Știri
Știri din categoria Politică
Decizia ÎCCJ în dosarul lui Călin Georgescu poate deschide sau bloca judecata pe fond, într-un caz în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Mediafax. Instanța urmează să decidă definitiv dacă dosarul se întoarce la Parchet sau dacă poate începe procesul.
Georgescu s-a prezentat marți dimineață la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ceea ce publicația descrie drept „cel de-al doilea dosar” al său. În același dosar mai sunt inculpate alte 20 de persoane, precum și Horațiu Potra.
Miza imediată este strict una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului și direcției cazului:
La ieșirea de la Curtea Supremă, Georgescu a făcut o declarație în care a susținut că România traversează „o perioadă de vulnerabilitate economică majoră” și a acuzat guvernul de „decizii haotice” și de pierderea controlului asupra resurselor strategice.
El a afirmat că România „depinde covârșitor de extern” și „produce prea puțin”, iar dezechilibrele ar fi amplificate de decizii pe care le-a numit „haotice și anti-românești”.
În același context, Georgescu a avertizat asupra unui posibil șoc economic legat de creșterea prețului petrolului, despre care a spus că ar putea împinge în sus costurile „în toate sectoarele” și ar fi resimțit „în mod special în Europa”.
Fostul candidat a legat problemele bugetare de colectarea TVA, susținând că o parte semnificativă nu ajunge la buget și invocând pierderi de „zeci de miliarde anuale” din evaziune fiscală.
Totodată, a criticat posibilitatea vânzării unor active strategice ale statului, menționând porturi, aeroporturi și companii energetice, argumentând că acestea ar produce venituri pe termen lung și că, odată vândute, „nu mai vin venituri”.
În final, Georgescu și-a încheiat mesajul cu ideea că România „are resurse” și „are putere”, dar „nu are însă un guvern pe măsura ei”.
Recomandate
NATO riscă să fie blocată operațional fără o retragere formală a SUA , dacă Donald Trump ar alege să reducă implicarea americană în mecanismele-cheie ale Alianței, de la trupe și comandă până la participarea la decizii, arată o analiză preluată de Adevărul , semnată în Politico de Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO. Potrivit lui Daalder, întrebarea care domină capitalele occidentale nu mai este dacă NATO poate fi „salvată”, ci în ce formă: chiar dacă Alianța ar supraviețui, „nu va mai fi alianța” din ultimele decenii, în condițiile în care presiunile venite de la Washington pun sub semnul întrebării rolul tradițional de lider al SUA. De ce e important: subminarea „din interior” poate paraliza decizia prin consens Analiza susține că, dincolo de discuția despre o eventuală retragere a Statelor Unite, există pârghii prin care un președinte american poate eroda funcționarea NATO fără a rupe formal tratatul. Printre acestea sunt menționate: declarații publice care pun la îndoială apărarea colectivă , inclusiv acuzații considerate false în text, potrivit cărora aliații „nu ar veni niciodată” în apărarea SUA; reducerea trupelor și a capabilităților americane din Europa ; retragerea militarilor americani din structura de comandă a NATO , inclusiv din funcția de vârf ocupată de un ofițer american încă din 1950; refuzul de a participa la deliberările Alianței , ceea ce ar putea bloca deciziile care necesită consens . În același timp, textul reamintește nuanța din Articolul 5 : deși stabilește principiul că un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor, fiecare stat decide „acțiunea pe care o consideră necesară”, ceea ce lasă loc pentru interpretări minimale ale sprijinului. De ce retragerea formală e dificilă, dar nu „imposibilă” juridic Materialul notează că, în SUA, există o lege din 2023 care ar interzice președintelui să retragă țara din NATO fără un vot de două treimi în Senat sau fără o lege adoptată de Congres, iar aceste variante sunt prezentate ca improbabile. Totuși, constituționalitatea legii este descrisă ca discutabilă, fiind invocate precedente de retragere din tratate (inclusiv de către George W. Bush și Donald Trump), iar o eventuală dispută în instanță ar putea să nu se încheie în defavoarea președintelui, în interpretarea autorului. Opțiunile Europei: așteptare, autonomie completă sau „un NATO diferit” Daalder conturează trei direcții pentru aliați: Să aștepte până la finalul mandatului lui Trump , mizând pe o revenire a angajamentului american – opțiune considerată incertă, pe fondul unei „rupturi” de încredere. Să construiască o apărare europeană în afara NATO , pentru independență strategică față de SUA – variantă calificată drept nerealistă, din cauza lipsei unei infrastructuri operaționale, logistice și instituționale comparabile. Să păstreze NATO, dar într-o formă profund schimbată , mai „europeană”, în care Europa și Canada ar putea, în timp, să înlocuiască rolul central al SUA. Textul indică faptul că statele NATO și-au asumat creșterea cheltuielilor de apărare, explorează forme de conscripție pentru mărirea efectivelor și accelerează producția de apărare. Sunt menționate și inițiative complementare în afara NATO, precum Forța Expediționară Comună condusă de Marea Britanie, programul european „Security Action for Europe” finanțat de UE și discuțiile Franței privind extinderea descurajării nucleare către aliați europeni. Miza imediată: timpul de transformare se măsoară în ani Concluzia analizei este că aliații au nevoie de timp pentru a transforma resursele și voința politică în capacități militare efective, iar acest interval ar putea însemna „poate cinci sau mai mulți” ani, nu luni. Ritmul ar depinde, în această logică, de gradul de cooperare al SUA: mai multă cooperare ar accelera tranziția, mai puțină ar încetini-o. [...]
PSD și AUR atacă planul de listare/vânzare a unor active ale statului ca risc bugetar și de control strategic , folosind acest argument ca ax central al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Documentul susține că Executivul ar pregăti „înstrăinarea” accelerată a unor companii profitabile pentru a acoperi „găurile din buget”, în paralel cu majorări de taxe și tăieri care ar fi afectat populația. Miza invocată: vânzări rapide, cu impact pe venituri și control În textul moțiunii, PSD și AUR acuză Guvernul că ar confunda reforma cu vânzarea de participații și că ar folosi pretexte precum obligațiile din PNRR și „analize exploratorii” făcute în grabă. Semnatarii susțin că ar fi vizată „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică. Un punct central este mecanismul descris drept „plasare accelerată” (o vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), despre care moțiunea afirmă că ar ocoli Bursa de Valori și ar duce la prețuri subevaluate, cu pierderi pentru stat și cu excluderea investitorilor români. Exemplele din moțiune: CEC Bank, energie, resurse și apărare Documentul enumeră mai multe companii și sectoare unde ar exista riscul diminuării participației statului și al pierderii dividendelor viitoare. Printre cazurile invocate: CEC Bank : moțiunea afirmă că banca este profitabilă și are rol în finanțarea economiei reale; sunt menționate un profit de „aproximativ 668 de milioane de lei”, active de „aproape 100 de miliarde de lei” și capitaluri proprii de „peste 5 miliarde de lei”, în timp ce evaluarea pentru listare ar fi „doar 5,4 miliarde de lei”. Textul mai susține că statul ar fi investit în 2025 „încă 1 miliard de lei” în bancă. Hidroelectrica și Romgaz : sunt descrise ca „piloni ai securității energetice”, care ar contribui „anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget”, iar vânzarea accelerată ar reduce influența statului; în cazul Romgaz se invocă riscul coborârii „sub praguri de control esențiale”. SALROM : moțiunea leagă discuția de resursele de grafit, menționând „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei)” și o evaluare „de aproximativ 616 milioane de lei”, considerată insuficientă în raport cu potențialul strategic. Industria de apărare : sunt menționate Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, cu critica că listarea unor companii din apărare ar fi nepotrivită în contextul geopolitic actual. Moțiunea mai susține că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața ședinței de Guvern, fără analiză și fără dezbatere în comitetul interministerial relevant, prezidat – potrivit textului – de vicepremierul Oana Gheorghiu. PNRR și deficitul: contestarea justificării oficiale Semnatarii contestă explicit argumentul PNRR, invocând „Jalonul 443” și afirmând că acesta ar viza trei companii din energie și transporturi și ar putea fi îndeplinit prin restructurare, nu prin vânzări rapide. În plus, moțiunea susține că, „conform metodologiei europene”, listarea nu ar reduce deficitul bugetar, dar ar diminua veniturile statului prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute. Contextul politic și linia de atac Pe lângă componenta economică, documentul critică și discursul public al premierului, inclusiv folosirea termenului „șobolan” ca metaforă pentru companiile de stat, calificată în moțiune drept „zoomorfizare a naturii umane” și asociată cu o origine „nazistă”. În ansamblu, moțiunea își construiește cazul pe ideea că Guvernul ar lua decizii cu impact strategic fără proceduri și fără consultare, iar soluția propusă de Executiv la presiunile bugetare ar fi reducerea participațiilor statului în companii profitabile. Ce urmează Potrivit articolului, documentul „ar putea fi depus în curând”. Sursa nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar exact al depunerii sau al votului și nici o estimare a șanselor de trecere, astfel că rămâne neclar dacă PSD și AUR au, în acest moment, o majoritate pentru demiterea Guvernului. [...]
Sorin Grindeanu condiționează orice discuție despre plecarea de la șefia Camerei de o demisie la vârful Guvernului , invocând un „protocol” al coaliției care ar lega funcțiile de premier, Senat și Camera Deputaților, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută la Parlament, unde Grindeanu a fost întrebat dacă își va da demisia din fruntea Camerei Deputaților. El a sugerat că nu va face acest pas „atâta timp cât” nu există o demisie „de la Guvern”, făcând referire la premierul Ilie Bolojan . „Evident, nu dau înapoi la nimic. Atâta timp cât exista un protocol în care se spunea că prim-ministrul își dă demisia, că Senatul, Camera Deputaților sunt parte aceluiași protocol, că e vorba de premier, că e vorba de Cameră, de Senat, lucrurile trebuie discutate în același mod. Pare că nu vine o demisie de la Guvern. Și-a dat demisia Bolojan și nu știu eu? Îmi dați o veste bună?” Context: reacție după demisia Victoriei Stoiciu din PSD În același context, Grindeanu a avut o primă reacție și după demisia din partid a senatoarei Victoria Stoiciu, survenită „ca urmare a moțiunii de cenzură cu ajutorul AUR și a grupului parlamentar PACE”, conform informațiilor din articol. „Mă gândesc că își dă demisia și din Senat. E democrație!” Relația cu socialiștii europeni: „nu există critici de la Bruxelles” Întrebat dacă i-a „mințit” pe socialiștii europeni când le-ar fi spus că PSD nu va face coaliție cu AUR, Grindeanu a afirmat că nu există critici de la Bruxelles care să vizeze PSD și a indicat că a discutat cu reprezentanți ai grupului S&D (Socialiștii și Democrații din Parlamentul European). „Ați vorbit cu socialiștii ieri, azi? Eu am vorbit. Vă rog să vedeți ce zice lidera de grup, ceilalți reprezentanți ai S&D.” [...]
Depunerea moțiunii de cenzură intră cu un minus de două voturi pentru PSD , chiar în ziua în care documentul ar urma să ajungă în Parlament, ceea ce complică aritmetica unui demers care mizează pe o majoritate strânsă. Potrivit Antena 3 , moțiunea PSD–AUR (la care a contribuit și PACE) este programată să fie depusă după ora 12:00. În același timp, PSD pierde două voturi „într-o zi”, prin două situații distincte: senatoarea Victoria Stoiciu a anunțat că demisionează din partid după ce a refuzat să semneze moțiunea, iar senatorul Felix Stroe nu va participa nici la dezbatere, nici la vot, din motive medicale. Conform informațiilor prezentate, moțiunea strânsese luni seară peste 233 de semnături. Documentul ar urma să fie citit în această săptămână (miercuri sau joi), iar dezbaterea și votul sunt indicate ca fiind programate pentru marți, 5 mai, în plenul reunit. Aritmetica votului și miza pentru Guvernul Bolojan Antena 3 notează că PSD și AUR au împreună 219 voturi, sub pragul de 233 necesar pentru adoptarea moțiunii, însă calculele includ și susținere din partea altor formațiuni din opoziție și a parlamentarilor neafiliați, ceea ce ar putea duce la trecerea moțiunii și la înlăturarea Guvernului condus de Ilie Bolojan . În text este menționat că semnatarii moțiunii sunt partidele care au contribuit la redactare: PSD, AUR și PACE, urmând să se adauge semnături și din alte zone ale opoziției, plus neafiliați. Poziționări politice: colaborare limitată, scenarii după vot Președintele PSD, Sorin Grindeanu , este citat cu ideea că demersul comun cu AUR este limitat la moțiunea de cenzură și nu ar implica o colaborare viitoare. Tot el ar fi indicat două variante pentru PSD după moțiune: fie rămâne într-o „coaliție proeuropeană” cu partidele care au format până acum Executivul, fie trece în opoziție, excluzând o coaliție de guvernare cu AUR. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că „nimic nu oprește PSD” să inițieze și alte acțiuni politice, inclusiv în ceea ce îl privește pe președintele Nicușor Dan, și a spus că șeful statului nu i-a cerut demisia, după retragerea sprijinului politic de către PSD și demisiile miniștrilor social-democrați din guvern. [...]
Demisia senatoarei Victoria Stoiciu din PSD deschide un front intern pe linia „cordonului sanitar” față de AUR , după ce partidul a anunțat colaborarea cu formațiunea condusă de George Simion pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Stoiciu, senatoare de Vaslui aleasă pe listele PSD la scrutinul din 2024, a spus că și-a înaintat demisia marți, după ce cu o zi înainte a refuzat să semneze moțiunea de cenzură. Ea a descris momentul drept unul în care „viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total”. În mesajul public, senatoarea a cerut „un cordon sanitar absolut” care să țină „forțele extremiste în izolare politică totală” și a avertizat că încălcarea acestui principiu ar însemna „normalizarea fascismului”. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece.” Ce urmează pentru mandatul din Senat Într-o reacție scurtă după anunț, Stoiciu a declarat pentru HotNews că, „deocamdată”, va continua ca independentă și că nu se aștepta la această evoluție. Context: profilul politic al Victoriei Stoiciu Înainte de mandatul de senator, Victoria Stoiciu a fost consiliera premierului Marcel Ciolacu și vicepreședintă a PSD pentru relația cu ONG-urile și dialog civic. Anterior intrării în politică, a fost directoare de programe la Fundația Friedrich Ebert România, organizație de orientare social-democrată. HotNews mai amintește că, în mai 2025, Stoiciu a votat împotriva propunerii ca PSD să nu susțină niciun candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale (Nicușor Dan – George Simion), argumentând atunci că „traiectoria pro-europeană a României” are nevoie de o susținere fermă. [...]
Tanczos Barna anticipează schimbarea Guvernului după moțiunea PSD–AUR , ceea ce deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă majoritate parlamentară, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității de decizie a Executivului, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declarat marți, într-o conferință de presă, că „săptămâna viitoare” va exista „cu certitudine” o moțiune de cenzură și că, „cu mare probabilitate”, aceasta va trece, ceea ce ar duce la schimbarea Guvernului condus de Ilie Bolojan . Ce urmează politic: negocieri pentru o nouă majoritate Tanczos Barna a indicat că, odată cu trecerea moțiunii, „încep negocierile pentru formarea unei noi majorități”. În evaluarea sa, configurația viitoarei majorități rămâne deschisă: poate fi chiar majoritatea formată pentru a demite Guvernul Bolojan; sau poate rezulta o altă formulă, în funcție de intervalul dintre votul pe moțiune și formarea unei coaliții care să asigure o majoritate; este luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, ca „soluție politică”. Impact operațional: interimat și decizii limitate la „urgent” În același context, Tanczos Barna a vorbit și despre interimatul de la Ministerul Agriculturii, arătând că, deși într-o lună și jumătate „pot fi făcute multe lucruri”, în prezent se limitează la rezolvarea problemelor curente, cu accent pe urgențele legate de ședințele de guvern „de mâine” și „de săptămâna viitoare”. Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat un demers comun pentru inițierea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, conform informațiilor prezentate în material. [...]
