Știri
Știri din categoria Politică
Marcel Ciolacu avertizează că noile reguli de cofinanțare pentru autoritățile locale pot bloca investițiile și pot lovi în încasările bugetare, într-un context de tensiuni politice în coaliție, potrivit News.
Fostul premier, în prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, susține că impunerea unei cote de cofinanțare de 20% „fără să lași o perspectivă de unde vin acești bani” este „o greșeală” care va genera „costuri” în lanț. În opinia sa, efectul imediat ar fi blocarea investițiilor, urmată de pierderi pe piața muncii și scăderi de venituri fiscale.
„Să impui 20% cotă de cofinanţare, fără să laşi o perspectivă de unde vin aceşti bani, este o greşeală, greşeală care va avea costuri, fiindcă se vor bloca investiţii.”
Ciolacu leagă direct presiunea de cofinanțare de riscul de încetinire a proiectelor locale și de impactul asupra bugetului, prin reducerea încasărilor din TVA și taxe pe muncă, pe fondul unei activități economice mai slabe.
El mai spune că, pe lângă cei 20% solicitați din sumele alocate de la bugetul de stat, autoritățile locale ar trebui să acopere și alte costuri, precum cheltuieli neeligibile și diferențe de preț la materiale, în condițiile în care „inflația a crescut” și „prețul la motorină a crescut”, costuri care, în final, „se vor regăsi în prețurile constructorilor”.
În locul regulilor actuale, Ciolacu afirmă că ar fi fost necesar un program multianual etapizat, care să permită atât constructorilor, cât și autorităților locale să contracteze credite și să își dimensioneze lucrările.
Pe fond politic, Ciolacu respinge varianta unui premier tehnocrat, vehiculată ca opțiune pentru continuarea actualei coaliții cu aceleași partide, dar cu alt premier. Totodată, el afirmă că „cel mai bine e să plece” Ilie Bolojan, invocând existența unui „blocaj economic”.
Președintele Nicușor Dan are consultări la Cotroceni cu partidele, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic acordat premierului Ilie Bolojan, mai notează aceeași sursă.
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
Dominic Fritz deschide ușa unor negocieri punctuale cu parlamentari AUR pentru a bloca o moțiune de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan , printr-o delimitare între aleșii AUR „ca indivizi” și partidul AUR, pe care îl numește „extremist”, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: menținerea guvernului în funcție în condițiile în care PSD s-ar retrage și ar dispărea majoritatea parlamentară. Într-un interviu care urmează să fie difuzat integral duminică, la „Ora de foc cu Oana Zamfir”, liderul USR a susținut că această „nuanță” lasă loc pentru discuții individuale cu parlamentari AUR care nu ar susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. „Parlamentarii sunt legitimi. Partidul AUR este un partid extremist.” Acuzații către PSD și calculul majorității Fritz a afirmat că au existat deja colaborări punctuale între PSD și AUR în Parlament, invocând episoade legate de voturi la buget, moțiuni și negocieri privind Avocatul Poporului. În logica sa, discuția despre colaborări nu ar fi una ipotetică, ci una bazată pe precedente. Totodată, liderul USR a spus că are „îndoieli” că AUR va vota o moțiune de cenzură, sugerând că partidul ar putea juca, de fapt, în avantajul PSD, prin slăbirea unei „coaliții pro-europene”. Linia roșie a USR: fără moțiune „cu extremiștii” Întrebat despre posibilitatea unei coaliții cu AUR, Fritz a respins scenariul și a afirmat că USR nu va vota o moțiune de cenzură alături de „extremiști”, cerând o promisiune similară din partea PSD. „Eu promit aici solemn, că nu vom vota o moțiune de cenzură cu extremiștii. Haideți să vedem aceeași promisiune din PSD.” Legătura cu PNRR și finanțarea SAFE Fritz a mai declarat că, în discuția de la Cotroceni, i-a transmis președintelui că USR îl susține pe premierul Bolojan și continuarea guvernării, invocând riscul pierderii „celor 10 miliarde din PNRR” și „celor 16 miliarde din SAFE”, precum și temerea că reformele ar putea fi anulate. În același context, a spus că, dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, nu ar mai fi „un partener” pentru USR și a indicat că USR rămâne disponibil inclusiv pentru varianta unui guvern minoritar, plasând „100%” responsabilitatea la PSD în cazul unei crize de majoritate. [...]
Președintele Nicușor Dan își păstrează rolul de mediator în criza guvernamentală declanșată de retragerea miniștrilor PSD , evitând să se pronunțe asupra unei eventuale moțiuni de cenzură sau asupra performanței premierului Ilie Bolojan, potrivit Antena 3 . Șeful statului a spus, joi, în Cipru, înaintea Summitului Consiliului European, că „tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin” și că, oficial, nu a primit demisiile miniștrilor PSD. Miza imediată este gestionarea tranziției guvernamentale fără escaladarea conflictului politic, într-un moment în care România intră în discuții europene și are în derulare proiecte finanțate din fonduri UE. Ce spune președintele despre moțiune și despre premier Întrebat dacă o moțiune de cenzură ar ajuta la soluționarea crizei, Nicușor Dan a refuzat să comenteze, invocând poziția sa de mediator. „Eu sunt mediatorul nu vreau să mă pronunț despre acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau altul”. În aceeași logică, a evitat să evalueze public activitatea premierului Ilie Bolojan. „Dacă v-aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta și vreau să îmi păstrez statutul de mediator”. Mesajul către partenerii europeni: continuitate pe dosarele UE Președintele a afirmat că le va transmite partenerilor europeni același mesaj comunicat și în țară: România își menține direcția pro-europeană, iar pe dosarele SAFE și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) există consens. În plus, a susținut că instituțiile „funcționează” și că România „va continua pe parcursul pe care s-a angajat”. Totodată, Nicușor Dan a precizat că, în discuțiile private, va oferi mai multe detalii decât în declarațiile publice. Ce urmează: posibilă implicare săptămâna viitoare Întrebat despre noi consultări cu partidele sau o intervenție în criză, președintele a răspuns: „O să vă anunț”, adăugând că „sigur se va întâmpla ceva cu participarea mea săptămâna viitoare”. Context: PSD a retras sprijinul politic, Bolojan trimite propunerile de interimari Declarațiile vin după ce PSD și-a retras miniștrii din Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că a luat act de demisii și că va trimite „chiar astăzi” președintelui propunerile pentru interimari, anunțând și lista celor care îi vor înlocui pe miniștrii PSD. Premierul a mai afirmat că va prelua și portofoliul Energiei. PSD a transmis, într-un comunicat, că demisiile miniștrilor „reprezintă actul politic” prin care partidul a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premier, dar că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. [...]
Guvernul a transmis la Cotroceni demisiile miniștrilor PSD și lista de interimari , iar documentele au fost deja înregistrate, astfel că următorul pas este semnarea decretelor de către președinte, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională: până la o eventuală moțiune de cenzură , executivul condus de Ilie Bolojan încearcă să funcționeze cu portofolii preluate interimar, după retragerea PSD de la guvernare. Conform informării Guvernului citate de publicație, demisiile și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația Prezidențială joi seara, urmând ca președintele Nicușor Dan să ia act de ele la revenirea în țară. Șeful statului se află în Cipru, la Consiliul European, și declarase mai devreme că nu primise încă demisiile, evitând să se pronunțe asupra conflictului politic. În acest context, Nicușor Dan a transmis că nu dorește să intre în scenarii privind evoluția crizei: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Apreciez că tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”. Cum ar urma să fie acoperite portofoliile rămase vacante După decizia PSD de a se retrage de la guvernare, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua în coaliție cu USR și UDMR și a prezentat lista de interimari care ar urma să preia ministerele eliberate: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (PNL), ministrul Proiectelor Europene Ministerul Sănătății – Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (UDMR), vicepremier Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne Ministerul Energiei – Ilie Bolojan, premier Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier Vicepremier (post deținut de Marian Neacșu) – Oana Gheorghiu, vicepremier Ce urmează Potrivit informațiilor transmise de Guvern, președintele ar urma să ia act de demisii după revenirea în țară. Până atunci, funcționarea efectivă a formulei cu interimari depinde de finalizarea procedurii la Cotroceni, în timp ce premierul a indicat că executivul va continua să guverneze „până la o eventuală moțiune de cenzură în Parlament”. [...]
Ruperea Coaliției ar putea bloca reforme și banii din PNRR, amplificând presiunea pe finanțarea deficitului , avertizează consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu , într-o analiză citată de Digi24 . În opinia sa, o criză politică „în acest moment” ar avea efecte economice care se pot resimți „mulți ani de aici înainte”, pe fondul unui context extern tensionat și al vulnerabilităților interne. Economistul leagă riscurile de trei puncte: volatilitatea piețelor internaționale, deficitul bugetar și accesul la fondurile europene. El notează că, deși prețul petrolului a coborât „deocamdată” sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), situația rămâne „pe muchie de cuțit”, iar o tensionare a piețelor financiare se traduce prin scumpirea creditului, mai ales pentru țările vulnerabile. Deficitul și finanțarea lui, în centrul riscului Rădulescu susține că deficitul bugetar „este încă uriaș”, chiar dacă a coborât de la 9,3% din PIB, și insistă că „continuarea reformelor este imperios necesară”. În analiza sa, oprirea reformelor ar face dificilă atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB, aprobată de Parlament, și ar complica finanțarea deficitului de pe piețele interne și internaționale. În același context, el menționează explicit măsuri nepopulare asociate reformelor: reduceri de personal în sectorul public și restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Miza PNRR: „doar câteva luni” pentru deblocarea banilor Un alt punct major este riscul de a pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rădulescu afirmă că România mai are „doar câteva luni” pentru a adopta măsuri care să deblocheze 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) rămase din PNRR, bani pentru care „țara noastră nu ar trebui să plătească nimic”, ci ar trebui să îmbunătățească funcționarea economiei și să finalizeze proiecte în derulare. Textul la care face referire este publicat pe Republica.ro . În acest cadru, economistul spune că PSD „nu are nimic de câștigat” din decizia de a rupe Coaliția și că momentul ales este unul „mai nenorocit” pentru a risca „un haos de proporții” în economie, adăugând că, deși riscurile economice îi sunt „destul de clare”, este posibil să nu înțeleagă „partea politică a deciziei”. Ce se întâmplă în Guvern după demisiile miniștrilor PSD Digi24 relatează că miniștrii PSD au demisionat joi din Guvern, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat ulterior propuneri pentru ocuparea portofoliilor rămase vacante, astfel: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (ministrul Proiectelor Europene) Ministerul Sănătății – Cseke Attila (ministrul Dezvoltării) Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (vicepremier) Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (ministrul de Interne) Ministerul Energiei – Ilie Bolojan Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (vicepremier, ministru al Apărării) Portofoliul vicepremierului Marian Neacșu – preluat de Oana Gheorghiu Între timp, președintele Nicușor Dan a declarat că nu a primit oficial demisiile miniștrilor PSD și că le așteaptă, iar despre eventuale consultări a spus că „sigur se va întâmpla ceva săptămâna viitoare”, potrivit Administrației Prezidențiale. „Bineînţeles că ştiu ce s-a întâmplat azi, le aşteptăm şi decidem” [...]
