Decizia ÎCCJ în dosarul lui Călin Georgescu poate deschide sau bloca judecata pe fond, într-un caz în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Mediafax. Instanța urmează să decidă definitiv dacă dosarul se întoarce la Parchet sau dacă poate începe procesul.

Georgescu s-a prezentat marți dimineață la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ceea ce publicația descrie drept „cel de-al doilea dosar” al său. În același dosar mai sunt inculpate alte 20 de persoane, precum și Horațiu Potra.

Ce urmează procedural

Miza imediată este strict una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului și direcției cazului:

• dacă dosarul se întoarce la Parchet, ancheta ar continua, iar judecata pe fond se amână;
• dacă instanța confirmă trimiterea în judecată, procesul poate începe pe fond.

Mesajul public: vulnerabilitate economică și critici la adresa guvernului

La ieșirea de la Curtea Supremă, Georgescu a făcut o declarație în care a susținut că România traversează „o perioadă de vulnerabilitate economică majoră” și a acuzat guvernul de „decizii haotice” și de pierderea controlului asupra resurselor strategice.

El a afirmat că România „depinde covârșitor de extern” și „produce prea puțin”, iar dezechilibrele ar fi amplificate de decizii pe care le-a numit „haotice și anti-românești”.

În același context, Georgescu a avertizat asupra unui posibil șoc economic legat de creșterea prețului petrolului, despre care a spus că ar putea împinge în sus costurile „în toate sectoarele” și ar fi resimțit „în mod special în Europa”.

TVA, evaziune și active strategice

Fostul candidat a legat problemele bugetare de colectarea TVA, susținând că o parte semnificativă nu ajunge la buget și invocând pierderi de „zeci de miliarde anuale” din evaziune fiscală.

Totodată, a criticat posibilitatea vânzării unor active strategice ale statului, menționând porturi, aeroporturi și companii energetice, argumentând că acestea ar produce venituri pe termen lung și că, odată vândute, „nu mai vin venituri”.

În final, Georgescu și-a încheiat mesajul cu ideea că România „are resurse” și „are putere”, dar „nu are însă un guvern pe măsura ei”.