Știri
Știri din categoria Politică
UDMR îi cere președintelui Nicușor Dan să se implice direct în formarea unei majorități și a unui nou Guvern, pe fondul blocajului politic, potrivit G4Media. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, susține că șeful statului trebuie „să iasă din pasivitate”, dar îl acuză în același timp că, prin desemnările anterioare de premier, a depășit limita unui rol neutru și a devenit „prea mult jucător”.
Csoma Botond a declarat la RFI că președintele ar trebui să contribuie, în limitele atribuțiilor, la conturarea unei majorități parlamentare, nu să aștepte ca partidele să vină cu o soluție la Palatul Cotroceni.
„Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”.
În viziunea liderului UDMR, implicarea ar putea include discuții cu liderii politici inclusiv „într-un cadru informal”, nu doar în formate formale prevăzute de Constituție.
Întrebat dacă Nicușor Dan „joacă” corect în acest moment, Csoma Botond a spus că îl vede „un pic pasiv” acum, însă consideră că, prin desemnările anterioare, președintele „a trecut peste o linie roșie” în jocul politic.
„A devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu, după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”.
Csoma Botond a mai afirmat că speră ca președintele „să nu mai repete acea greșeală” legată de „a doua desemnare”, menționând „persoana domnului Veștea”, dar a insistat că alternativa nu este retragerea în pasivitate.
Din declarațiile citate reiese că UDMR mizează pe o implicare mai activă a președintelui în discuțiile politice pentru formarea unei majorități. Materialul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre pașii instituționali următori, dincolo de solicitarea explicită de accelerare a procesului.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Eșecul legii salarizării unitare riscă să coste PNRR și să tensioneze coaliția , după ce Ciprian Ciucu (PNL) a criticat public modul în care președintele Nicușor Dan a comunicat lipsa unui acord politic, potrivit News . Miza imediată, în termenii anunțați de șeful statului, este pierderea a 770 de milioane de euro aferente unui jalon din PNRR, după ce cele patru partide nu au ajuns la consens. Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primar general al Capitalei, s-a declarat nemulțumit de formularea prin care Nicușor Dan a pus eșecul pe seama „celor patru partide”, fără a face distincții între actorii implicați. În intervenția de miercuri seară la Euronews România, Ciucu a susținut că o astfel de comunicare alimentează percepția „toți sunt la fel” și poate avea consecințe politice pe termen mai lung. Disputa: cine poartă responsabilitatea pentru blocaj În argumentația sa, Ciucu a legat eșecul de o opoziție internă față de proiect, afirmând că a existat „o campanie de defăimare și de dezinformare” împotriva legii, în care „PSD și sindicatele și-au dat mâna să omoare proiectul”. El a mai spus că Guvernul a trimis „mai multe variante” la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar fi respins variantele care nu erau „sustenabile”, astfel încât Executivul ar fi înaintat „singura formă” care urma să fie acceptată. În acest context, Ciucu a contestat ideea unei responsabilități colective, exprimată prin formula „partidele, otova împreună”, și a cerut delimitări între „alb și negru”, respectiv între „extremiști” și „pro-europeni și pro-occidentali”. Ce a anunțat președintele despre PNRR și calendarul legii Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în ciuda negocierilor din ultimele luni, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii salarizării. Totodată, el a precizat că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat proiectul în Parlament și și-au asumat împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Șeful statului a mai anunțat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană (adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în parametrii acceptați în discuțiile cu Bruxelles-ul). De ce contează: bani pierduți și presiune pe o reformă cu impact bugetar Eșecul de etapă pe legea salarizării unitare are o dublă consecință: pe de o parte, pierderea unei sume din PNRR, pe de altă parte, creșterea presiunii politice pentru a livra până la final de an o lege care să fie, simultan, acceptabilă intern și compatibilă cu condițiile Comisiei Europene privind sustenabilitatea. Din informațiile din sursă nu reiese ce variantă de compromis ar putea fi repusă pe masă sau dacă există un nou calendar de negocieri, dincolo de ținta „până la sfârșitul acestui an” menționată de președinte. [...]
Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu , ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder . Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Reacția lui Pahonțu: fără răspuns la întrebări, invocă „normele legale” Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa. „Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.” De ce contează: SPP, o funcție-cheie păstrată peste schimbări politice Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate. Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii. Reacții politice: Băsescu cere demiterea, Nicușor Dan vorbește despre evaluare Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.” Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii. În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea „Coaliției de Voință” mută luni o parte din agenda externă a României spre discuții operative despre sprijinul pentru Ucraina , în condițiile în care tema anunțată este consolidarea apărării aeriene ucrainene, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc luni, 24 august, de la ora 14:00, în format online, iar la discuții participă lideri europeni și ai statelor membre NATO. Administrația Prezidențială a transmis că președintele va lua parte la consultări pe tema războiului din Ucraina, cu accent pe întărirea apărării aeriene. Ce înseamnă „Coaliția de Voință” și cine participă Din „Coaliția de Voință” fac parte 30 de state. În lista menționată de sursă apar, între altele, Franța, Spania și Polonia. Efect intern: discuția despre Legea salarizării , împinsă cu o zi În aceeași zi era programată și o întâlnire cu liderii celor patru partide din fosta coaliție și ai minorităților, pentru discuții despre Legea salarizării. Potrivit unor surse politice citate de Mediafax, specialiștii partidelor ar fi cerut mai mult timp pentru consultări, iar întâlnirea ar fi fost amânată pentru marți. În acest moment, informațiile disponibile nu includ decizii sau angajamente concrete rezultate din reuniunea de luni, ci doar agenda și tema anunțată. [...]
