Știri
Știri din categoria Politică
Critica lui CTP lovește în strategia de cadre a PNL, după ce Cristian Tudor Popescu îl acuză pe Ilie Bolojan că validează „traseismul” și readuce în prim-plan figuri controversate în partid, potrivit Adevărul. Punctul declanșator este instalarea la șefia organizației PNL Ilfov a lui Adrian Peiu, prezentat ca fost membru AUR, apoi SOS și ulterior „înfipt în PACE”.
Într-o postare pe Facebook, Popescu ironizează trecerea lui Peiu la liberali și amintește că acesta ar fi votat la moțiunea de cenzură „pentru «a scăpa poporul român de guvernul Bolojan»”, înainte de a deveni, în formularea sa, „brătian”.
CTP își leagă critica de un concept pe care spune că l-a introdus în spațiul public – „traseist” – inspirat, potrivit relatării, de Mircea Coșea, ministru în guvernul Văcăroiu. În aceeași logică, gazetarul sugerează că promovarea rapidă a lui Peiu în PNL ridică întrebări despre „trocul” din spatele mutării politice, fără a indica însă o probă concretă sau un mecanism verificabil.
Popescu afirmă că, în urmă cu o lună, îl vedea pe Ilie Bolojan nu doar ca administrator, ci și ca „politician puternic”, dar revine acum cu o etichetare critică, descriindu-l drept „politician carpato-danubian”. În argumentația sa, el pune în aceeași ramă schimbări de persoane în PNL și nume cu probleme penale sau acuzații publice, menționându-i pe Marian Petrache (despre care spune că ar fi fost acuzat de mită și șantaj) și pe George Scripcaru (despre care afirmă că a fost anchetat în dosare de corupție de-a lungul anilor).
Pentru contextul acestor mișcări interne, publicația trimite la un material despre „recentele mișcări din interiorul PNL” și la un alt articol despre Adrian Peiu și traseul său politic: Adevărul, respectiv Adevărul.
O parte importantă a mesajului lui CTP este construită în jurul unei întâlniri pe care spune că a avut-o cu Bolojan în 2023, la Oradea. Popescu relatează că Bolojan i-ar fi amintit episodul în care, ca președinte al Clubului Român de Presă, s-ar fi opus unei tentative de mită „de mari proporții” din perioada guvernului Tăriceanu, legată de Casa Scânteii.
„Astăzi, însă, președintele PNL mă obligă să înțeleg că prețuise atitudinea mea ca pe o manevră politică dibace, și nu ca pe ceea ce fusese, un gest moral de tip kamikaze”.
În final, CTP adaugă o referire la trecutul politic al lui Bolojan, afirmând că acesta „era Secretarul General al celui pe care l-am numit Viermele în Untură”, și îl menționează, în treacăt, pe primarul general Ciprian Ciucu, despre care spune că ar vedea „ceva tulbure și temător” în „privirea și vorbirea” lui.
Din informațiile prezentate, miza nu este doar un conflict de opinii, ci semnalul că promovările interne și recrutările din zone politice incompatibile pot eroda credibilitatea unei conduceri care încearcă să se prezinte drept reformatoare.
Recomandate
Escaladarea publică dintre PSD și PNL complică negocierile pentru un guvern stabil , într-un moment în care liderii PNL-USR-UDMR discută la Palatul Victoria despre formula viitorului executiv, potrivit HotNews . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat joi un atac dur la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , acuzându-l că și-a schimbat repetat pozițiile în discuțiile privind formarea guvernului și că „l-a mințit inclusiv pe Președintele României”. Mesajul a fost publicat pe Facebook și vine în plin blocaj politic legat de majoritatea parlamentară. Miza: majoritatea și calendarul instalării guvernului În paralel cu mesajul lui Manda, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au o întâlnire la Guvern pe tema formării viitorului executiv, în condițiile în care PNL-USR-UDMR ar urmări o formulă de guvern minoritar (detalii în relatarea HotNews ). PSD, pe de altă parte, a anunțat miercuri că își asumă guvernarea și îl propune pe Sorin Grindeanu ca variantă de premier, conform aceleiași publicații ( HotNews ). În acest context, atacul public ridică presiunea pe negocieri și reduce spațiul pentru un compromis rapid, mai ales dacă voturile PSD rămân necesare pentru trecerea unui guvern prin Parlament. Acuzațiile PSD: „schimbați condițiile” și „inventați motive” Manda susține că Bolojan ar fi cerut, pe rând, un guvern tehnocrat fără PSD, apoi ar fi refuzat varianta cu secretari de stat și prefecți politici, iar ulterior ar fi invocat problema „PSD-iștilor vopsiți” din guvern. În mesaj, liderul PSD afirmă că, de fiecare dată când condițiile ar fi fost acceptate, PNL ar fi venit cu alte solicitări. „Domnule Bolojan, v-ați prezentat ca un om serios, riguros, scrupulos. În realitate, v-ați dovedit un MINCINOS. L-ați mințit inclusiv pe Președintele României.” Manda mai afirmă că PSD „nu a condiționat niciodată votul de funcții, ci de programul de guvernare” și îl acuză pe Bolojan că, după ce a spus că poate vota un guvern PSD, și-ar fi schimbat din nou poziția. „Rotativa” și problema voturilor în Parlament Un punct central al criticilor este ideea unei „rotative” la guvernare, despre care Manda spune că ar fi fost propusă ulterior de Bolojan la Cotroceni. În interpretarea PSD, o astfel de mișcare ar însemna solicitarea unui „alt guvern” care ar avea nevoie, din nou, de voturi în Parlament, inclusiv de la PSD. În finalul mesajului, Manda introduce și o linie de atac legată de George Simion, sugerând că Bolojan ar ajunge să depindă de acesta pentru a-și susține poziția politică. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru viitorul executiv continuă, însă schimbul de acuzații publice între PSD și PNL indică o tensionare a relației exact în momentul în care se discută formula de guvernare și susținerea parlamentară. Dacă pozițiile rămân ireconciliabile, riscul este prelungirea interimatului și întârzierea instalării unui guvern cu sprijin suficient în Parlament. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
Criticile interne din PNL se ascut pe tema votului pentru un guvern PSD , după ce Ilie Bolojan ar fi respins anterior varianta unui premier liberal, potrivit Mediafax . Miza politică imediată este coerența deciziei de partid și costul de credibilitate într-un moment în care PNL își dispută public direcția și strategia de guvernare. Rareș Bogdan îl acuză pe Bolojan de „lipsă de consecvență politică”, susținând că liberalii au fost sancționați pentru un pact de guvernare cu PSD pe motiv că România avea nevoie urgentă de guvern și că PNL ar fi susținut atunci un premier liberal, un vicepremier liberal și cinci miniștri liberali. În acest context, el afirmă că acum conducerea ar urma să voteze „un guvern PSD, exclusiv PSD, cu premier PSD”. În mesajul citat de publicație, Rareș Bogdan ridică și problema responsabilității interne: cine îi „sancționează” pe cei care ar vota un astfel de guvern, după ce alți membri ai partidului ar fi fost excluși pentru decizii anterioare legate de guvernare. El leagă schimbarea de poziție de argumente precum riscul de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor) și „stabilitatea bugetară”, pe care le descrie drept „vorbe în vânt” în noul context. Un al doilea contestatar: Pavel Popescu Și Pavel Popescu, prezentat ca un alt liberal contestatar al lui Bolojan, formulează o critică similară, tot pe tema inconsecvenței. Într-o postare, el descrie, în termeni ironici, o succesiune de decizii pe care o consideră contradictorie: „Nu facem guvern cu PSD.” Excluderea colegilor care ar fi votat instalarea unui guvern în care „jumătate de miniștri” erau din PNL. Votarea, în prezent, a unui „guvern minoritar PSD”. Popescu își publică mesajul pe Facebook, conform linkului indicat în material. De ce contează Schimbul de acuzații indică o fractură internă în PNL pe o decizie cu impact direct asupra arhitecturii guvernării: dacă partidul susține sau nu un executiv PSD și în ce condiții. În lipsa altor detalii în material despre calendarul votului sau decizia formală a conducerii, rămâne neclar când și în ce for se va tranșa poziția finală a PNL. [...]
Disputa internă din PNL riscă să blocheze deciziile de guvernare , după ce eurodeputatul Rareș Bogdan a atacat public conducerea partidului pentru deschiderea către un guvern „în jurul PSD”, în timp ce, în paralel, partidul nu reușește să finalizeze sancțiunile anunțate împotriva grupului etichetat drept „puciști”, potrivit G4Media . Rareș Bogdan îl acuză pe președintele PNL Ilie Bolojan și pe secretarul general Dan Motreanu de „ipocrizie”, după ce aceștia au transmis, la consultările cu președintele Nicușor Dan , că sunt gata să voteze fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie o formulă PNL–USR–UDMR. În mesajele sale, Bogdan îl numește pe Bolojan „mândrul cârmaci” și întreabă retoric cine îi sancționează pe cei care ar vota un guvern format în jurul PSD. Sancțiuni anunțate, dar amânate: statutul PNL nu e încă înregistrat la Tribunal Contextul tensionat vine după episodul în care Rareș Bogdan a fost trecut pe lista „trădătorilor”/„puciștilor” care ar fi conlucrat pentru învestirea lui Adrian Veștea ca premier, „peste capul” lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL decisese inițial excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 12 lideri de filiale județene (decizie votată la Congres), însă la ședința Biroului Permanent Național de marți măsura s-a schimbat: nu au mai fost excluși, ci doar înlocuiți din funcții. În cazul lui Rareș Bogdan a rămas doar „recomandarea” Congresului de a începe procedura de excludere, „spun sursele G4Media”. Deputatul Ionel Bogdan (din echipa lui Bolojan) a explicat că, deși s-au făcut modificări de statut, „puciștii” nu pot fi dați afară până când noul statut nu este înregistrat la Tribunal, o procedură care „poate dura”. Rareș Bogdan: „Pentru delict de opinie nu pot fi dat afară” Rareș Bogdan afirmă că va continua criticile și susține că nu poate fi exclus „pentru delict de opinie”. El mai spune că liberalii care au statut de demnitar – dând ca exemple și pe Cătălin Predoiu sau Alina Gorghiu – nu pot fi excluși decât prin votul Consiliului Național al PNL, iar votul ar fi secret. În același timp, eurodeputatul condamnă sancțiunile aplicate celor schimbați din funcții pentru că l-au sprijinit pe un coleg liberal în demersul de a obține funcția de premier și atacă ideea sprijinirii unui guvern minoritar PSD, pe care o pune în opoziție cu pozițiile anterioare din partid legate de deficit și „stabilitatea bugetară”. Context: consultări la Cotroceni după eșecul guvernului Veștea Potrivit informațiilor prezentate, după ce guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, președintele Nicușor Dan a convocat partidele la consultări. Ilie Bolojan a declarat după discuții că ar fi bine să existe o propunere care să nu repete blocajele recente, iar PNL ar susține fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie unul în jurul PNL–USR–UDMR. Pentru PNL, miza imediată rămâne dublă: să-și clarifice rapid linia de vot pentru formarea guvernului și, în paralel, să rezolve disputa internă privind sancțiunile, în condițiile în care procedurile statutare invocate pot întârzia deciziile disciplinare. [...]
Schimbarea de ton dintre președinte și premier reaprinde așteptările pentru deblocarea negocierilor de guvern , după ce Nicușor Dan și Ilie Bolojan au avut o interacțiune vizibil mai cordială la recepția de la Ambasada SUA din București, potrivit Antena 3 . Episodul vine la o zi după consultările pentru formarea guvernului, când cei doi ar fi părut tensionați. Întâlnirea de miercuri seară este prezentată ca prima interacțiune dintre cei doi după discuțiile de marți după-amiază privind formarea Executivului. De această dată, președintele și premierul au dat mâna și au schimbat zâmbete, într-un contrast față de ziua precedentă, când, conform aceleiași surse, au existat „priviri glaciale”. După salut, Nicușor Dan i-ar fi transmis rapid lui Ilie Bolojan mesajul: „Vorbim după”. De ce contează momentul În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, semnalele publice privind relația dintre președinte și premier pot influența percepția de stabilitate și capacitatea de coordonare instituțională. Antena 3 notează că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au de mai multe luni o relație încordată, iar interacțiunea de la recepția ambasadei a atras atenția celor prezenți, tocmai pentru a evalua dacă tensiunile se mențin sau se reduc. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă discuția sugerată de „Vorbim după” a avut loc sau ce teme ar fi vizat. Rămâne de urmărit dacă această detensionare de moment se va reflecta în pași concreți în procesul de formare a guvernului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că reforma „sistemului” trebuie făcută fără a împinge România spre anarhie , susținând că, odată ajuns la Cotroceni, miza nu mai este „lupta cu sistemul”, ci construirea instrumentelor de schimbare din interior, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute joi, în Polonia, în contextul unei întrebări despre influența „sistemului” asupra activității sale de la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a afirmat că „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea reală este „cum putem să reformăm sistemul, fără ca să ducem țara asta în anarhie”, pe care a descris-o drept „misiunea” pe care și-a asumat-o. În aceeași intervenție, președintele a folosit o comparație pentru a-și descrie preferința pentru acțiune în locul retoricii: „Între un câine care latră şi un câine care muşcă, eu prefer un câine care muşcă.” Reforma, între retorică și „instrumente” de schimbare Șeful statului a susținut că diferența esențială este între „a declama” despre reformă și a avea „instrumente” pentru a reforma „cu adevărat” sistemul, invocând experiența sa de la Primăria Capitalei ca reper pentru abordarea pe care ar urmări să o aplice și la nivel național. Întrebat dacă „șeful sistemului” poate livra „România onestă”, Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a condiționat rezultatul de timp și de evitarea destabilizării: „Da, în timp. În timp, şi fără să producă anarhie”. Linia politică: pro-occidental vs. anti-occidental În plan politic, președintele a spus că este „foarte important” să fie păstrată linia de demarcație între „pro-occidental” și „anti-occidental”, avertizând că energiile nu ar trebui consumate într-o luptă internă „în interiorul unei viziuni pro-occidentale”. A precizat că a susținut această idee și în campania electorală, inclusiv atunci când a criticat „sistemul”. [...]
