Știri
Știri din categoria Politică
Coreea de Nord își leagă prin Constituție riposta nucleară de soarta liderului, o schimbare care ridică miza de reglementare internă a folosirii armelor nucleare și poate reduce spațiul de manevră în crize, potrivit Bild.
Modificarea ar fi fost votată „probabil deja în martie” la Phenian, iar un punct central introduce o obligație pentru armată: dacă Kim Jong-un ar fi ucis de un adversar străin sau ar deveni incapabil să conducă în urma unui atac, forțele armate ar trebui să execute un atac nuclear de represalii. Informația este atribuită de Bild cotidianului britanic The Telegraph.
În forma revizuită, articolul 3 ar prevedea că, atunci când sistemul de conducere și control al forțelor nucleare este pus în pericol de atacuri ale forțelor „inamice”, „se inițiază automat și fără întârziere un atac nuclear”, conform relatării citate.
Din perspectiva regimului, mutarea are un efect de „automatizare” a răspunsului în scenarii de tip decapitare (eliminarea conducerii), ceea ce poate crește riscul de escaladare rapidă în cazul unui conflict sau al unei interpretări greșite a unui atac.
Andrei Lankov, profesor de istorie și relații internaționale la Universitatea Kookmin din Seul, a declarat pentru The Telegraph, citat de Bild, că o astfel de practică „poate că era deja uzuală”, dar capătă greutate prin înscrierea în Constituție. Ca posibil motiv, el indică atacul asupra Iranului și uciderea liderului suprem Ali Chamenei, precum și a unor consilieri apropiați, evenimente pe care le descrie drept un „semnal de alarmă” pentru Phenian.
Separat, Bild notează că ar fi fost eliminate din Constituție pasaje despre reunificarea cu Coreea de Sud, pe fondul deteriorării relațiilor inter-coreene.
Totodată, Kim Jong-un își consolidează formal poziția: în calitate de președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, noua Constituție l-ar desemna oficial drept șef al statului, cu comandă exclusivă asupra forțelor nucleare, în locul unei formulări anterioare mai generale despre „liderul suprem” care reprezintă statul.
Bild scrie că servicii de informații estimează că Coreea de Nord ar putea avea „până la 60” focoase nucleare și aproximativ 2.000 kg de uraniu puternic îmbogățit, menționând însă caracterul de evaluare („ar putea”).
Recomandate
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate parlamentară , iar Sorin Grindeanu are programate luni, la Palatul Parlamentului, întâlniri cu UDMR , grupul minorităților naționale și parlamentari neafiliați, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Miza este conturarea unei formule de sprijin în Legislativ, în perspectiva formării unui nou guvern. Demersul vine în contextul în care PNL și USR ar fi decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, pe baza acelorași tipuri de surse politice. În acest scenariu, PSD caută voturi și parteneri alternativi pentru a evita prelungirea blocajului politic și instituțional. Cine intră în discuții și ce se urmărește Conform informațiilor citate, Grindeanu urmează să discute cu: reprezentanți ai UDMR; reprezentanți ai grupului minorităților naționale; deputați și senatori neafiliați. Ținta acestor întâlniri este „coagularea” unei noi majorități parlamentare, adică o combinație de voturi suficientă pentru susținerea unui guvern în Parlament. Ce urmează: negocieri oficiale pentru guvern Potrivit Agerpres, o primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni. Informația este prezentată ca posibilă („ar putea”), pe baza unor surse politice, deci calendarul nu este confirmat oficial. [...]
Peste 70% dintre români o văd pe Maia Sandu ca un vector de apropiere de România , potrivit unui sondaj citat de Biziday , care indică o percepție publică majoritar favorabilă față de președinta Republicii Moldova și rolul ei în relația bilaterală. Datele arată că mai mult de două treimi dintre români au o părere bună despre Maia Sandu și activitatea sa ca președinte al Republicii Moldova. În același timp, peste 71% dintre respondenți consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România, în timp ce 14,3% cred că este mai apropiată de Rusia. Un indicator relevant pentru miza politică internă este diferența de percepție pe criterii de simpatie politică: dintre simpatizanții partidelor din România, cei ai AUR sunt menționați ca având cea mai mare pondere a opiniilor negative despre Maia Sandu (41%). În ceea ce privește relația România–Republica Moldova, 57% dintre români consideră că apropierea Chișinăului de București se datorează Maiei Sandu, ceea ce sugerează că, în percepția publică din România, dinamica bilaterală este asociată în mod direct cu actuala conducere de la Chișinău. [...]
Edouard Philippe intră în cursa prezidențială cu un program pro-business, mizând pe reducerea taxelor și a birocrației și pe poziționarea ca principal contracandidat al extremei drepte în alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, potrivit Digi24 , care citează Politico. Fost prim-ministru de centru-dreapta, Philippe și-a lansat campania la un miting în Reims (regiunea Champagne), unde a prezentat echipa electorală, calendarul și prioritățile partidului său, Horizons . El a promis o viziune „extrem de optimistă” pentru Franța și a cerut susținătorilor să nu fie „paralizați de pesimiști”. Miza economică: taxe, birocrație și pensii în centrul mesajului În discursul de la Reims, Philippe a indicat câteva direcții care vizează direct mediul de afaceri și costurile administrative, teme sensibile într-o campanie în care economia și puterea de cumpărare sunt de regulă decisive. Printre obiectivele menționate se numără: reducerea impozitelor pe cifra de afaceri pentru companiile franceze; reducerea birocrației; „reechilibrarea” sistemului public de pensii; combaterea criminalității și a traficului de droguri. Totuși, Politico notează că discursul a rămas fără detalii pe subiecte „explozive”, inclusiv vârsta legală de pensionare și modul în care ar urma să fie reduse cheltuielile publice. Philippe a spus că va veni cu propuneri în lunile următoare. Calendar de campanie și echipa: 1.000 de adunări locale planificate Trei persoane urmează să conducă echipa de campanie: Christophe Bechu (fost ministru și primar al orașului Angers), Marie Guevenoux (fostă ministră) și europarlamentarul Gilles Boyer. Philippe a anunțat și primele repere logistice ale campaniei: un miting la Paris pe 5 iulie, o zi națională de campanie la final de iunie și planuri pentru 1.000 de adunări de campanie „la scară mică”. Competiția din centru-dreapta și presiunea sondajelor Potrivit materialului, Philippe era văzut în sondajele inițiale drept candidatul de centru cel mai bine plasat pentru a învinge extrema dreaptă, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella (Rassemblement National), favoriți în sondaje. Sondaje mai recente arată însă că avantajul său se reduce în fața altor potențiali competitori din zona sa, precum fostul prim-ministru Gabriel Attal și liderul conservator Bruno Retailleau, care ar fi făcut campanie intensă pentru a-l depăși. Un obiectiv pe termen scurt, potrivit oficialilor partidului, este unificarea centrului-dreapta în jurul candidaturii sale, inclusiv atragerea conservatorilor. Un parlamentar Horizons citat în articol spune că partidul speră ca mai mulți „grei” din formațiuni rivale să-l susțină pe Philippe, ceea ce ar crește presiunea pe Attal și Retailleau. Atac la extreme și mesaj despre „populism” La miting, Philippe a criticat atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă (La France Insoumise, partidul lui Jean-Luc Mélenchon), acuzându-le că promovează minciuni și „idei periculoase”. El a invocat și politica tarifară a președintelui SUA, despre care a spus că afectează puterea de cumpărare a clasei de mijloc americane, concluzionând: „Populismul se întoarce întotdeauna împotriva poporului.” Pentru mediul economic, următoarea miză va fi dacă Philippe își transformă temele pro-business (taxe și debirocratizare) într-un pachet coerent de măsuri, inclusiv cu răspunsuri concrete privind pensiile și cheltuielile publice, domenii unde, deocamdată, articolul indică lipsa detaliilor. [...]
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan– Sorin Grindeanu , iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul . Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News. În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD. Ce cere Ciucu: întâlnire și mandat de formare a guvernului Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul. Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui: „Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.” Contextul blocajului: guvern demis prin moțiune Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie. [...]
România a autorizat, prin vot în Parlament, sprijin logistic defensiv pentru SUA în contextul operațiunii militare din Iran , iar ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a apărat la Bruxelles decizia ca pe o obligație de alianță, potrivit Antena 3 . Țoiu a spus că poziția Bucureștiului a fost deja explicată de președinte și de premier și a susținut că România a răspuns unei solicitări de ajutor venite din partea Washingtonului. „Cred că președintele și prim-ministrul au menționat că, atunci când americanii ne-au cerut ajutorul, i-am susținut”, a afirmat Oana Țoiu. Ce a aprobat Parlamentul și ce înseamnă „sprijin defensiv” Ministrul interimar de Externe a precizat că decizia a fost luată în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, și a vizat „permiterea unui acces sporit” exclusiv pentru acțiuni militare defensive. Ca exemple, Țoiu a indicat operațiuni de realimentare și „alte măsuri similare”, fără a sugera implicarea României în acțiuni ofensive. „Decizia României în Parlament, la propunerea președintelui, a prim-ministrului și a guvernului, a fost de a permite un acces sporit exclusiv pentru acțiuni militare defensive în ceea ce privește realimentarea, de exemplu, acest tip de decizii”, a afirmat Oana Țoiu. În același context, șefa diplomației române a argumentat decizia prin logica apărării colective. „Credem că, în ceea ce privește apărarea și apărarea comună, aliații se susțin reciproc”, a mai spus Oana Țoiu. Context: summitul B9 de la București și discuțiile despre prezența SUA Declarațiile vin cu două zile înainte de summitul B9 de la București (13 mai), reuniune dedicată securității pe flancul estic al NATO, organizată pe fondul „tensiunilor transatlantice în creștere”, în condițiile în care aliații europeni se tem de posibile noi retrageri de trupe americane, după ce Donald Trump a anunțat deja reducerea efectivelor din Germania. Pe agenda discuțiilor sunt menționate apărarea României la Marea Neagră, respingerea amenințărilor ruse, atragerea țărilor nordice în cadrul B9 și relația cu SUA. La București sunt așteptați liderii țărilor baltice și ai Poloniei, precum și reprezentanți ai țărilor nordice; este anunțată și prezența șefului NATO, Mark Rutte . În paralel, Polonia a anunțat că a cerut SUA ca militarii care vor pleca din baza Ramstein (Germania) să fie relocați în Polonia, iar România își dorește o prezență sporită și permanentă a militarilor americani pe teritoriul țării, după retragerea soldaților americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, mai notează Antena 3. [...]
Modelul Oradea arată că reforma companiilor publice poate reduce datoriile fără subvenții masive , iar comparația cu Bucureștiul pune presiune politică pe pachetul de măsuri blocat în Parlament, potrivit unei analize Fanatik . În centrul disputei este reforma companiilor de stat (audituri externe, comasări, reducerea subvențiilor și listarea la bursă a unor pachete minoritare), pe care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a blocat-o, după ce, cu o zi înainte, cele două partide votaseră în Senat o lege care interzice Guvernului să vândă acțiuni la companiile de stat. Ilie Bolojan a acuzat public că numirile politice din companiile de stat sunt o „boală” și a legat direct rezistența la reformă de protecția contractuală a conducerilor și de bugete aprobate condiționat de reducerea cheltuielilor. „Există un partid care, oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente”, a spus liderul PNL. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de costuri mai mari Dincolo de conflictul politic, analiza indică o consecință financiară deja materializată: România a pierdut „definitiv” peste 450 de milioane de euro din PNRR, pentru că a ratat jaloane din cererea de plată nr. 3 legate de numiri în companii din transporturi și energie. În plus, până la finalul lunii august (termenul menționat în text pentru închiderea PNRR), Guvernul mai are de încheiat 15–20 de reforme prioritare din cererile de plată 5 și 6, iar „nota de plată” ar putea depăși „câteva miliarde de euro”, conform aceleiași surse. Ce arată cifrele din Oradea: profituri mai mari și datorii mai mici Fanatik folosește Oradea ca studiu de caz pentru a argumenta că o administrație locală poate împinge companiile municipale spre disciplină financiară, fără a transforma serviciile publice în „găuri negre” pentru buget. Datele prezentate în analiză: Compania de Apă Oradea SA (2024) : peste 500 de angajați, cifră de afaceri de peste 150 milioane lei, profit net 28 milioane lei , datorii de peste 24 milioane lei. Pentru comparație, în București, Apa Nova (unde municipalitatea are 16% din acțiuni) are cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei, profit 122 milioane lei și datorii de 1,2 miliarde lei (datele sunt redate în analiză). Evoluție 2008–2020 la Compania de Apă Oradea : cifra de afaceri 42 milioane lei → 77 milioane lei; profit net 700.000 lei → peste 8 milioane lei; datorii 55 milioane lei → 41 milioane lei. Analiza notează o creștere a profitului net de peste 11 ori (1.071%) și o scădere nominală a datoriilor de 25,4%. Oradea Transport Local (OTL) SA (2008–2020) : cifra de afaceri ~33 milioane lei → ~50 milioane lei; profit net ~500.000 lei → 11.000 lei; datorii peste 38 milioane lei → peste 16 milioane lei. Sursa subliniază că OTL nu a înregistrat pierderi în fiecare an până în prezent și că datoriile au continuat să scadă, la 10 milioane lei. Administrația Domeniului Public (ADP) Oradea : în 2008, cifră de afaceri 8,2 milioane lei, profit 595.000 lei, datorii 1,2 milioane lei; „astăzi”, cifră de afaceri peste 56 milioane lei, profit 12 milioane lei, datorii 3,8 milioane lei. Textul menționează că în 2025 compania a adus peste 12 milioane lei la bugetul local din redevențe, parcări și dividende, după ce și-a acoperit aproape complet datoriile făcute pentru investiții (inclusiv aquapark-ul Nymphaea și modernizarea Pieței Rogerius). Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) : profit 3 milioane lei în 2020 și 8 milioane lei în 2024; rolul principal este administrarea parcurilor industriale și atragerea de investiții (este dat exemplul investiției Nokian Tyres de 650 milioane euro ). Termoficare Oradea SA : singura companie municipală pe pierdere, cu pierderi de 28 milioane lei în 2024 , cifră de afaceri 373 milioane lei și datorii de peste 150 milioane lei. Explicațiile invocate: tarife înghețate sub cost și impactul crizei energetice (dependență de prețul gazelor). În 2020, compania era pe profit (+800.000 lei), cu datorii sub 70 milioane lei. Contrastul cu Bucureștiul: subvenții mari, datorii și risc operațional Analiza pune în oglindă Oradea cu Bucureștiul, unde companiile municipale sunt mai numeroase (10–11, după ce în mandatul Gabrielei Firea ajunseseră la circa 30), iar presiunea bugetară este mai greu de „ascuns”. Sunt menționate două repere: STB : aproape 10.000 de angajați, cifră de afaceri de aproape 1,7 miliarde lei, profit net 600.000 lei, plus o subvenție de peste 1 miliard lei în 2024. Termoenergetica : datorii de peste 1,5 miliarde lei și risc de dizolvare, în condițiile în care Primăria Capitalei acoperă 60% din cheltuieli (atribuit în text declarațiilor primarului Ciucu). Sunt amintite și constatări ale Curții de Conturi și ale unor audituri externe privind probleme de funcționare. Ce urmează politic: reforma companiilor de stat rămâne blocată În logica articolului, „rețeta” Oradea este folosită ca argument pentru reluarea reformei companiilor de stat, însă moțiunea de cenzură și legea votată în Senat care interzice vânzarea de acțiuni au îngustat spațiul de manevră al Executivului. În paralel, presiunea rămâne pe calendarul PNRR, unde întârzierile la guvernanța companiilor din transporturi și energie au produs deja pierderi financiare și pot amplifica costurile în lunile următoare, potrivit analizei. [...]
