Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea a limitat transparența interacțiunilor de pe Facebook, după ce a restricționat accesul public la statisticile detaliate ale postărilor sale, potrivit G4Media. Concret, utilizatorii nu mai pot vedea separat numărul de Like-uri și tipurile de reacții, fiind afișat doar totalul interacțiunilor pentru fiecare postare.
Măsura schimbă modul în care publicul poate evalua reacția online la mesajele unui demnitar, pentru că elimină detaliile care arată distribuția reacțiilor (de exemplu, câte Like-uri versus alte reacții).
În același material se arată că o decizie similară a fost luată recent și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, după un val de reacții ironice la postările sale. Articolul include capturi de ecran care ilustrează cum arată postările de pe pagina lui Veștea fără statisticile detaliate.
Recomandate
Disputa PSD–USR pe energia României se mută în Parlament, cu miza capacităților de producție și a PNRR , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „amestecă subiectele” și că prezintă drept „soluție salvatoare” o inițiativă legislativă mai veche a USR, potrivit news.ro . Darău a făcut declarațiile luni seară, la B1TV, în contextul polemicii legate de Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, jalon în PNRR. Liderul PSD a susținut că legea ar putea bloca proiecte de infrastructură și investiții în energie, iar USR respinge această interpretare și spune că strategia este o obligație europeană, cu implicații inclusiv asupra finanțării. PNRR și strategia de biodiversitate: „într-o lună trebuie aprobată” Ministrul interimar al Economiei a spus că strategia de biodiversitate a fost inițiată de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, și că este „o chestiune esențială” inclusiv din perspectiva unui miliard de euro. În același timp, el a afirmat că, pe fondul presiunilor politice, inițiativa a ajuns în Parlament și că termenul de aprobare este scurt. „Într-o lună trebuie aprobată”, a declarat Irineu Darău, referindu-se la inițiativa depusă în Parlament. Energia: USR spune că nu a condus Ministerul Energiei și indică lipsa stocării Pe tema producției de energie, Darău a insistat că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și a plasat discuția în registrul responsabilității „multianuale”, susținând că în perioade în care PSD a fost la putere capacitatea de producție s-a diminuat, fără să fie dezvoltate capacități de stocare. „Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată Ministerul Energiei”, a spus Darău. El a mai afirmat că România ar fi avut nevoie „în primul rând” de capacități de stocare și de creșterea capacităților de producție, în locul unor dezbateri recurente despre presupuse contradicții între mediu și energie. Proiectul PSD anunțat de Grindeanu: condiționarea închiderii capacităților de producție În paralel, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege prin care autoritățile să nu mai poată închide capacități de producție în sectorul energetic decât dacă există capacități noi care să le înlocuiască. Tot el i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană. Darău susține însă că inițiativa prezentată de Grindeanu ca soluție ar fi, de fapt, o propunere depusă de mai mult timp de USR în Parlament, care ar fi rămas „îngropată în sertar”. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PSD cere implicarea ANI și MAI și o anchetă penală, escaladând disputa pe aplicarea sancțiunilor de integritate potrivit Adevărul , în contextul unui ordin semnat de prefectul USR de Timiș care îl sancționează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , cu o reducere de 10% din salariu, după o decizie definitivă privind conflictul de interese. PSD susține că reprezentanți ai USR din Parlament și din administrația locală ar fi încercat să îl „protejeze” pe Dominic Fritz de consecințele legale ale deciziei definitive. Într-un comunicat transmis marți, social-democrații acuză USR că ar fi încercat „fără succes” să introducă amendamente în noua Lege a integrității care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în caz de conflict de interese. În același mesaj, PSD afirmă că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar fi aprobat ordinul prin care i-ar fi aplicat primarului „doar o amendă” de 10% din salariu, calificând decizia drept „abuz în serviciu” și susținând că, în situația lui Dominic Fritz, mandatul ar înceta „de drept” odată cu confirmarea definitivă a conflictului de interese. Argumentul juridic invocat: încetarea „de drept” a mandatului Pentru a-și susține poziția, PSD invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), citând Decizia nr. 74/2020. Potrivit fragmentului redat, pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese confirmat printr-un raport definitiv, „mandatul lor încetează de drept”, iar această situație este constatată prin ordin al prefectului, în baza articolelor relevante din Codul administrativ. PSD mai citează un pasaj din aceeași decizie, potrivit căruia prefectul ar avea obligația „de a constata” încetarea mandatului, „fără a se substitui unei instanțe judecătorești”. Ce solicită PSD instituțiilor statului În plan operațional și de reglementare, PSD cere intervenții rapide din partea instituțiilor, pe două direcții: către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI): să „intervină urgent” și să conteste în instanța de contencios administrativ ordinul prefectului de Timiș; către parchet: declanșarea unei anchete penale împotriva reprezentanților USR, pentru „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice” cu scopul de a-l scăpa pe Dominic Fritz de sancțiunile legale. Context: Legea integrității a intrat în circuitul parlamentar Disputa are loc la scurt timp după ce, luni, 3 august, Camera Deputaților a adoptat noua Lege a integrității (ANI), ca primă cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional. În Comisia juridică, PSD a reintrodus un amendament contestat de USR, despre care sursa arată că „ar putea duce la pierderea mandatului” primarului Timișoarei, alimentând tensiunile dintre partidele din coaliție și cele din opoziție. [...]
Alexandru Rogobete susține că blocarea proiectelor energetice a crescut dependența de importuri , acuzând „reformiștii” că au împins România spre o criză cu prețuri mari și efecte în economie, potrivit Washington Post . Într-o postare pe Facebook, Rogobete le reproșează celor vizați că „ani la rând” s-au opus „fiecărei surse de energie” disponibile, iar acum, pe fondul unei „crize energetice”, România se confruntă cu „prețuri uriașe” și cu o industrie care „își reduce activitatea”. Ce proiecte spune Rogobete că au fost blocate și de ce contează economic Fostul ministru afirmă că o serie de decizii și blocaje ar fi diminuat independența energetică a României, indicând trei direcții principale: închiderea centralelor pe cărbune; renunțarea la exploatarea gazelor de șist; contestarea hidrocentralelor și blocarea unor investiții hidroenergetice. În argumentația sa, reducerea producției interne ar fi amplificat nevoia de importuri și ar fi alimentat scumpirile, cu efecte directe asupra companiilor mari consumatoare de energie și asupra activității industriale. „Câștigă cei care fac miliarde din importuri” Rogobete susține că diminuarea producției interne avantajează actorii care câștigă din importuri și din tranzacțiile cu energie (trading – cumpărare și vânzare pe piețe), invocând „diferențe uriașe de preț”. În același mesaj, el afirmă că beneficiarul indirect ar fi și „Kremlinul”, prin creșterea vulnerabilității României și a dependenței Europei. Context invocat: criza apei de la Paltinu Ca exemplu de consecințe ale „blocajelor” în zona infrastructurii energetice și de utilități, Rogobete amintește criza apei de la acumularea Paltinu, de la sfârșitul anului trecut, când, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă și ar fi fost afectată funcționarea a cinci spitale din Prahova. Materialul nu include o reacție a celor acuzați de Rogobete și nici date independente care să cuantifice impactul economic al proiectelor menționate; acuzațiile sunt prezentate în forma unei poziții politice exprimate pe rețele sociale. [...]
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
