Știri
Știri din categoria Politică
Victoria lui Albin Kurti fără majoritate prelungește riscul de blocaj instituțional și întârzie accesul Kosovo la fonduri europene, după ce partidul său, Vetëvendosje (VV), a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu un scor mai mic decât la scrutinul precedent, potrivit news.ro.
VV, aflat la putere din 2021 și cu o orientare de stânga și naționalistă, a obținut aproape 43% din voturi, față de 51% la alegerile anticipate din decembrie, conform rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală, pe baza numărării buletinelor în aproape toate secțiile. Scorul nu îi permite însă să formeze singur guvernul, ceea ce indică negocieri dificile pentru o nouă majoritate, în contextul unei „paralizii instituționale” care durează de 16 luni.
Participarea la vot a fost sub 37% din aproximativ 2 milioane de alegători, pe fondul frustrării generate de repetarea alegerilor — al treilea scrutin în ultimele 16 luni. La alegerile din decembrie, prezența a fost de aproximativ 45%.
Principalele două forțe ale opoziției au obținut, potrivit rezultatelor preliminare:
Kurti, care conduce un guvern interimar, a declarat la miezul nopții, în fața susținătorilor din centrul Priștinei, că aceasta este a patra victorie consecutivă a VV din 2021.
„Acest lucru confirmă că acest deceniu, cel puţin, şi cred că chiar mai mult, va fi cel al guvernului Vetëvendosje”
Impasul politic a continuat după alegerile din februarie 2025, când VV a ieșit pe primul loc, dar nu a reușit să construiască o majoritate. După luni de tergiversări, au fost convocate alegeri anticipate în decembrie, iar rezultatul de atunci i-a permis lui Kurti să formeze un cabinet.
De această dată, blocajul a fost legat de alegerea președintelui sau președintei țării, din cauza lipsei unui compromis între partide, ceea ce a dus la dizolvarea din nou a Parlamentului, în aprilie.
Alegerile au costat Kosovo peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), sumă pe care sursa o descrie drept foarte mare pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa. În plus, criza politică a împiedicat țara să primească fonduri europene prevăzute în planul de creștere al Bruxelles-ului pentru Balcanii de Vest.
Recomandate
Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire , iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews . Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial. Miza: majoritatea de 233 de voturi și condițiile partidelor Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite. Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte. UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea. PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor. USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume. AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot. Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență. Guvern „tehnic, nu politic”: nume vehiculate și portofolii sensibile Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro. Printre numele menționate: Externe: Luca Niculescu Apărare: Mihnea Motoc Educație (și posibil vicepremier): Sorin Costreie, consilier al președintelui Muncă: Valentina Robu, Diana Morar, Lavinia Niculescu (variante) Finanțe: Șerban Matei și Bogdan Glăvan (opțiuni) Sănătate: Cătălin Cîrstoiu sau Ștefan Busnatu; este luată în calcul și nominalizarea unei femei Dezvoltare Regională: Vladimir Ionaș sau Ștefan Țigănaș Transporturi: Ionuț Laurențiu Mașala Investiții și Proiecte Europene: Dragoș Pîslaru (ar putea rămâne) Justiție: Cosmin Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale Cultură: Adrian Papahagi Agricultură: Nicolae Istudor Mediu: Teodor Dulceață (secretar general adjunct) Vicepremier: Radu Burnete (consilier prezidențial) Ce urmează și cum își justifică președintele alegerea Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale. Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL nu se poate reforma cât timp guvernează , avertizând că energia politică este consumată de actul guvernării, iar reorganizarea internă devine „aproape imposibilă” în paralel, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză operațională pentru partid: dacă PNL rămâne prins între administrarea guvernării și reglajele interne, riscă să repete blocajele care i-au afectat performanța electorală. Bolojan, premier interimar, a fost întrebat despre dezamăgirea unor alegători legată de lipsa reformelor din PNL și despre ideea unui „pol de dreapta”. În răspuns, el a susținut că guvernarea „îți ia toată energia, de dimineața până seara”, iar în același timp nu poți „să intri în partid, să faci alegeri peste tot”. Lecția din 2021: conflictul intern a „mâncat” guvernarea Bolojan a indicat drept exemplu Congresul PNL din septembrie 2021, când Ludovic Orban a fost înlocuit la conducerea partidului de premierul de atunci, Florin Cîțu . El a descris acel episod drept un „festival al democrației” care a generat un conflict între premier și președintele partidului, în timp ce PNL era la guvernare. „Una dintre erorile pe care le-a făcut PNL a fost așa-numitul festival al democrației când fiind în guvernare (...) PNL a generat acel conflict între premierul în funcție și președintele partidului.” În aceeași logică, Bolojan a spus că deplasările și competiția internă au deturnat resursele de la problemele de guvernare. „În loc ca cei care erau pe funcții să își consume energia cu problemele României, și le consumau cu măcelurile din partid.” „România are nevoie de o bună guvernare”, dar PNL trebuie să se schimbe În contextul unui „pol de modernizare”, Bolojan a legat dezvoltarea țării de eficiența guvernării, susținând că România „are nevoie de o bună guvernare care să modernizeze România”. În același timp, a admis diversitatea internă a partidului și inevitabilitatea schimbării, în condițiile în care organizațiile județene au abordări diferite. El a avertizat că lipsa reformei poate avea costuri politice directe, afirmând că, dacă PNL nu se schimbă, „ne vor schimba oamenii în 2028” și a invocat rezultatul de „8,9%” obținut în 2024 ca reper al consecințelor. Miza de credibilitate: schimbare de oameni și distanțare de „anexarea la PSD” Bolojan a pus accent și pe problema de credibilitate, susținând că PNL, după anii în care a fost „într-o formă de anexare la PSD”, „s-a îmbâcsit de oameni care s-au discreditat”. În final, el a spus că în anii următori vor fi „mult mai mulți oameni cu credibilitate” în partid. Mesajul sugerează o alegere strategică pentru PNL: fie prioritizează guvernarea și amână reorganizarea internă, fie își asumă costurile unei reforme care, în viziunea lui Bolojan, nu poate fi făcută „la modul deschis” în timp ce partidul este la putere. [...]
Donald Trump își recalibrează mesajul „anti-războaie” pe fondul conflictului cu Iranul , susținând că nu a promis niciodată „fără războaie noi”, în timp ce încearcă să delimiteze operațiunile actuale de ideea unui război de durată, potrivit Politico . Într-un interviu amplu acordat lui Kristen Welker, difuzat duminică la NBC, în emisiunea „Meet the Press”, președintele SUA a spus că a construit „cea mai puternică armată din lume” și a respins ideea că ar fi garantat absența unor noi conflicte. „În primul rând, nu am garantat că nu va fi război. De ce aș fi construit cea mai puternică armată din lume? (...) Când spuneți că am promis, nu am promis nimic.” „Nu e un război” și „nu e un război fără sfârșit” Pe fondul criticilor legate de conflictul SUA cu Iranul, Trump a insistat că nu îi plac „războaiele fără sfârșit”, dar a susținut că situația actuală „nu este un război fără sfârșit”. El a afirmat că SUA ar fi implicate „de câteva luni” și că „amenințarea este în mare parte depășită”, adăugând că „în curând se va termina”. În același timp, Trump a argumentat că SUA „nu pot lăsa Iranul să aibă o armă nucleară”, folosind un scenariu extrem pentru a-și susține poziția. Trump a negat și că SUA ar fi „în război” cu Iranul, spunând că nu „consideră” situația un război. „Nu o definesc deloc. Nu mă gândesc la asta. Fac doar ce trebuie să fac.” De ce contează: presiune politică pe promisiunea „oprim războaiele” Miza politică a declarațiilor este tensiunea dintre retorica sa din campanii, centrată pe oprirea intervențiilor militare prelungite, și realitatea unui conflict activ cu Iranul, care atrage „scrutin” public, notează publicația. Politico amintește că Trump a criticat în mod repetat implicarea SUA în acțiuni militare de lungă durată în Orientul Mijlociu și l-a atacat pe fostul președinte George W. Bush pentru războiul din Irak , inclusiv într-o dezbatere republicană din 2016. În campania din 2024, la un miting în Pennsylvania, el le-a spus susținătorilor: „Nu vă voi trimite să luptați și să muriți în războaie străine stupide care nu se mai termină”, iar în discursul victoriei din 2024 a declarat: „Nu voi începe un război. Voi opri războaiele”. Totodată, biografia oficială de la Casa Albă menționează drept prioritate „oprirea războaielor fără sfârșit”. În acest context, mesajul de acum încearcă să mute discuția de la promisiuni absolute („fără războaie noi”) la o distincție de tip operațiune limitată versus conflict prelungit, într-un moment în care administrația este presată să explice durata și obiectivele confruntării cu Iranul. [...]
Donald Trump riscă să-și vadă agenda blocată în Congres , pe fondul unei opoziții tot mai vizibile din partea unor republicani, pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, potrivit The Jerusalem Post . În doar o săptămână, mai multe grupuri de republicani din Senat și Camera Reprezentanților au ieșit public împotriva unor inițiative ale președintelui: au criticat războiul din Iran , au respins o finanțare de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) legată de o sală de bal la Casa Albă, au forțat o retragere pe fondul „anti-weaponization” de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) și au blocat legislația sa privind supravegherea internă. Un alt semnal de fricțiune a venit din Cameră, care a adoptat joi un proiect de lege pentru acordarea de ajutor Ucrainei și impunerea de noi sancțiuni Rusiei, măsură care, potrivit materialului, pare să se îndrepte spre un veto prezidențial. De ce contează: disciplina de partid se erodează înainte de alegeri Republicanii și democrații citați în material sunt sceptici că ar exista o „revoltă” reală, însă relatarea indică o coaliție în creștere de republicani dispuși să se delimiteze de Trump, ceea ce poate complica adoptarea celor mai ambițioase inițiative până la ziua alegerilor. Senatorul republican Thom Tillis a pus această schimbare pe seama presiunii electorale, afirmând că, pe măsură ce se apropie scrutinul, aleșii vor vota mai mult în linie cu așteptările propriilor alegători. Casa Albă a atribuit disidența „politicii din an electoral”, printr-un oficial care a vorbit sub protecția anonimatului, iar purtătoarea de cuvânt Abigail Jackson a susținut că relația cu republicanii din Congres rămâne „strânsă”, în pofida criticilor. Puncte de tensiune: bani, supraveghere și numiri Materialul descrie o acumulare de frustrare în rândul republicanilor, inclusiv după ce Trump s-a opus unor candidaturi la realegere în partid și după anunțuri considerate prost sincronizate, care au afectat agenda legislativă. Un moment de inflexiune ar fi fost înainte de Memorial Day, când, potrivit relatării, combinația dintre opoziția lui Trump față de realegerea senatorului John Cornyn și anunțul fondului „anti-weaponization” a determinat republicanii din Senat să abandoneze temporar un proiect de 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei) pentru finanțarea aplicării legilor imigrației. Deși Senatul a adoptat ulterior proiectul de finanțare, articolul notează că au persistat îngrijorări că fondurile ar putea fi folosite în beneficiul unor persoane implicate în evenimentele din 6 ianuarie și al altor aliați politici ai lui Trump. Pe zona de numiri, Trump l-a desemnat pe Bill Pulte ca director interimar al comunității de informații (Director of National Intelligence), însă liderul republican Mitch McConnell a transmis că nu îl va susține pentru un mandat permanent, invocând cerințe legale privind experiența. Ce urmează: bătălia pentru procurorul general Următorul test major ar putea fi nominalizarea așteptată a lui Todd Blanche, fost avocat al lui Trump, pentru funcția de procuror general. Potrivit materialului, traseul ar începe în Comisia Judiciară a Senatului, unde John Cornyn a indicat că sprijinul său va depinde de răspunsurile candidatului la anumite întrebări, subliniind că procurorul general „nu este avocatul privat al președintelui”. [...]
