Știri
Știri din categoria Politică
Ambasada României la Chișinău avertizează că mesajele ambigue pe teme identitare pot alimenta dezinformarea și pot fi exploatate de „actori ostili”, în contextul reacției la explicațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch, după declarațiile sale despre limbă și religie în Republica Moldova, potrivit HotNews.
Misiunea diplomatică a României susține că Republica Moldova și România „împărtășesc o istorie bine documentată”, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual „bine cunoscute”, realități consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. În acest cadru, ambasada califică drept „regretabile și lipsite de fundament factual” afirmațiile care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități”.
Ambasada României plasează episodul în „actualul context regional”, pe care îl descrie ca fiind marcat de campanii de dezinformare și încercări de rescriere a istoriei. Potrivit reacției, orice mesaj care poate crea ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun „riscă să fie exploatat” de Federația Rusă, cu obiectivul de a slăbi „reziliența democratică” și parcursul european al Republicii Moldova.
„Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.”
Declarațiile inițiale ale lui Hubert Knirsch au fost relatate de Cotidianul.md, care a scris că diplomatul a spus, într-un interviu la Jurnal TV (7 iulie), că o eventuală unificare poate fi decisă doar de cele două state suverane. În același interviu, el a afirmat că ar pune „sub semnul întrebării” ideea că Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că există oameni cu opinii diferite și minorități etnice și religioase.
Ulterior, ambasada Germaniei a revenit cu explicații, susținând că unele formulări au fost traduse eronat și că intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării „unitatea chestiunii românești” sau credința creștin-ortodoxă. În precizări, Knirsch a spus că s-a referit la existența unor persoane care vorbesc aceeași limbă, dar și a altora care vorbesc două limbi, respectiv la diversitatea religioasă.
Ambasada României subliniază că Bucureștiul respectă „pe deplin suveranitatea” Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a-și decide democratic viitorul. În același timp, insistă că „adevărul istoric”, rigoarea științifică și cadrul constituțional al Republicii Moldova sunt „premise indispensabile” pentru un dialog public responsabil.
Pentru relația bilaterală, mesajul central rămâne că parteneriatul este susținut de comunitatea de limbă, cultură și istorie, iar România își va continua sprijinul pentru Republica Moldova „în spiritul parteneriatului privilegiat”, pe baza respectului reciproc și a valorilor europene.
Recomandate
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Arestarea lui Boris Nadejdin ridică miza etichetei de „agent străin” ca instrument de excludere electorală , într-un moment în care legislația rusă poate bloca direct accesul la alegeri al persoanelor vizate, potrivit HotNews . Poliția rusă l-a reținut luni pe Boris Nadejdin, opozant și fost candidat la prezidențialele din 2024, după ce acesta a anunțat pe Telegram că este dus la secția de poliție din Dolgoprudnîi, în regiunea Moscova. Reținerea vine la scurt timp după ce Ministerul Justiției l-a declarat, vineri, „agent străin”. Nadejdin, în vârstă de 63 de ani, a susținut că va continua strângerea de semnături pentru alegerile parlamentare programate pe 20 septembrie și că legea nu îl va împiedica să candideze. Totuși, presa rusă citată în articol notează că un amendament introdus în mai 2024 interzice candidaturile persoanelor declarate „agenți străini”, ceea ce ar transforma eticheta într-o barieră legală directă pentru participarea politică. Ministerul Justiției și-a motivat decizia de a-l include pe listă prin acuzații precum „difuzarea de informații false” despre deciziile politice ale autorităților și despre sistemul electoral, precum și apeluri la manifestații și pichetări neautorizate. Context: candidatură respinsă în 2024 și poziții publice anti-război Nadejdin a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, pledând inclusiv pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Comisia Electorală Centrală i-a respins însă candidatura, invocând probleme procedurale în colectarea semnăturilor; politicianul a contestat decizia. În articol este menționat și faptul că Nadejdin ajunsese la 15% în intențiile de vot în februarie 2024 și că a comparat statutul de „agent străin” cu cel de „dușman al poporului” din perioada sovietică. De ce contează: „agent străin” fără finanțare externă, dar cu efecte politice Un element relevant pentru funcționarea acestei legislații este recunoașterea făcută la începutul lunii iunie de viceministrul rus al justiției, Oleg Sviridenko: 96% dintre persoanele și entitățile declarate anul trecut „agenți străini” nu au finanțare din străinătate, una dintre justificările inițiale ale legii. Apărătorii drepturilor omului și disidenții ruși aflați în exil susțin că această etichetă încalcă drepturi fundamentale. În acest context, cazul Nadejdin sugerează că miza nu este doar reputațională, ci și una de reglementare electorală, cu potențial de a elimina candidați incomozi din competiție. [...]
Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres . Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. Miza economică: fondurile din PNRR și continuitatea reformelor În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR. Argumentul PNL: rezultate invocate și termen-limită „până la finalul verii” Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit. „Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare. [...]
România își împinge agenda de securitate la Marea Neagră în CAE, cu miză directă pe rutele comerciale și infrastructura critică , în condițiile în care ministrul de Externe Oana Țoiu participă luni, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe al UE și la reuniunile din marja acestuia, potrivit Agerpres . Un punct central pe agenda reuniunii este regiunea Mării Negre, introdusă „la solicitarea expresă a României” și a altor state membre susținătoare. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), intervenția României în sesiunea despre abordarea strategică a UE în zonă se va concentra pe Hub-ul de securitate maritimă , care ar urma să fie operaționalizat la Constanța și Varna, precum și pe rutele comerciale. Tot în acest cadru, România, împreună cu Turcia și Bulgaria, a decis să extindă colaborarea pentru protejarea infrastructurii critice, mai arată MAE. Energie și sancțiuni în dosarul Ucraina Discuțiile din CAE includ și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe sprijinul european în domeniul energiei. România va evidenția, potrivit aceleiași surse, necesitatea finanțărilor europene pentru conectarea infrastructurii de energie de la graniță și pentru susținerea pachetelor de sancțiuni. În marja reuniunii, Oana Țoiu are programată și o întâlnire cu Oleksandra Matviichuk, președinta Centrului pentru libertăți civile și laureată a Premiului Nobel pentru pace, în care ministrul va susține sprijinul pentru eliberarea copiilor răpiți și a civililor din captivitate, inclusiv prin susținerea Tribunalului Împotriva Crimelor de Agresiune, potrivit MAE. Orientul Mijlociu și alte dosare externe Pe agenda discuțiilor figurează și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe evoluțiile recente din Iran și pe urgența umanitară din Fâșia Gaza. De asemenea, vor fi abordate relațiile UE–ONU și evoluțiile din Bosnia și Herțegovina. Ministrul român de Externe va participa și la întâlnirea UE–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), alături de miniștrii de externe ai CCG, și va avea întâlniri în marja acesteia. Din delegația MAE fac parte, între alții, Mihnea Motoc (director politic), ambasadorul Iulia Matei (reprezentant permanent al României pe lângă UE) și Ileana Dinculescu (director, Direcția Orientul Mijlociu și Africa). [...]
Consultările de la Cotroceni nu au produs o soluție de deblocare a crizei guvernamentale , iar PSD susține că discuțiile au avut o „tonalitate mai jos”, fără să se contureze însă un acord, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni. Sorin Grindeanu a spus că președintele „a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, dar că nu s-a ajuns la o soluție pentru deblocarea crizei. „Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție.” Grindeanu a mai precizat că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier, ceea ce indică faptul că negocierile nu au intrat în etapa unei propuneri concrete de conducere a viitorului guvern. Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni Potrivit informațiilor publicate, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea a durat două ore, iar la final ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice. [...]
