Știri
Știri din categoria Politică
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că aprobarea manifestațiilor publice, inclusiv a paradei Pride, nu ar trebui să depindă de „arbitrariul” unui edil, invocând dreptul la liberă exprimare și tratament egal pentru toate tipurile de evenimente, potrivit Mediafax.
Ciucu a afirmat că organizarea unor astfel de manifestații „nu ține de voința” sa și a respins ideea că un primar ar putea interzice arbitrar evenimente de acest tip.
„Eu vreau să trăiesc într-o societate liberă și nu într-una în care un arbitrariu să zică că tu ai voie și celălalt nu are voie.”
În aceeași intervenție, primarul a insistat că dreptul la exprimare este garantat într-o democrație și a plasat discuția în contextul statutului Bucureștiului de capitală europeană.
„Din punctul meu de vedere, orice cetățean poate să se exprime în orașul nostru. Este o capitală europeană.”
Ciucu a dat ca exemplu și alte tipuri de manifestații, inclusiv unele religioase, susținând că toate formele de exprimare publică trebuie tratate egal, indiferent de organizatori, atât timp cât sunt respectate regulile de conviețuire.
„Orice om are dreptul să protesteze, are dreptul să se manifeste, evident, în condiții absolut civilizate și decente. Nu se pune problema de altceva.”
Recomandate
PSD își pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar mesajele din partid indică o escaladare a tensiunilor care poate împinge rapid scena politică spre instabilitate guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . În ajunul referendumului intern al PSD, liderul PSD București, Daniel Băluță , a spus că partidul „va spune mâine stop” unui „comportament” pe care îl descrie drept generator de ură și dezbinare. Mesajul lui Băluță: „stop” și acuzații de „stigmatizare” La Conferința extraordinară a PSD Sector 4, Daniel Băluță a susținut că, în ultimele zile, tot mai mulți lideri din teritoriu ar fi ajuns la concluzia că „nu se mai poate așa” și a legat decizia așteptată de o critică directă la adresa actualului premier. „PSD va spune mâine stop unui astfel de comportament și am convingerea că în următoarele săptămâni acest sistem bolnav va fi pur și simplu îndepărtat.” În același discurs, Băluță a afirmat că oameni ar fi „stigmatizați, jigniți și trimiși către exterminare” și a formulat o comparație între premier și „rețeaua unui candidat la alegerile prezidențiale pentru care alegerile au fost anulate”, fără a detalia la ce caz se referă. Referendumul intern și miza: sprijinul politic pentru premier Luni urmează să aibă loc referendumul intern al PSD. Social-democrații au anunțat că îi vor retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, ceea ce ridică miza politică a votului intern: o astfel de decizie poate deschide calea pentru reconfigurări în Executiv sau pentru o criză politică, în funcție de pașii care vor urma după consultarea din partid. Context: explicația lui Băluță pentru eșecul la Primăria Capitalei În intervenția sa, Băluță a revenit și la alegerile pentru Primăria Capitalei, despre care a spus că PSD le-a pierdut din cauza „urii și dezinformării”. El a numit rezultatul din 7 decembrie „un moment cel puțin bizar” și a susținut că înfrângerea nu a demobilizat partidul, ci l-a făcut „mai decis” și „mai determinat”. Materialul are ca sursă News.ro, preluat de Știrile Pro TV. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , neagă că ar fi cerut să fie exceptat de la controlul de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara și califică informațiile apărute în spațiul public drept „Fake-News grosolan”, potrivit Agerpres . Episodul contează prin potențialul de a alimenta tensiuni politice și de a pune presiune pe instituțiile implicate în procedurile de control, într-un moment în care ministerul gestionează proiecte energetice cu miză economică. Ivan spune că nu a abordat „niciun oficial al poliției de frontieră” și nu a cerut „un tratament diferit”, adăugând că discuția este „jenantă” în contextul politic actual. Contextul deplasării și mesajul pe energie Ministrul afirmă că el și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, au călătorit cu bilete la clasa economic după o vizită pe șantierul termocentralei de la Mintia (Hunedoara). Ivan susține că proiectul ar urma să producă „din acest an 1700 MW” și că acest lucru „va face ca prețul energiei electrice să scadă pentru români și pentru companiile românești”. Totodată, Ivan transmite că nu va răspunde atacurilor și că își va concentra activitatea pe proiectele din energie, menționând „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro în sistemul energetic național”. Reacția lui Radu Oprea Și Radu Oprea a respins acuzațiile privind o presupusă solicitare de exceptare de la controlul obișnuit de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara, afirmând că este vorba despre o campanie de dezinformare, mai notează Agerpres. [...]
Efectele economice ale conflictului din zona Golfului vor persista încă 6–9 luni , chiar dacă ostilitățile s-ar opri imediat, a declarat ministrul Energiei , Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Mesajul indică un orizont de timp în care volatilitatea și costurile asociate tensiunilor regionale ar putea continua să se transmită în economie. Ivan, care este și prim-vicepreședinte al PSD, a spus că „efectele negative” ale conflictului din zona Golfului se vor mai manifesta timp de „șase până la nouă luni”, chiar și în scenariul unei închideri rapide a războiului. De ce contează pentru economie Declarația fixează o așteptare publică privind întârzierea cu care șocurile geopolitice se disipă din lanțurile de aprovizionare și din prețuri, inclusiv în energie. În practică, un astfel de interval sugerează că firmele și consumatorii ar putea resimți în continuare consecințe indirecte, chiar dacă situația militară s-ar calma. Limitări ale informației Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre contextul declarației, mecanismele invocate sau eventuale măsuri discutate. [...]
Proiectul „ National Garden of American Heroes ” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026 , în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN . Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA. Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate. Unde se blochează proiectul: aprobări și execuție Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat: „Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.” În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația. Locația: West Potomac Park , dar fără anunț oficial Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN. Finanțare: zeci de milioane de dolari, în timp ce calendarul se comprimă Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel: National Endowment for Humanities (NEH) și National Endowment for the Arts (NEA) au pus deoparte împreună 34 milioane de dolari (aprox. 156 milioane lei) pentru grădină, iar NEA ar urma să contribuie cu 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei), potrivit unor documente interne văzute de CNN; „One Big Beautiful Bill Act” a alocat 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) Departamentului de Interne pentru a înființa și întreține grădina. În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului. De la 250 de statui la 25–50, dar fără confirmări privind lucrările Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior. Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect. Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate. Context: un șir de proiecte de remodelare a Washingtonului CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani. Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”. În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN. [...]
PSD exclude o coaliție de guvernare cu AUR , potrivit Libertatea , care relatează declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu dintr-un interviu acordat Antena 3 CNN. Grindeanu a spus că luni, 20 aprilie 2026, PSD va avea consultări interne pentru a decide dacă va continua să susțină actualul premier, Ilie Bolojan (PNL), sau dacă va cere schimbarea acestuia. În același context, liderul PSD a indicat criteriile pe care partidul le urmărește la șeful Guvernului, inclusiv capacitatea de a înțelege economia și „empatie”. „PSD-ul își dorește un premier care să facă treabă, să înțeleagă resorturile economiei românești și să aibă empatie.” Pe tema formulei de guvernare, Grindeanu a respins explicit varianta unei colaborări guvernamentale cu AUR și a argumentat că, pentru o majoritate „pro-europeană” în actuala configurație parlamentară, PSD nu poate fi ocolit. Totodată, el a susținut că o majoritate fără PSD ar fi posibilă doar prin includerea AUR, scenariu pe care l-a exclus. Liderul social-democrat a mai afirmat că PSD este dispus să preia funcția de prim-ministru dacă negocierile din coaliție vor duce în această direcție. În sprijinul poziției de negociere, Grindeanu a invocat ponderea PSD în Parlament, de „27-28%”, pe care a comparat-o cu cea a PNL și USR împreună. Decizia privind susținerea unui nou premier urmează să fie luată după consultările interne de luni, iar Grindeanu a insistat asupra nevoii de consens în coaliție, pe fondul mizei de stabilitate a guvernării. [...]
PSD ridică miza pe direcția economică și pe PNRR înaintea deciziei privind guvernarea , iar Sorin Grindeanu avertizează că politicile de reducere a cheltuielilor din ultimele luni ar fi afectat economia și ar putea pune în pericol bani europeni, potrivit Adevărul . Liderul PSD a reacționat la declarațiile premierului Ilie Bolojan despre „rozătoarele din cămară”, metaforă folosită pentru a descrie risipa și problemele din companiile de stat. Grindeanu susține că, dincolo de retorică, nu au fost prezentate măsuri concrete și că accentul a rămas pe „tăieri”, care „nu și-au dovedit eficacitatea”. Critica „tăierilor” și cererea unei schimbări de direcție Grindeanu afirmă că măsurile din ultimele zece luni au avut efecte negative și că economia ar fi fost tratată „ca un dosar de insolvență”, fără a ține cont de impactul asupra populației. În opinia sa, depășirea dificultăților ar necesita o schimbare rapidă de abordare și trecerea la „adevăratele reforme”, nu la „pseudo-reforme”. „E clar că ce s-a întâmplat în ultimele zece luni, aceste măsuri... am avut impresia că a fost tratată economia României ca un dosar de insolvență, fără să ții cont că vorbești de oameni, de viețile românilor”. PNRR, semnal de alarmă privind riscul de a pierde fonduri Un punct central al mesajului a fost legat de implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde Grindeanu spune că are „semnale” nefavorabile privind evoluția absorbției și avertizează asupra posibilității de a se pierde „mulți bani”, fără a detalia natura acestor informații. „Semnalele pe care le am nu-s foarte bune, sper să nu fie adevărat că tabloul legat de PNRR nu e bun și s-ar putea să se piardă mulți bani”. Listarea companiilor de stat și disputa pe „risipa” din sistem Grindeanu i-a cerut premierului să ofere explicații „cu nume” despre acuzațiile de risipă din sectorul public și a criticat ideea listării la bursă a unor companii de stat profitabile, pe care o descrie drept echivalentul „vânzării cămării cu totul”. Totodată, a acuzat că PSD ar fi fost tratat „de la început” ca adversar politic în cadrul guvernării. Ce urmează: decizia PSD poate declanșa o nouă criză politică Potrivit informațiilor din articol, PSD urmează să decidă luni, printr-o consultare internă, dacă rămâne sau nu la guvernare, o hotărâre care ar putea deschide o nouă criză politică. [...]
