Știri
Știri din categoria Politică

Bruno Retailleau a primit sprijinul oficial al partidului Les Républicains pentru a intra în cursa prezidențială din 2027, după un vot intern care evită organizarea unei competiții preliminare și încearcă să reducă fragmentarea dreptei într-un scrutin deja aglomerat, potrivit Politico.
Retailleau își anunțase deja intenția de a candida, însă validarea formală a venit în urma unei consultări interne în care membrii au fost întrebați dacă preferă o „primară” (alegeri interne) sau susținerea directă a liderului partidului. Peste 73% au votat pentru lansarea imediată a campaniei lui Retailleau.
După publicarea rezultatelor duminică seară, Retailleau a scris pe X:
„Un vânt de speranță se ridică pentru țara noastră.”
Miza deciziei este să ofere un impuls unei formațiuni care, potrivit articolului, nu a mai fost la putere din 2012 și a pierdut între timp „sute de aleși” și „zeci de mii” de membri. Retailleau, fost ministru de Interne și cunoscut pentru poziții dure pe teme precum imigrația și ordinea publică, a câștigat vizibilitate în perioada guvernării, dar popularitatea lui a scăzut după ieșirea din Executiv.
Politico notează că sondajele recente pentru primul tur al prezidențialelor îl plasează pe Retailleau la sub 10% din voturi, mult în urma:
În acest context, Retailleau speră că sprijinul explicit al membrilor Les Républicains îi va întări candidatura și îl va ajuta să recupereze diferența față de Philippe.
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), l-a felicitat pe Retailleau și a transmis că „direcția a fost stabilită” pentru a uni partidul și a se pregăti pentru viitor.
În același timp, candidatura lui Retailleau nu închide complet discuția în tabăra sa: Politico arată că mai multe nume, inclusiv Michel Barnier și liderul grupului parlamentar Laurent Wauquiez, nu au exclus posibilitatea unor candidaturi proprii la prezidențiale.
Recomandate

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu , susține că președintele Nicușor Dan ar fi putut tempera rapid criza politică , printr-un mesaj către PSD care să descurajeze o criză guvernamentală înainte de rotația premierilor, potrivit G4Media . Miza, în lectura lui Ciucu, este una de funcționare a guvernării: dacă șeful statului nu intervine politic pentru a stabiliza majoritatea, riscul de blocaj crește. Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, unde Ciucu a afirmat că președintele „se coordonează mai mult cu PSD decât cu Partidul Național Liberal sau cu USR”. Ce reproșează Ciucu și de ce contează În intervenția sa, Ciucu a conturat o problemă de aliniere politică între Cotroceni și partidele din coaliție, susținând că PNL nu mai acceptă rolul de anexă în raport cu PSD și nici statutul de „partid prezidențial”. „Cred că din păcate în acest moment președintele României se coordonează mai mult cu PSD decât cu Partidul Național Liberal sau cu USR.” Tot el a spus că liberalii au fost „multă vreme brelocul PSD”, dar că acum nu mai acceptă această poziționare, adăugând și observația: „N-am avut curajul să spunem că împăratul e gol”. Context: rotația premierilor și scenariul anticipatelor Ciucu a mai declarat că România nu a avut niciodată alegeri anticipate și că un astfel de scenariu ar deveni posibil doar dacă președintele și-ar asuma explicit direcția, prin nominalizări de premier care să fie respinse de Parlament. În același set de declarații, Ciucu a caracterizat USR drept un partid cu puțină experiență la guvernare, iar PSD drept „antireformist” și cu probleme de corupție. [...]

Președintele Nicușor Dan respinge varianta anticipatelor, invocând costul de timp și blocajul instituțional , într-un moment în care presiunea politică pentru resetarea majorității ar putea crește, dar mecanismul constituțional face scenariul greu de declanșat și lent, potrivit Mediafax . Întrebat dacă alegerile anticipate ar fi o soluție pentru situația politică actuală, șeful statului a argumentat că intenția de vot din sondaje este „relativ apropiată” de reprezentarea din Parlament, iar demersul ar însemna, în esență, o amânare a rezolvării crizei. „Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”. De ce anticipatele sunt greu de declanșat, potrivit Constituției Materialul trece în revistă condițiile constituționale pentru alegeri anticipate, subliniind că ele sunt posibile doar în urma dizolvării Parlamentului. Concret, anticipatele pot fi organizate numai dacă: două propuneri de guvern sunt respinse de Parlament la un interval de 60 de zile una de cealaltă; președintele solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului, după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. În plus, chiar și după respingerea a două propuneri de Executiv, anticipatele nu se declanșează automat: este necesară o solicitare expresă a președintelui, după îndeplinirea condițiilor. Mediafax notează și constrângeri suplimentare: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, nici în timpul stărilor excepționale (mobilizare, război, asediu sau urgență). Poziții divergente în partide În același context, este menționată poziția USR: ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că partidul este pregătit pentru scenariul alegerilor anticipate, dacă PSD își retrage miniștrii din guvern. În logica prezentată de președinte, însă, anticipatele ar prelungi perioada de incertitudine fără să schimbe semnificativ raportul de forțe, ceea ce mută presiunea spre soluții de guvernare în actuala configurație parlamentară. [...]

UDMR cere menținerea coaliției ca „soluție de stabilitate”, avertizând că tensiunile dintre PSD și PNL pot alimenta ascensiunea AUR , potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis luni de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , într-o conferință de presă la Baia Mare, în contextul crizei politice din coaliție. Cseke Attila a spus că, din perspectiva UDMR, „două lucruri sunt importante”: în primul rând, stabilitatea României, iar în al doilea rând riscul ca „al treilea” să câștige atunci când partenerii de guvernare se ceartă. În logica ministrului, beneficiarul direct al disputelor dintre PSD și PNL ar fi AUR, care ar putea câștiga „prestanță” și un rol mai influent în Parlament. „Noi nu vedem o alternativă la această coaliţie. Şi doi - când doi se ceartă, întotdeauna câştigă al treilea.” De ce contează: presiune pentru o formulă de guvernare „într-o formă sau alta” Ministrul a reiterat că partidele din coaliție trebuie să găsească o soluție pentru ca alianța să meargă mai departe „într-o formulă sau alta”, argumentând că alternativa ar însemna, din nou, un avantaj politic pentru AUR, pe care l-a descris drept „periculos pentru România”. În același context, Cseke Attila a susținut că o eventuală creștere a influenței AUR nu ar fi în interesul niciunuia dintre actorii politici enumerați de el: PSD, PNL, UDMR și USR. Contextul declarațiilor Cseke Attila a făcut declarațiile la Baia Mare, unde a participat la deschiderea a două creșe construite din fonduri europene . La eveniment au fost prezenți și primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, și prefectul Florian Sălăjeanu. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că, deși România ar putea intra în „turbulențe politice”, există un consens politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru adoptarea rapidă a actelor necesare astfel încât țara să încaseze fondurile din PNRR până la finalul programului, în august , potrivit news.ro . Șeful statului a afirmat că există consens „pe PNRR, cele patru partide pro-occidentale și minoritățile” și, separat, că există consens că România „are buget și va rămâne pe acest buget” și „își va păstra traiectoria financiară”. Miza: PNRR și continuitatea bugetară, în pofida instabilității politice Nicușor Dan a spus că este agreată trecerea tuturor legilor și actelor normative încă necesare pentru PNRR, astfel încât România să încaseze banii pe care îi are de încasat „până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”. În același timp, a reiterat ideea că bugetul rămâne reperul de continuitate, chiar dacă scena politică intră într-o zonă de tensiune. Consultări repetate pentru o majoritate „solidă” Președintele a declarat că speră „să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală” și că, dacă va fi nevoie, vor exista „una, două, trei” runde de consultări pentru a se ajunge la „o soluție stabilă pentru România”. În același context, a punctat că, în lipsa unei înțelegeri între PSD și PNL, „fără de care nu se poate forma o majoritate în Parlament”, „pentru moment nu există o formulă”. Despre premier și scenarii de interimat Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Bolojan, Nicușor Dan a spus că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, invocând existența unei „tensiuni sociale” și „așteptări dintr-o parte sau alta”. Referitor la scenariile vehiculate despre prelungirea interimatului prin numiri succesive, președintele a refuzat să comenteze, afirmând că nu vrea „să intrăm în scenarii” și că, în spațiul public, ar trebui urmărite „faptele” înainte de decizii. [...]

Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria crește șansele ca UE să avanseze sancțiuni și măsuri politice împotriva Israelului , după ce premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca inițiative critice la adresa guvernului Benjamin Netanyahu, potrivit Politico . Miza imediată este reluarea demersului pentru sancționarea coloniștilor violenți din Cisiordania, o propunere pe care Orbán a blocat-o în februarie, deși avea sprijinul a 26 dintre cele 27 de state membre. Odată cu instalarea la conducere a lui Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán pe 12 aprilie, sancțiunile „probabil” vor avansa, au declarat pentru publicație trei diplomați UE și doi oficiali UE, sub protecția anonimatului. Deși Magyar a spus că va păstra relația specială a Ungariei cu Israelul, el a transmis și că nu poate garanta că Budapesta va continua să blocheze deciziile UE privind Israelul. Această nuanță este relevantă într-un moment în care criticile la adresa Israelului se întăresc în mai multe capitale europene, inclusiv în rândul unor lideri considerați anterior relativ favorabili. Presiune în creștere: sancțiuni și relația comercială UE–Israel Pe lângă sancțiunile vizând coloniștii din Cisiordania, un alt instrument aflat din nou în discuție este suspendarea Acordului de Asociere UE–Israel, care a intrat în vigoare în 2000 și stă la baza relațiilor comerciale dintre UE și Israel. Opțiunea a fost propusă de Comisia Europeană la apogeul războiului din Gaza și a fost relansată politic duminică de premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Până acum, această măsură nu a întrunit majoritatea calificată necesară, însă un oficial UE de rang înalt a spus că pragul ar putea fi atins dacă Italia își retrage opoziția. Schimbarea de atmosferă de la Bruxelles este legată și de evoluțiile militare recente: un oficial UE a descris drept „punct de cotitură” o serie de lovituri aeriene israeliene asupra Libanului, la începutul lunii aprilie, care au ucis peste 250 de persoane. „Asta a costat Israelul câțiva prieteni”, a spus oficialul, citat de Politico . Italia și Germania, semnale că sprijinul se erodează În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat marți că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene, după rapoarte ale organizațiilor pentru drepturile omului privind o creștere a violenței coloniștilor împotriva palestinienilor în Cisiordania. În Italia, guvernul a suspendat săptămâna trecută un acord de apărare și tehnologie cu Israelul, după ce ministrul de externe Antonio Tajani a denunțat drept „inacceptabile” atacurile israeliene în Liban. Ce urmează la nivelul UE Subiectul este așteptat să fie discutat în această săptămână în două formate: la reuniunea Global Alliance for a Two-State Solution , prezidată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și la întâlnirea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg. Potrivit unor diplomați citați, statele ar putea totuși evita pași concreți „din deferență” față de negocierile de pace dintre Israel și Liban. În paralel, Kallas a criticat public o lege controversată susținută de Netanyahu, care autorizează pedeapsa cu moartea pentru teroriști din teritoriile palestiniene, numind-o, într-o declarație din 31 martie, o „regresie gravă”. Germania, Franța și Regatul Unit au avertizat, de asemenea, că legea ar „risca să submineze angajamentele Israelului privind principiile democratice”. Deocamdată, doi diplomați au spus că nu există măsuri concrete deja puse pe masă, însă unul dintre oficialii implicați în discuțiile diplomatice a rezumat tendința astfel: „Atmosfera se schimbă.” Israelul mizează că Ungaria rămâne „prieten” Oficiali israelieni au recunoscut că plecarea lui Orbán poate schimba peisajul diplomatic în Europa, dar Israelul se așteaptă ca Ungaria să rămână un „prieten”, potrivit unei persoane familiarizate cu modul de gândire al guvernului Netanyahu. În același timp, biroul premierului israelian a anunțat că Magyar și Netanyahu au avut miercuri un „apel introductiv, cordial”, în urma căruia au convenit ca miniștrii lor de externe să se întâlnească în curând. [...]

AUR condiționează sprijinul pentru moțiunea PSD de negocieri prealabile , iar mesajul ridică miza politică a unei eventuale moțiuni de cenzură: fără o înțelegere asupra „pașilor următori”, partidul lui George Simion spune că nu vrea să fie folosit doar pentru a dărâma Guvernul Bolojan, potrivit Antena 3 . George Simion a declarat luni că parlamentarii AUR ar vota „orice moțiune de cenzură ”, inclusiv una depusă de PSD, însă a susținut că „ar fi normal ca PSD să ceară susținerea AUR” și că, până acum, „nu a venit o astfel de cerere”. Liderul AUR a criticat ideea de a reacționa automat la un demers al PSD, afirmând că nu vrea să fie „un idiot util”. În același timp, Simion a spus că nu este convins că Guvernul va cădea și a atacat poziționarea PSD, sugerând că nu poți fi „în același timp și la putere și în opoziție”. Ce cere AUR înainte de un vot la moțiune Din declarațiile lui Simion, condiția politică principală este negocierea înainte de depunerea sau susținerea unei moțiuni, pentru a stabili ce urmează după o eventuală demitere a Guvernului. Liderul AUR a indicat că partidul nu ar susține o soluție de tip „înlocuire” fără schimbări de fond, spunând că o „copie” a actualei formule nu ar ajuta. Totodată, Simion a afirmat că AUR își dorește alegeri anticipate și că partidul va depune propria moțiune de cenzură în luna mai. Linii roșii: guvernare fără AUR și relația cu PSD Simion a mai declarat că AUR nu va susține un guvern care nu are AUR în componență și a insistat că „AUR nu va face un guvern cu PSD”. În contextul unor eventuale consultări la Cotroceni, liderul AUR a spus că partidul va propune un prim-ministru, dar că este „prematur” să facă nominalizări. A precizat și că premierul pe care l-ar propune nu este Călin Georgescu, invocând „realitatea politică” și faptul că Nicușor Dan ar fi exclus nominalizarea unui premier de la AUR. Contextul imediat: criticile către Nicușor Dan și Sorin Grindeanu Simion i-a criticat pe Nicușor Dan și pe Sorin Grindeanu pentru că au exclus o guvernare cu AUR, afirmând că AUR „nu e unealta unora sau altora” și că nu se va implica în „certurile iresponsabile” dintre partidele aflate la guvernare. Pe fond, liderul AUR a descris actuala coaliție drept „toxică” și a vorbit despre o „criză politică” aflată la început, susținând că „au de suferit românii” și că situația este „dramatică”. [...]