Știri
Știri din categoria Politică
Constantin Toma susține că PSD este condus, în fapt, de Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, iar Sorin Grindeanu ar prelua și ar amplifica mesajele venite din această zonă de influență, potrivit HotNews. Miza declarației este una de putere internă: cine stabilește agenda publică a partidului și cum se propagă deciziile în PSD.
Primarul Buzăului a făcut afirmațiile la „Podcasturile Cotidianul”, iar HotNews notează că acesta este citat de News.ro. În declarația sa, Toma spune că mesajele publice „pleacă de la Olguța” și sunt apoi preluate de diverse voci din partid.
Toma a legat această dinamică de conflictul dintre Olguța Vasilescu și premierul Ilie Bolojan, pe tema Electrocentrale Craiova, când vicepreședinta PSD l-a acuzat pe prim-ministru că a refuzat alocarea banilor necesari achitării datoriilor societății. Potrivit lui Toma, după ce Vasilescu a cerut demisia premierului, mesajul „s-a transmis în valuri către tot PSD-ul”, iar Grindeanu „nu a făcut decât să preia cele spuse de Olguța” și să le ducă „la alt nivel”, în calitate de președinte al partidului.
În aceeași intervenție, Toma a argumentat că Oltenia ar fi „cea mai puternică parte a PSD-ului”, cu influență „de mai mult timp”, și a subliniat pozițiile din conducere: Olguța Vasilescu este vicepreședinte, iar Claudiu Manda, soțul acesteia, este secretar general al partidului.
Întrebat dacă sugerează că Sorin Grindeanu „nu gândește cu capul său”, Toma a răspuns că „o fi gândind”, dar a insistat asupra diferenței de putere internă. Concluzia sa, reluată explicit, a fost:
„Cea mai ascultată voce din PSD nu este Sorin Grindeanu, este Olguţa Vasilescu.”
Recomandate
PNL ia în calcul un „guvern de armistițiu” cu premier independent și rotativă , ca soluție de avarie pentru deblocarea negocierilor de la Cotroceni, în condițiile în care PSD și liberalii își resping reciproc propunerile de prim-ministru, potrivit HotNews . Miza imediată este evitarea prelungirii blocajului politic, după ce ultima rundă de discuții s-a încheiat fără rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai Minorităților sunt așteptați luni la Cotroceni, într-o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a debloca formarea guvernului, spun surse din fosta coaliție citate de publicație. Pe masa negocierilor rămân două nume de premier: Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și Sorin Grindeanu (susținut de PSD). Scenariul PNL: premier independent, miniștri politici și rotativă Conform surselor din PNL, liberalii ar accepta să renunțe la varianta Siegfried Mureșan într-un singur scenariu: un „guvern de armistițiu”, adică un premier independent care conduce o echipă de miniștri politici. În această formulă, PNL insistă în continuare pe „rotativă” (schimbarea premierului la jumătatea mandatului, pe baza unui acord politic). Compromisul descris de surse ar presupune ca premierul independent să guverneze: în prima jumătate a mandatului cu miniștri PNL-USR-UDMR; în a doua jumătate cu miniștri PSD. Ca variantă „neutră” de premier este menționat Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Condițiile PSD: tehnocrat posibil, dar rotativa doar cu PSD la început Dinspre PSD, surse citate de HotNews spun că social-democrații nu exclud un guvern cu premier tehnocrat (tehnocrat = fără apartenență politică), dar cu miniștri politici. În schimb, rotativa ar fi acceptată doar dacă premierul este politic și dacă PSD începe mandatul. În paralel, PNL ar cere un acord cu termeni „foarte clari” pe care PSD să și-l asume. Sorin Grindeanu a declarat că este dispus la un asemenea angajament, însă doar dacă liberalii acceptă ca PSD să primească mandatul de premier. Contextul blocajului și opțiunea unei coaliții fără USR Ultima întâlnire în acest format la Cotroceni a avut loc pe 26 iunie, când PSD a rămas pe varianta Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Mureșan. Atunci, Nicușor Dan a spus că s-a revenit la „blocajul politic” și a acuzat PNL că și-a schimbat poziția în timpul negocierilor, potrivit unei postări citate de HotNews (detalii în HotNews ). Separat, Kelemen Hunor a avansat ideea refacerii coaliției PNL-PSD-UDMR, cu USR în opoziție. Varianta ar fi agreată de Sorin Grindeanu, dar respinsă de Dominic Fritz și Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol. În pragul noilor consultări, semnalele rămân limitate: HotNews notează că nu există indicii că PNL ar susține un guvern PSD în altă formulă decât una cu rotativă, cu guvern PNL-USR-UDMR în prima parte. Totodată, partidele ar fi renunțat la planul unei întâlniri la finalul săptămânii pentru discuții despre PNRR, după invitația de la Cotroceni. [...]
AUR rămâne pe primul loc, dar creșterea PNL schimbă calculele de guvernare , într-un context în care o treime dintre români văd alegerile anticipate drept soluția principală de ieșire din criza politică, potrivit unui sondaj citat de HotNews . AUR este creditat la începutul lui iulie cu 36,4% din intențiile de vot (față de 35,8% în aprilie), în timp ce PNL urcă pe locul doi cu 22,4% și consemnează cea mai mare creștere față de aprilie, când era la 14,2%. Sondajul este realizat de Agenția de Rating Politic . Cum arată ierarhia partidelor în sondaj Pe locul trei se află PSD, cu 17,9% în iulie (17,2% în aprilie), după ce în aprilie era pe locul doi. USR este la 10,5% (11,2% în aprilie), iar UDMR este creditat cu 4,9%. S.O.S România și POT ar fi sub pragul electoral de 5%: S.O.S România are 2,9%, iar POT 1,3%, ambele în scădere față de aprilie (6%, respectiv 3,3%). Anticipatele, opțiunea dominantă pentru ieșirea din criză Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice, 33,2% dintre respondenți indică alegerile anticipate. Alte opțiuni menționate în sondaj: refacerea Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR: 11,4%; guvern tehnocrat: 11,3%; guvern AUR–PSD: 6,8%; rotativa: 5,7%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PNL: 4%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PSD: 3,7%. Cine ar fi preferat ca premier și cât de mare e respingerea opțiunilor actuale Majoritatea respondenților (56,1%) spun că niciuna dintre propunerile de premier vehiculate până acum nu este potrivită. Dintre numele testate, Sorin Grindeanu este indicat de 11,5%, iar Siegfried Mureșan de 8,7%. Metodologie Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane. Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%. [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]
Termenul de 31 august pentru jaloanele din PNRR devine un risc financiar în contextul în care România este de 65 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar întârzierea deciziilor poate duce la pierderea unor fonduri europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1 TV, consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a cerut partidelor să reducă tensiunea politică și să ajungă rapid la o formulă de guvernare. Tomac a spus că termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „un test extrem de important” pentru clasa politică și a avertizat că, în lipsa măsurilor asumate de statul român, există riscul pierderii unor fonduri europene. „În lipsa măsurilor asumate de statul român (…) riscăm să nu doar să pierdem bani, ci să adâncim această criză pe care, din nefericire, o vor deconta tot cetățenii români.” Soluția propusă: refacerea dialogului în fosta coaliție În actuala configurație parlamentară, Tomac a susținut că „singura soluție realistă” este reluarea dialogului între partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), astfel încât să fie găsită „o formulă de compromis rezonabil” într-un timp scurt. El a invocat eșecul investirii guvernului propus de Adrian Veștea și a insistat că prioritatea imediată este formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, altfel „există și soluții alternative”, fără a le detalia. De ce respinge un guvern de tehnocrați și ce spune despre anticipate Tomac s-a pronunțat pentru un guvern politic, nu pentru un cabinet de tehnocrați, argumentând că este nevoie de un premier care își asumă reformele și are sprijin parlamentar. „Eu cred că avem nevoie de un guvern politic, asumat, cu un premier care își asumă reformele necesare și, evident, are suport în Parlament.” În privința alegerilor anticipate, Tomac a afirmat că nu reprezintă o soluție „în acest moment”, atâta timp cât există opțiuni politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. În același context, a cerut reducerea „discursului politic extrem de tensionat” și orientarea către „soluții pragmatice”, inclusiv pentru a folosi resursele disponibile de la Uniunea Europeană și pentru a depăși obstacolele „în zona bugetar-fiscală”. Context: criza politică și următoarele consultări Criza politică durează de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După consultări la Cotroceni, prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijin suficient, iar ulterior guvernul propus de Adrian Veștea a picat la vot, cu 189 de voturi. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a cerut ca liderii partidelor să spună public ce soluție de majoritate văd. [...]
