Știri
Știri din categoria Politică
Călin Georgescu încearcă să blocheze învestirea Guvernului Veștea, ridicând miza politică a votului din Parlament, potrivit Adevărul. Fostul candidat la prezidențiale le-a cerut parlamentarilor să nu acorde votul de încredere cabinetului condus de premierul desemnat Adrian Veștea, pe care îl descrie drept guvernul „unui președinte ilegitim”.
Într-un mesaj video publicat duminică seară pe Facebook, Georgescu a susținut că orice vot pentru noul Executiv ar echivala cu „un act de trădare a intereselor României” și a catalogat guvernul propus drept „o capitulare morală rușinoasă și trădătoare”.
Mesajul vine în timp ce partidele negociază formarea noului Executiv. Conform unor surse politice citate de publicație, PSD a decis să intre la guvernare și ar urma să dețină nouă portofolii ministeriale, plus funcția de secretar general al Guvernului (detalii, în materialul Adevărul).
În zilele următoare, Adrian Veștea este așteptat să prezinte oficial lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament, pentru votul de învestitură. Programul ar avea 68 de pagini, iar Veștea a indicat că votul ar urma să aibă loc luni, la ora 11.
În paralel, Georgescu este vizat într-un dosar aflat la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care este cercetat alături de Horațiu Potra. Instanța supremă a amânat din nou pronunțarea privind legalitatea rechizitoriului Parchetului General, după admiterea unei cereri de abținere, și a fixat termen pentru 29 iunie 2026, ora 13.00 (context în Adevărul).
Dosarul este în etapa de cameră preliminară, în care judecătorii verifică dacă rechizitoriul și probele respectă condițiile legale pentru trimiterea în judecată. În cazul lui Horațiu Potra, măsura arestului preventiv a fost revocată la 17 iunie (potrivit Adevărul).
Recomandate
Guvernul Veștea intră pe repede înainte la vot, iar PSD își asigură controlul asupra Executivului , după ce premierul desemnat a depus la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, potrivit Libertatea . Publicația notează că PSD vrea un vot de învestitură chiar luni, 22 iunie, și că deține majoritatea portofoliilor din cabinet. În material se arată că, după ședința Consiliului Politic de duminică, PSD a decis să susțină învestirea lui Adrian Veștea, invocând „asigurarea stabilității politice a țării”, dar a impus propriii oameni în portofolii considerate-cheie, inclusiv la Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a confirmat, potrivit aceleiași surse, că PSD nu are obiecții față de Veștea și că votul va fi dat rapid. Cum arată arhitectura de putere din cabinet Lista depusă la Parlament include 10 miniștri PSD, ceea ce, în lectura Libertatea, face ca Executivul să fie „dependent de PSD”. În același timp, apar mai multe numiri de independenți, inclusiv la Finanțe. Componența Guvernului Veștea (conform listei depuse la Parlament): Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL) Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (Independent) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Marian Aurelian Bârgău (Independent) Ministru delegat pentru Transformare Digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL) Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Afacerilor Externe: Luca-Alexandru Niculescu (Independent) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Florin-Alexandru Zaharia (Independent) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre-Florin Manole (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD) Ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu (PSD) Ministrul Energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD) Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ce promite programul 2026–2028 și unde sunt mizele economice Împreună cu lista miniștrilor, Adrian Veștea a depus și programul de guvernare. Printre direcțiile enumerate în articol se află: finalizarea și implementarea PNRR , inclusiv deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea „cash-flow-ului” (fluxul de numerar) pentru a evita pierderea fondurilor; reducerea deficitului bugetar, cu o corecție fiscal-bugetară care ar urma să coboare deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei „în etapa următoare”; reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii, inclusiv introducerea utilizării de bodycam-uri la controale cu risc ridicat; reformă la companiile de stat, cu audit extern obligatoriu și rating de performanță (A–E) pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, plus indicatori care pot duce la demiteri; investiții în infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028; energie: fuziuni și restructurări, plus diversificarea mixului energetic și proiecte precum Neptun Deep , cu obiectivul de dublare a producției de gaze naturale începând cu 2027. Programul complet este disponibil în documentul publicat de Veștea: programul său de guvernare . Context politic: tensiuni în PNL În același articol este menționat și episodul din PNL în care Ilie Bolojan le-a cerut demisia unor lideri descriși drept „puciști” în jurul lui Veștea, cu avertismentul excluderii. În text este redat și un fragment din mesajul lui Bolojan despre demisia „demnă” atunci când deciziile partidului sunt incompatibile cu ceea ce vrei să faci. Pentru piață și mediul de afaceri, miza imediată rămâne viteza cu care se face învestirea și, mai ales, cine controlează portofoliile care decid politica fiscală, investițiile publice și energia, într-un cabinet în care PSD are majoritatea ministerelor, iar votul este împins „fulger” în Parlament. [...]
Posibila demisie a lui Keir Starmer deschide o competiție internă cu miză de guvernare , într-un Partid Laburist deja fracturat, iar regulile de succesiune pot împinge Londra spre săptămâni de negocieri și repoziționări politice, potrivit Adevărul . Surse politice citate de publicație susțin că premierul britanic ar putea anunța luni retragerea din fruntea Guvernului, pe fondul presiunilor interne din Partidul Laburist și după victoria lui Andy Burnham în alegerile parțiale din Makerfield. În același timp, apropiații lui Starmer insistă că nu există încă o decizie finală, iar acesta și-ar fi petrecut weekendul la Chequers, analizând opțiunile împreună cu soția sa, Victoria. Downing Street a transmis că poziția oficială rămâne cea exprimată vineri: Starmer ar urma să își continue mandatul și, dacă se declanșează o competiție internă pentru conducerea partidului, va candida. „Dacă va exista o competiție internă, da, voi candida. Am spus în repetate rânduri că nu voi abandona această responsabilitate.” Presiune în Cabinet și rolul din culise al Victoriei Starmer Materialul descrie consultări intense purtate de Starmer cu membri ai Cabinetului, consilieri din Downing Street, lideri sindicali și donatori ai partidului, în condițiile în care unii interlocutori ar fi ajuns la concluzia că poziția sa „nu mai este sustenabilă”. În acest context, surse din interior sugerează că influența Victoriei Starmer ar fi devenit importantă în gestionarea crizei, deși anterior se susținea că nu se implică în mecanismele guvernamentale. Un membru al Cabinetului, citat de Adevărul, afirmă că premierul ar evalua situația „calm”, încercând să decidă „ceea ce este corect pentru țară”. Succesiunea: regulile partidului pot prelungi tranziția Miza imediată este modul în care Partidul Laburist ar gestiona succesiunea la Downing Street. Potrivit regulilor interne invocate în articol, o cursă completă pentru conducerea partidului ar necesita aproximativ două luni, ceea ce ar complica o tranziție „rapidă” pe care o anticipează unele surse. În paralel, apar indicii despre o strategie a taberei Starmer de a împiedica o ascensiune directă și necontestată a lui Andy Burnham, prin forțarea unei competiții mai largi în partid. Cine sunt numele vehiculate pentru conducerea laburiștilor În scenariul declanșării unei competiții interne, articolul indică trei nume principale: Andy Burnham – recent ales deputat, cu sprijin din aripa regională și din zona de stânga a partidului; Wes Streeting – fost secretar pentru Sănătate, asociat aripii centriste; se vehiculează și posibile negocieri pentru funcția de Cancelar; Angela Rayner – fost adjunct al premierului, a cărei influență ar fi scăzut după ultimele rezultate electorale. Surse politice citate speculează că aliații lui Starmer ar putea încerca să strângă 81 de nominalizări din partea parlamentarilor pentru a-l împinge pe Wes Streeting în cursă, ceea ce ar forța un vot extins în rândul membrilor de partid și l-ar obliga pe Burnham să își definească mai precis poziția ideologică, într-un partid împărțit între stânga și centru. Tabăra lui Streeting neagă existența unui acord secret cu Burnham sau a unei strategii coordonate cu Downing Street, dar susține că are sprijin suficient pentru a intra oficial în competiție, dacă aceasta va fi declanșată. [...]
Ruptura diplomatică dintre Varșovia și Kiev riscă să se adâncească după ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a acuzat că omologul său polonez, Karol Nawrocki , alimentează ostilitatea față de ucraineni pentru câștig politic intern, într-un gest pe care îl compară cu tactici asociate lui Viktor Orbán, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că decizia lui Nawrocki de a-i retrage cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturul Alb , nu ar avea legătură cu relațiile bilaterale, ci cu rivalitatea politică internă. Președintele ucrainean a susținut, într-o intervenție la postul TV TSN, citată de Ukrainska Pravda, că Nawrocki ar urmări să-și consolideze poziția în competiția politică din Polonia, inclusiv în raport cu premierul Donald Tusk. „Văd asta pur și simplu ca pe un proces electoral. Președintele Karol Nawrocki se luptă pentru funcția de prim-ministru a partidului său împotriva premierului Tusk. Nu are nimic de-a face cu noi – este o chestiune internă la ei”, a declarat Zelenski. De la un gest simbolic la un conflict cu efecte politice Retragerea distincției a venit după ce Zelenski a aprobat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație naționalistă acuzată de masacre împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Episodul este prezentat ca o nouă etapă într-un conflict diplomatic care s-a amplificat între Kiev și Varșovia pe teme de memorie istorică și solidaritate în timpul războiului. Zelenski a mai relatat că, la prima întâlnire cu Nawrocki, acesta i-ar fi oferit o carte despre tragedia din Volînia, în care „zeci de mii” de polonezi au fost uciși de UPA, potrivit aceleiași surse. „Am venit să-l văd, iar cadoul lui pentru mine, când ne-am strâns mâinile, a fost o carte despre tragedia din Volînia. Nu am vorbit despre asta. Nu le-am spus oamenilor. Am trăit cu asta calm”, a spus Zelenski. Avertismentul lui Zelenski: „dividende” politice din ostilitate Președintele ucrainean a afirmat că Nawrocki ar „crea ostilitate” față de ucraineni pentru beneficii politice, făcând o comparație cu fostul premier ungar Viktor Orbán. „Asta a făcut Orbán. Este o afacere proastă. Cred că se va termina rău”, a spus Zelenski. În același context, Zelenski a avertizat că „nu poți câștiga dividende politice din ură”, deoarece, pe termen lung, aceasta ar duce la deteriorarea relațiilor dintre națiuni. El a adăugat că Polonia este „o democrație, nu o monarhie” și că ar trebui să construiască relații cu Ucraina, pe care a descris-o ca apărând Europa, inclusiv Polonia. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă există un calendar sau o inițiativă diplomatică anunțată pentru detensionarea disputei, însă declarațiile ridică miza politică a conflictului și cresc riscul ca tensiunile istorice să afecteze cooperarea dintre cele două state în plin război. [...]
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL se delimitează de „guvernul Veștea” și anunță că nu își asumă programul de guvernare , într-un context în care pe lista de miniștri apar și persoane prezentate drept „încă liberali”, ceea ce complică responsabilitatea politică și traseul de învestire al Executivului, potrivit G4Media . PNL a transmis duminică seară, printr-un comunicat de presă, că „PNL nu face parte din acest guvern”, după anunțarea numelor din guvernul Adrian Veștea , descris ca fiind dominat de PSD și incluzând „câțiva puciști liberali”. Partidul susține că numele menționate nu reprezintă PNL și poziția sa oficială. „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că Partidul Național Liberal nu este parte a acestui guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus. Persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL. Aceste nominalizări nu au fost discutate, aprobate sau susținute de PNL.” Cine apare pe lista de miniștri, deși PNL spune că nu e parte din guvern În următorul Executiv, „dacă acesta va fi învestit”, ar urma să se regăsească, potrivit materialului, următoarele nume prezentate drept „încă liberali”: Adrian Veștea – propus pentru funcția de prim-ministru; Cristian Pistol – propus la Transporturi; Sorin Cîmpeanu – propus la Apărare; Monica Anisie – propusă la Educație; Eduard Mititelu – propus la Transformare Digitală. Ce consecință politică indică PNL: fără asumare și fără susținere pentru un guvern cu PSD PNL mai afirmă că nu susține instalarea unui guvern „din care face parte PSD, este susținut de PSD sau care nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. În același mesaj, partidul cere ca Executivul condus de Adrian Veștea să nu mai fie prezentat în spațiul public drept un guvern din care face parte PNL și să nu i se atribuie responsabilitatea pentru propuneri. În comunicat, PNL mai spune că va continua activitatea în Parlament și va susține „reformele necesare României”, absorbția fondurilor europene și măsurile de dezvoltare, fără a detalia în acest material pașii următori sau eventuale sancțiuni interne pentru persoanele nominalizate. [...]
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
