR. Pentru votul de încredere sunt necesare 233 de voturi, iar calculele prezentate în articol arată următoarea situație: PSD: 127 de voturi (a anunțat că votează și intră la guvernare); „pe surse”, PSD ar conta pe încă 66 de voturi din afara partidului; ar mai fi necesare încă 40 de voturi pentru majoritate, ceea ce face relevantă susținerea AUR (90 de parlamentari); PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota Guvernul, însă circa 20 de parlamentari liberali ar susține tabăra Veștea; voturi ar mai putea veni de la grupul parlamentar PACE (11 membri) și de la minoritățile naționale (încă 17 posibile voturi). Presiune înainte de vot: Simion spune că AUR nu susține cabinetul Anunțul lui Veștea vine după ce George Simion a declarat că guvernul propus „nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR” și l-a invitat pe premierul desemnat la sediul partidului la ora 20:00. Simion a susținut că executivul nu poate trece fără voturile AUR și a cerut ca Veștea „să predea mandatul sau să amâne votul”. Votul pentru învestirea Guvernului Veștea era programat pentru luni seară, însă, în lipsa celor 233 de voturi necesare, la PSD este luată în calcul o amânare, mai notează publicația. Ce urmează procedural Veștea a depus duminică seară lista de miniștri și programul de guvernare, iar luni au loc audierile miniștrilor propuși în Parlament. În funcție de rezultatul negocierilor pentru voturi — inclusiv discuția anunțată cu AUR — rămâne deschisă varianta ca votul de învestitură să fie reprogramat. [...]
