Știri
Știri din categoria Politică
Generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, s-a aflat luni în vizită oficială la București, unde a fost primit de ministrul Apărării, Radu Miruță, transmite Digi24. Întâlnirea s-a concentrat pe consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și Statele Unite, într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări hibride în creștere.
În declarația postată ulterior pe rețelele de socializare, ministrul Miruță a subliniat că România continuă să fie un pilon de stabilitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice, iar dialogul constant cu liderii militari ai NATO este esențial pentru menținerea securității în regiune. Printre subiectele discutate s-au numărat:
Ministrul Apărării a accentuat că securitatea este „o responsabilitate comună”, care se construiește prin parteneriate solide și decizii strategice asumate. Vizita generalului Grynkewich vine la doar câteva zile după întrevederile acestuia cu președintele României și premierul, în cadrul unei serii de consultări ce reconfirmă importanța strategică a României în arhitectura de securitate a NATO.
Generalul Grynkewich conduce, din iulie 2025, atât Comandamentul Aliat pentru Operații al NATO, cât și Comandamentul European al SUA, având în subordine peste 80.000 de militari și personal civil. Vizita sa se înscrie într-o campanie mai amplă de reafirmare a angajamentului american față de flancul estic al Europei, pe fondul anunțurilor privind reconfigurări ale prezenței militare americane în regiune.
Această întâlnire întărește mesajul transmis de oficialii NATO în ultimele luni: România joacă un rol esențial în apărarea colectivă a Alianței, iar parteneriatul strategic cu SUA rămâne una dintre garanțiile centrale ale securității naționale.
Recomandate
Sorin Grindeanu cere transparentizarea alocărilor din SAFE, pe fondul unui împrumut care va fi rambursat de contribuabili , după ce a susținut că a aflat abia luni cum sunt împărțiți banii pentru România din programul european, potrivit Antena 3 . Președintele PSD a declarat, joi seara, în emisiunea „Decisiv”, că din cele 16 miliarde de euro alocate României ar fi 4 miliarde de euro direcționate către infrastructură rutieră și a sugerat că decizia ar fi fost luată „la nivel de Cancelarie”, indicându-l pe Mihai Jurca , șeful Cancelariei premierului, ca punct de gestionare a procesului. „Luni am aflat, atunci când am mers la Cotroceni (...) că a fost agenda despre SAFE, despre OECD şi despre PNRR (...) Partidul Social Democrat a spus că da, susţinem şi PNRR, şi OECD (...) şi Programul SAFE.” Miza: bani din împrumut și controlul deciziei Grindeanu a argumentat că, deși România „are nevoie de aceste miliarde” pentru modernizarea armamentului, faptul că finanțarea este un împrumut impune o prezentare publică detaliată a criteriilor și destinațiilor. „România are nevoie de aceşti bani (...) dar, atâta timp cât e vorba de împrumut, şi atâta timp cât toţi românii vor da banii înapoi cu dobândă (...) eu cred că transparentizarea era obligatorie.” Liderul PSD a mai spus că, din sumele rămase, o parte ar trebui orientată către industria națională de apărare pentru a crea locuri de muncă și valoare adăugată, susținând că actuala împărțire ridică semne de întrebare. Context: ce este SAFE și ce proiecte a trimis Guvernul în Parlament Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și urmărește întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, alocarea este de circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, transmise Parlamentului pentru aprobare. În material se arată că sunt 15 programe de înzestrare – de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene – iar șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar încasa „peste 5,6 miliarde de euro”. [...]
Disputa din jurul programului european SAFE riscă să politizeze alocarea banilor pentru înzestrare , după ce șeful Romarm a lansat acuzații publice la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță, pe fondul negocierilor privind proiectele și contractele finanțate din acest mecanism, potrivit Antena 3 . Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, a spus joi, la Antena 3 CNN, că Miruță „ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”. El a susținut că, în perioada în care Miruță a fost ministru al Economiei, „a privat apărarea de toți banii pentru investiții”, iar ulterior „a încercat sabotarea lor”. „Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale. De asemenea, și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare.” Miza: ce finanțează SAFE și cine ia contractele În același context, Antena 3 CNN afirmă că a intrat în posesia unui document care arată pe ce vrea România să cheltuiască fondurile din programul european SAFE: 15 programe de înzestrare, de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Potrivit documentului citat, șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar urma să încaseze „peste 5,6 miliarde de euro” (aprox. 28 miliarde lei). Contextul conflictului: arma de asalt de la Cugir și producția locală Reacția lui Pîrcălăbescu vine după ce Radu Miruță a fost acuzat că și-ar fi însușit meritele realizării proiectului armei de asalt care ar urma să fie realizată la fabrica de la Cugir, în condițiile în care, anterior, s-ar fi opus în ședințe de Coaliție și de Guvern în care s-au discutat componentele programului SAFE. Pîrcălăbescu a mai spus că proiectul este „sub autoritatea MAI” și a indicat că arma este discutată pentru producție la Cugir, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu. Separat, Miruță a declarat că miza programului nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale, iar planul ar prevedea ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu. Ce știm despre SAFE, din datele prezentate Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei) la nivelul Uniunii Europene și este gândit pentru întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, Antena 3 indică: circa 16,6 miliarde de euro alocate (aprox. 83 miliarde lei); proiecte de 8,33 miliarde de euro selectate pentru prima etapă (aprox. 41,6 miliarde lei), trimise în Parlament pentru aprobare. [...]
Un fost general NATO avertizează că Rusia își pregătește opțiuni de conflict „sub pragul războiului” în zona Mării Baltice , ceea ce ridică presiunea asupra planificării de apărare a Alianței și, implicit, asupra costurilor și priorităților de securitate în regiune, potrivit Bild . General-locotenentul în retragere Jürgen-Joachim von Sandrart, fost comandant al Corpului Multinațional Nord-Est al NATO din Szczecin (Polonia), spune că „întrebarea decisivă nu este dacă Rusia poate, ci dacă vede o oportunitate favorabilă și recunoaște o valoare adăugată”. În acest context, el avertizează că Rusia ar fi oricând capabilă să caute „în paralel un alt conflict limitat”, dincolo de războiul din Ucraina. De ce contează: semnal de risc pentru flancul nord-estic al NATO Von Sandrart leagă riscul de zona dintre Finlanda și Polonia, unde se află în centrul atenției planificarea de apărare a NATO. El a coordonat, din poziția sa de la Szczecin, planificarea defensivă pentru nord-estul Alianței, adică exact regiunea pe care o indică drept vulnerabilă în scenariul unei escaladări. În evaluarea sa, ipoteza că Moscova ar aștepta încheierea războiului din Ucraina înainte de a face noi pași militari ar fi greșită. Cum ar „rula” pregătirea: sub pragul războiului deschis Fostul general susține că Rusia „nu” se reînarmează în mod deschis, ci „treptat”, prin pregătirea potențialului câmp de luptă „sub pragul războiului deschis”. În formularea lui: „Noi nu mai suntem în pace.” El mai afirmă că, la Szczecin, s-a observat că armata rusă se reorganizează deja în timpul războiului: producție mai mare decât ar fi necesar pentru conflictul curent, reorganizare structurală și procedurală și repoziționare în districtele militare vestice ale Rusiei, pe axa „de la Finlanda la Polonia”. Ce ar putea frâna Moscova, în această etapă Von Sandrart apreciază că un atac asupra NATO ar avea „o altă dimensiune” decât războiul împotriva Ucrainei și că această diferență ar putea fi, deocamdată, un factor de descurajare pentru Rusia. În același timp, el avertizează că finalul războiului din Ucraina nu ar trebui să confirme ideea că „războiul” este un instrument eficient pentru atingerea obiectivelor politice, deoarece un astfel de precedent ar crește riscul de repetare a agresiunii. [...]
Premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar , își apără numirea cumnatului la Justiție, pe fondul presiunii de a debloca fonduri UE. Potrivit Politico , liderul Tisza susține că alegerea avocatului Márton Melléthei-Barna are la bază competența profesională și promite măsuri pentru a evita „chiar și aparența” unui conflict între puteri. Magyar a spus că faptul că viitorul ministru al justiției este căsătorit cu sora sa, Anna Ilona Melléthei-Barna, i-a creat „o dilemă serioasă” și a admis că îngrijorările legate de o relație de familie în echipa guvernamentală sunt „de înțeles”. În același timp, el a insistat că „competența profesională” a lui Melléthei-Barna este „dincolo de orice îndoială”. Pentru a reduce riscurile de percepție privind amestecul instituțional, Magyar a anunțat într-un mesaj video publicat pe X că soția viitorului ministru — judecătoare — va face „un alt sacrificiu” și va demisiona din magistratură „pentru a evita chiar și aparența unei împletiri a ramurilor puterii”. Miza: credibilitatea reformei statului de drept, cu bani europeni în joc Contextul politic și de reglementare este sensibil: Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 13 aprilie 2026, învingând partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și punând capăt unei guvernări de 16 ani. El a prezentat inițial șapte numiri ministeriale în aprilie, iar restul echipei a fost anunțat joi, înaintea preluării puterii. În paralel, Magyar s-a întâlnit în această săptămână cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în timp ce încearcă să deblocheze miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Ungaria să rămână aliniată pe dosarul Ucraina și să arate progrese pe temele care au dus la blocarea banilor, pentru ca finanțarea să fie eliberată. Ce argumente aduce Magyar pentru numire În mesajul video, Magyar a susținut că Melléthei-Barna a fost parte a mișcării Tisza „de la început” și că selecția este „obiectivă”. El a afirmat că decizia s-a bazat pe pregătirea și angajamentul față de statul de drept, nu pe „un calcul politic”. În același mesaj, Magyar a acuzat Fidesz că „a distrus statul de drept”, iar „certitudinea juridică și egalitatea în fața legii” ar fi încetat să mai existe în Ungaria, motiv pentru care ar fi căutat o persoană capabilă să ducă la capăt „această sarcină enormă, istorică”. Guvernul urmează să își preia mandatul pe 9 mai, de Ziua Europei. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
