Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile ambasadorului Germaniei la Chișinău au reaprins o dispută cu potențial diplomatic, după ce europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a acuzat o „atingere” adusă identității naționale și a susținut că românii de pe ambele maluri ale Prutului „formează același popor”, potrivit Digi24.
Reacția a fost publicată duminică, într-o postare pe Facebook, și vizează afirmațiile ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, privind identitatea românilor și moldovenilor. Rareș Bogdan susține că „geopolitica” a separat cele două comunități și califică poziția diplomatului drept o contestare a identității etnice.
„Ambasadorul Germaniei la Chișinău pretinde că românii și moldovenii nu sunt același popor. Deși istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Țarist, susțin că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același neam. Identitate etnică. Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr!”
În aceeași postare, europarlamentarul afirmă că Germania – stat care și-a recâștigat unitatea după căderea Zidului Berlinului – nu ar trebui să conteste legăturile istorice și culturale dintre români și cetățenii Republicii Moldova.
„Nu vă atingeți de identitatea noastră, herr! Nu vă atingeți de limba română! Nu vă atingeți de istoria noastră! Pe ambele maluri ale Prutului sunt români. Nu o spun doar istoricii români, ci documentele și istoricii străini.”
Rareș Bogdan leagă, totodată, reacțiile unor oficiali europeni de apropierea relațiilor dintre România și Statele Unite, susținând că „dimensionarea politicii externe” în această direcție ar genera „reacții incalificabile” și că parteneriatul strategic cu SUA „trebuie consolidat”.
Potrivit articolului, reacția vine după declarațiile ambasadorului Hubert Knirsch, criticate în spațiul unionist din România și Republica Moldova. Diplomatul este acuzat că neagă identitatea românească a Basarabiei, după ce a spus că ar pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora moldovenii și românii ar avea aceeași limbă și aceeași religie.
Digi24 notează că, potrivit cotidianul.md, ambasadorul a afirmat și că o eventuală unificare între România și Republica Moldova poate fi decisă doar de cele două state suverane; aceeași declarație este redată de News.ro.
Recomandate
Germania cere extinderea atribuțiilor serviciilor de informații pe fondul unui „război din umbră” care ar include sabotaj și atacuri cibernetice atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de retorica politică, este una de reglementare: guvernul german împinge o reformă care ar da mai multă libertate de acțiune serviciilor, într-un stat unde acestea au fost tradițional mai strict limitate decât în alte țări occidentale. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a avertizat că operațiunile hibride urmăresc destabilizarea țării și a susținut consolidarea atribuțiilor serviciilor de informații, în contextul intensificării amenințărilor de sabotaj și al atacurilor cibernetice atribuite Rusiei, conform relatării Reuters preluate de Digi24. „Scopul său este clar: să ne destabilizeze, să ne destabilizeze din temelii”, a afirmat Dobrindt. Ce include „războiul din umbră” invocat de autoritățile germane În evaluarea prezentată la Berlin, șeful Biroului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), Sinan Selen, a spus că Rusia ar folosi „aproape toate mijloacele” în astfel de operațiuni, de la campanii de dezinformare și manipulare a informațiilor până la sabotaje și comploturi de asasinat pregătite pe teritoriul Germaniei. Selen a indicat, totodată, că se așteaptă la noi acțiuni similare după un atac dejucat în august, care ar fi implicat o dronă încărcată cu explozibili pe un aeroport din Germania; autoritățile germane au atribuit incidentul Rusiei. Kremlinul a calificat cazul drept o înscenare, potrivit aceleiași surse. Reforma în Parlament: „măsuri active de apărare” pentru servicii Pe fondul acestor avertismente, proiectul de reformă al guvernului german, care ar urma să acorde serviciilor de informații atribuții extinse — inclusiv posibilitatea de a adopta „măsuri active de apărare” — este analizat de comisiile parlamentare, după ce a trecut de o primă lectură în septembrie. Dobrindt a argumentat că Germania trebuie să rămână „în prima linie” în dezvoltarea capacităților serviciilor, în condițiile provocărilor actuale. Context regional: avertismente și din Cehia În același registru, serviciul de informații din Cehia a avertizat că Rusia ar putea recurge, în următoarele luni, la operațiuni „mai riscante” și de o amploare mai mare pe teritoriul statelor NATO care sprijină Ucraina, notează Digi24. Separat, șeful Serviciului Federal de Informații Externe al Germaniei (BND) a avertizat la începutul lunii că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Moscova, potrivit materialului. Moscova respinge acuzațiile privind operațiuni hibride în Europa, pe care le consideră nefondate. [...]
Vizita lui Igor Dodon la Moscova reaprinde suspiciunile privind influența rusă în politica de la Chișinău , pe fondul unei ședințe secrete a Parlamentului în care a fost analizată structura și efectivul Armatei Naționale, potrivit Digi24 . Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Partidului Socialiștilor, a anunțat că se află într-o vizită de două zile la Moscova, alături de mai mulți colegi, la invitația Dumei de Stat a Rusiei. Informația despre deplasare a fost relatată de TVRMoldova, menționează publicația. În mesajul său, Dodon susține că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și a dialogului politic” dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în cadrul unor întâlniri cu partide partenere ale PSRM. El amintește că formațiunea are acorduri de colaborare cu „Rusia Unită” și „Rusia Justă”. Reacții la Chișinău: momentul ales, pus sub semnul întrebării Deplasarea a generat critici din partea politicienilor proeuropeni. Liviu Vovc, președintele Platformei DA, a catalogat drept suspectă plecarea la Moscova la scurt timp după ședința cu ușile închise a Parlamentului, în care a fost examinată structura Armatei Naționale. „Nu știu ce s-a discutat la ședința secretă a Parlamentului, dar curios este faptul că Dodon și alți membri ai socialiștilor astăzi sunt deja la Moscova. Trebuia raportare directă la curatori…” Acuzații din partea experților: „bani și indicații” Potrivit Digi24, critici și mai dure au venit din partea unor experți, care susțin că socialiștii ar fi mers în Rusia pentru finanțare și instrucțiuni politice. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a afirmat că socialiștii ar fi plecat „după bani și după indicații” și a criticat public gestul lui Dodon în contextul relației istorice tensionate cu Rusia și al războiului din Ucraina. Context: contacte repetate cu Moscova în 2026 Nu este prima vizită a lui Igor Dodon la Moscova în acest an, mai notează publicația. Digi24 amintește că, pe 7 octombrie, cu cinci zile înaintea deplasării, Dodon i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj de felicitare de ziua de naștere, pe fondul continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. [...]
Decizia Tribunalului București de a înlocui arestul preventiv cu arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu rămâne provizorie , iar DIICOT ar urma să o conteste, ceea ce prelungește incertitudinea procedurală în dosar, potrivit Digi24 . Președintele AUR, George Simion , a reacționat public după hotărârea instanței, susținând că măsura arestului la domiciliu este „tot un abuz”, dar, în același timp, „o victorie a protestelor” și „o mică victorie a românilor”, într-un mesaj publicat pe Facebook . Ce a decis instanța și ce urmează Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arestul la domiciliu, conform informațiilor publicate de Digi24 și detaliate în materialul despre hotărârea instanței, disponibil aici . Decizia nu este definitivă. Potrivit Agerpres, surse judiciare au declarat că DIICOT va face contestație, iar până la judecarea acesteia Călin Georgescu rămâne în Arestul Central. Contextul dosarului Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, potrivit Agerpres și HotNews. Miza imediată ține de calendarul procedural: dacă DIICOT contestă, măsura arestului la domiciliu nu produce efecte până la soluționarea contestației, ceea ce menține situația juridică neschimbată pe termen scurt. [...]
Costurile deja acumulate ale războiului cu Iranul apasă decizia Casei Albe : administrația Trump cântărește reluarea bombardamentelor în condițiile în care conflictul a produs pagube de miliarde de dolari și a consumat rapid muniție și capacități militare, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Times. În material se arată că, deși Donald Trump a transmis public mesaje belicoase și, potrivit postărilor sale de pe Truth Social, „se pregătește să reia războiul împotriva Iranului”, reluarea luptelor ar putea avea efecte negative pentru SUA. Un element politic menționat este promisiunea că „nu se va întâmpla nimic” până după alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie. Nota de plată: pierderi de echipamente și epuizarea interceptorilor Analiza indică faptul că riposta Iranului după atacul americano-israelian ar fi provocat pagube de miliarde de dolari bazelor americane din regiune, ar fi dus la distrugerea a peste 80 de avioane de luptă americane și ar fi forțat armata SUA să consume stocuri mari de interceptori antirachetă. Sunt enumerate, între altele, aeronave avariate sau distruse, inclusiv: 12 avioane F-15 Strike Eagle (nouă doborâte de foc iranian, potrivit articolului); două A-10 Thunderbolt; șapte avioane de realimentare HC-135 Stratotanker (cinci lovite într-un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită); un avion E-3 Sentry, distrus la sol; 45 de drone MQ-9 Reaper, fiecare cu un cost de aproximativ 34 de milioane de dolari (aprox. 153 milioane lei) per unitate, conform sursei. Textul mai susține că multe dintre cele 81 de aeronave avariate sau distruse ar fi fost vizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) , cu ajutorul unor informații obținute prin satelit din China și Rusia. Costul total invocat și riscul unei noi runde de represalii Potrivit articolului, războiul împotriva Iranului ar fi costat deja SUA peste 43 de miliarde de dolari (aprox. 194 miliarde lei) de la începutul său, în februarie, ajungând la 1 miliard de dolari pe zi (aprox. 4,5 miliarde lei) în vârful Operațiunii „Epic Fury”. În acest context, Trump ar trebui să evalueze dacă reluarea bombardamentelor ar forța Teheranul să semneze un acord pe care Casa Albă să-l poată prezenta drept victorie sau, dimpotrivă, ar declanșa o nouă rundă de atacuri iraniene în regiune. Strâmtoarea Ormuz și presiunea asupra infrastructurii militare americane Materialul notează că, deși SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene de export de petrol, care ar fi „paralizat economia” Iranului, regimul de la Teheran ar fi reparat o parte importantă din pagubele provocate de SUA și Israel lansatoarelor de rachete și drone și instalațiilor de producție a armamentului. În paralel, IRGC ar fi transmis că este gata să riposteze dacă bombardamentele SUA sunt reluate, iar Iranul continuă să vizeze navele din Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru tranzitul petrolierelor. Un fost înalt oficial al apărării din SUA, citat în articol, afirmă că daunele la baze, lipsa muniției (în special a interceptorilor) și pierderile de aeronave „apasă asupra factorilor de decizie”, chiar dacă nu ar fi neapărat factorul decisiv. Același oficial indică drept variabilă majoră amploarea escaladării iraniene în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv scenariul în care o navă americană ar fi lovită, cu pierderi semnificative de vieți omenești. Europa, pe agenda Pentagonului: costuri de modernizare de 4,2 miliarde dolari Un alt element cu implicații bugetare este revizuirea desfășurărilor de forțe ale Pentagonului în Europa. Potrivit articolului, până în decembrie ar urma să existe o concluzie privind reducerea prezenței, cu accent pe ideea ca Europa să-și asume mai mult din povara capacităților convenționale, în timp ce SUA s-ar concentra „în principal” pe umbrela nucleară. În acest cadru este menționată retragerea a 12 bombardiere B-1 Lancer de la baza RAF Fairford din Marea Britanie, pe fondul temerilor că ar fi vulnerabile la atacuri cu drone. Forțele Aeriene ale SUA ar fi estimat că modernizarea RAF Fairford și a altor două baze din Marea Britanie (RAF Lakenheath și RAF Mildenhall) ar costa 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19 miliarde lei), incluzând protecția aeronavelor și facilități de depozitare pentru bombe nucleare lansate din aer. În concluzie, analiza indică o combinație de constrângeri financiare și operaționale – de la costuri deja suportate și pierderi de echipamente, până la cheltuieli suplimentare pentru protecția bazelor – care ar putea explica de ce o escaladare rapidă a conflictului cu Iranul rămâne, deocamdată, o decizie cu risc ridicat pentru Washington. [...]
Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din largul Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim în Marea Neagră , după ce două vase au fost lovite, iar unul s-a scufundat, potrivit Digi24 . Sofia cere sprijinul UE și NATO pentru investigarea incidentelor și pentru întărirea monitorizării în spațiul aerian și în zonele maritime. Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că două nave comerciale au fost vizate în largul Bulgariei. În urma atacurilor, 15 membri ai echipajului unei nave sub pavilion maltez au fost evacuați în siguranță, iar un marinar de pe cealaltă navă a fost salvat. Radev a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților și relatărilor citate Un marinar de pe nava Chelsea 3 a declarat că vasul a fost lovit de trei ori de o dronă rusească, conform BNT, citată de Novinite. În actualizările prezentate în articol sunt menționate două nave afectate în ultimele atacuri: Azov Concord : a fost lovită și s-a scufundat la 17 mile est de Krapets; 11 marinari au fost dați dispăruți, iar cinci au fost salvați. Chelsea 3 : a fost lovită la 18 mile est de Byala; toți cei 15 membri ai echipajului au fost salvați. Separat, biroul de presă al Administrației Regionale din Varna a transmis (prin BTA, preluată de Agerpres) că nava de mărfuri generale Chelsea 3 , sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană la aproximativ 15 mile marine de orașul bulgar Biala, este ușor înclinată, iar echipajul a fost evacuat și adus la Varna cu o navă a Poliției de Frontieră. Potrivit informațiilor preliminare citate, nu au fost raportate victime. Nava se deplasa din Turcia spre Republica Moldova. De ce contează: presiune pe securitatea navigației și reacție instituțională Radev a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre asistență pentru stabilirea circumstanțelor atacurilor și despre consolidarea capacităților de monitorizare în aer și pe mare. Von der Leyen a condamnat atacurile și a avertizat că acestea pun în pericol viața echipajelor și securitatea în Marea Neagră, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. „Este inacceptabil. Condamn ferm atacurile cu drone asupra navelor comerciale din largul coastelor Bulgariei.” Cooperare regională: discuție cu România Într-o discuție cu Ilie Bolojan, Radev a indicat necesitatea unei cooperări trilaterale mai strânse între Bulgaria, România și Turcia pentru securitatea în regiune și siguranța navigației maritime, potrivit BNT. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre măsuri concrete deja implementate pe rutele comerciale, dar solicitarea de sprijin către UE și NATO indică faptul că autoritățile bulgare urmăresc atât clarificarea rapidă a incidentelor, cât și întărirea supravegherii în zonă. [...]
Președintele Nicușor Dan pune un termen-limită pentru formarea majorității și le-a transmis liderilor de partide că, dacă până joi nu ajung la o înțelegere „transparentă” pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic printr-o decizie cu efect direct asupra calendarului instituțional: fie se coagulează o majoritate care să treacă Executivul în Parlament, fie se intră pe scenariul anticipatelor. Conform informațiilor citate de Digi24, nu va exista o a cincea desemnare de premier dacă Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități. Termenul constituțional pentru Cabinetul Niculescu Luca Niculescu, premier desemnat, are termen limită joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, în baza prevederilor constituționale (10 zile de la publicarea decretului de desemnare, Articolul 103, Alineatul (2) din Constituția României ). În scenariul descris de sursele Digi24, vineri, când premierul desemnat ar urma să-și depună mandatul, președintele ar prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului. Digi24 notează că informația a fost prezentată și de Hotnews.ro. Cum arată, la acest moment, aritmetica politică Potrivit surselor Digi24, formula discutată în acest moment ar include: PSD ar urma să intre în Guvernul condus de Luca Niculescu; miniștri tehnocrați propuși de președinte pentru Finanțe, Apărare și Externe; PNL și UDMR ar urma să voteze noul Executiv în Parlament, însă PNL ar rămâne în Opoziție, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan; decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie luată miercuri. În paralel, pozițiile partidelor pe tema anticipatelor sunt divergente: președintele USR, Dominic Fritz, a spus la Digi24 că USR nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția de ieșire din criză; UDMR a susținut în repetate rânduri că anticipatele nu sunt o soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament; AUR susține organizarea de alegeri anticipate. De ce dizolvarea Parlamentului este posibilă acum Digi24 reamintește că Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după consultări, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, condițiile ar fi întrunite după respingerea în Parlament a guvernelor propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare și cea a lui Mureșan, mai notează publicația. Contextul crizei: patru desemnări de premier Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan, după ce Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai prin moțiune de cenzură, votată de o majoritate PSD-AUR. Înaintea lui Niculescu au fost desemnați: Eugen Tomac (și-a depus mandatul); Adrian Veștea (cabinet respins la votul de învestitură); Siegfried Mureșan (cabinet respins la votul de învestitură). În acest cadru, ultimatumul transmis partidelor mută presiunea pe negocierile de până joi: fie se conturează o majoritate pentru învestirea Guvernului, fie România intră pe procedura anticipatelor, cu efecte directe asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor în perioada următoare. [...]
