Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Parlamentul European a susținut, în principiu, euro digital, un proiect al Băncii Centrale Europene (BCE) prezentat ca instrument de modernizare a plăților și de întărire a autonomiei economice a Uniunii, potrivit Euronews România, care citează AFP. Semnalul politic vine într-un moment în care Bruxelles-ul și BCE încearcă să reducă dependențele externe în infrastructurile critice, inclusiv în plățile digitale.
Sprijinul a fost exprimat la Strasbourg, unde Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente afirmă că introducerea unui euro digital este „esențială” pentru consolidarea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării metodelor de plată și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice; amendamentul a trecut cu 438 de voturi pentru și 158 împotrivă. Din perspectiva suveranității economice, mesajul central este că UE vrea o opțiune de plată digitală ancorată în instituțiile sale, nu doar în rețele comerciale globale.
În termeni practici, euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi folosită similar numerarului: la plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Miza de suveranitate nu ține doar de „un nou instrument”, ci de controlul asupra unei componente esențiale a economiei: capacitatea de a efectua plăți în interiorul pieței unice, în condiții stabile și previzibile, inclusiv în scenarii de tensiuni geopolitice sau de întreruperi ale unor servicii private.
Calendarul indicat în material este condiționat de legislație. BCE, care studiază fezabilitatea din 2020, ar urma să demareze faza pilot în 2027 și să înceapă emiterea de euro digitali în 2029, dacă un cadru legislativ european este adoptat în 2026. Pentru asta este necesar acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra proiectului de lege propus de Comisia Europeană; Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru viitorul cadru, însă Parlamentul ar urma să îl discute abia la primăvară.
Argumentul de suveranitate economică este legat explicit de structura actuală a pieței: BCE vede euro digital ca o modalitate de a întări autonomia europeană, în condițiile în care plățile online sunt dominate de grupurile americane Visa și Mastercard. În același timp, proiectul se lovește de preocupări privind confidențialitatea și riscul de a înlocui numerarul. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat în Parlamentul European că instituția „nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor” și că euro digital „nu este destinat să înlocuiască numerarul”, subliniind că utilizarea ar fi opțională și că noul instrument ar reduce „dependența excesivă de furnizorii străini” pentru sisteme de plată considerate esențiale pentru funcționarea economiei UE.
Recomandate
BCE avertizează că întârzierea euro digital crește dependența de Big Tech non-european , potrivit Economedia , care citează Agerpres. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din UE privind cadrul legislativ necesar pentru moneda euro digitală, descrisă ca o versiune digitală a numerarului, și pune accentul pe riscul ca infrastructura de plăți a Europei să rămână ancorată în soluții controlate din afara continentului. Într-un discurs susținut în Cipru, Piero Cipollone , membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, a reluat argumentele BCE privind beneficiile euro digital pentru cetățeni, comercianți și furnizorii de plăți. Oficialul a insistat că devine „din ce în ce mai urgentă” adoptarea unui cadru juridic care să accelereze proiectul, în paralel cu inițiativele băncilor private de extindere a sistemelor de plăți. „Orice întârziere a procesului legislativ riscă să rupă impulsul acestor eforturi comune publice şi private. Acest lucru ar creşte şi mai mult dependenţa noastră de sistemele internaţionale de carduri şi ar creşte expunerea noastră la soluţiile de plată şi monedele stabile ale marilor companii tehnologice non-europene”, a avertizat Cipollone. Miza, dincolo de un nou instrument de plată, este una de autonomie strategică în plăți digitale: dacă UE nu oferă o alternativă publică și standardizată, plățile de zi cu zi rămân mediate în principal de scheme internaționale de carduri și de portofele digitale operate de companii non-europene. În această logică, euro digital este prezentat ca o piesă de infrastructură care ar reduce expunerea la decizii comerciale, tehnologice și de conformitate luate în afara UE, inclusiv la evoluția „monedelor stabile” (active digitale care urmăresc, de regulă, valoarea unei monede) emise de mari platforme tehnologice. BCE studiază posibilitatea lansării unei monede digitale proprii din 2020 și intenționează să lanseze faza pilot în 2027, condiționat de adoptarea unui cadru legislativ european în 2026. Cipollone a salutat un „pas decisiv” al statelor membre, care au ajuns recent la o poziție comună privind proiectul de regulament pentru euro digital, iar acum „mingea” este la Parlamentul European, care discută propunerea și ar urma să își adopte poziția în luna mai. După adoptarea legislației, standardele euro digital ar putea fi finalizate și puse la dispoziția pieței, iar compatibilitatea ar urma să fie integrată pe măsură ce comercianții își actualizează terminalele. În paralel, băncile private dezvoltă soluții precum Wero (inițiativă EPI) pentru a construi o alternativă europeană la Mastercard, Visa și PayPal . La finalul lui 2025, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil oricând și oriunde, inclusiv offline, iar BCE a estimat că acesta ar putea deveni operațional în 2029, după încheierea negocierilor cu Parlamentul European. [...]
Parlamentul European a aprobat două rezoluții care susțin lansarea euro digital , însă proiectul mai are nevoie de votul final asupra regulamentului de emitere, potrivit Corriere della Sera . Banca Centrală Europeană este pregătită tehnic să emită moneda digitală, dar decizia politică finală aparține legislativului european. Ce este euro digital Euro digital ar fi o formă electronică a numerarului, emisă direct de Banca Centrală Europeană, la fel ca bancnotele și monedele. Ar avea curs legal, ceea ce înseamnă că ar trebui acceptat obligatoriu, și ar putea fi utilizat: online, pentru plăți pe internet; offline, fără conexiune la rețea; între persoane fizice sau în magazine, prin aplicație sau card. Cum ar funcționa în practică Fiecare cetățean ar putea deschide un cont în euro digital la o bancă sau la un alt intermediar autorizat. Pentru persoanele fără acces la servicii bancare clasice, ar exista un „serviciu universal”, care în Italia ar putea fi oferit de Poștă. Contul ar putea fi alimentat: prin transfer din contul bancar obișnuit; prin depuneri în numerar. Plățile s-ar face prin aplicația dedicată, aplicația băncii sau card. Există limite? Da, dar nu pentru cheltuieli. Va exista un plafon de deținere în cont, estimat între câteva sute și aproximativ 3.000 de euro. Dacă o plată depășește acest plafon, diferența ar fi retrasă automat din contul bancar tradițional. Pentru comercianți, plafonul de deținere ar fi zero: sumele încasate ar fi transferate imediat în contul obișnuit. Scopul acestor limite este protejarea sistemului bancar, astfel încât depozitele să nu fie mutate masiv din bănci către conturile în euro digital. De ce insistă BCE Banca Centrală Europeană argumentează că peste jumătate din plățile de retail sunt deja digitale, în timp ce moneda emisă de banca centrală există doar în formă fizică. Fără un echivalent digital, instituția riscă să piardă influență în politica monetară. Un alt argument este autonomia strategică: peste două treimi dintre plățile cu cardul din Europa sunt procesate prin rețele extra-europene precum Visa și Mastercard. În 13 din cele 20 de state din zona euro nu există un circuit național de plăți, ceea ce ridică probleme de dependență externă. Ce urmează Comisia Europeană și Consiliul au aprobat deja proiectul. Urmează votul final în Parlamentul European asupra regulamentului. Abia după acest pas euro digital ar putea intra în faza de implementare. Dacă va fi adoptat, euro digital nu va înlocui numerarul, ci va funcționa ca o alternativă publică la actualele soluții private de plată, într-un context în care tranzacțiile electronice devin dominante. [...]
Banca Transilvania a intrat în programul Visa Agentic Ready , o inițiativă prin care Visa testează și dezvoltă plăți inițiate de agenți bazați pe inteligență artificială, potrivit BankingNews . BT este prezentată drept prima bancă din România inclusă în acest program, care vizează pregătirea ecosistemului pentru comerțul autonom. Banca Transilvania participă atât la testarea, cât și la dezvoltarea noilor soluții de „comerț agentic”, adică tranzacții comerciale inițiate de agenți AI în numele utilizatorilor. Programul oferă un cadru structurat pentru testarea și validarea acestor plăți, cu accent pe funcționarea în siguranță și la scară largă. Inițiativa a fost lansată inițial în Europa, unde participanții vor colabora cu Visa și cu comercianți pentru a evalua modul de operare al plăților în medii de producție controlate. Europa a fost aleasă ca punct de plecare pe fondul adopției ridicate a unor tehnologii precum tokenizarea (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un identificator digital), autentificarea biometrică și sisteme avansate de securitate, capabilități deja integrate în rețeaua globală Visa. „Prin această inițiativă, Visa își propune să construiască infrastructura de încredere care va permite agenților AI să inițieze plăți în siguranță, oferind consumatorilor experiențe de cumpărare mai simple, mai inteligente și mereu sub controlul lor.” În viziunea Visa, programul urmărește accelerarea unui model de comerț „inteligent și programabil”, în care agenții digitali pot iniția și gestiona tranzacții în numele utilizatorilor, însă controlul final al plăților rămâne la consumatori. La rândul său, Banca Transilvania afirmă că obiectivul este ca atât consumatorii, cât și companiile să beneficieze de experiențe de plată „fluide, sigure și scalabile”, pe măsură ce comerțul bazat pe AI se extinde. [...]
Plățile în numerar vor fi limitate în UE din 2027 , inclusiv în România, potrivit Profit.ro , care relatează că noua regulă a fost publicată oficial și introduce o limită comună la nivelul tuturor statelor membre. Măsura vizează plățile făcute „cash” (în numerar) și urmărește armonizarea regulilor între țările UE, astfel încât pragul să nu mai difere de la o jurisdicție la alta, cu efect direct asupra tranzacțiilor de valoare mai mare. Pentru România, schimbarea este relevantă atât pentru consumatori, cât și pentru companii, deoarece plafonul comun european va deveni reperul aplicabil începând din 2027, indiferent de regulile naționale aflate în vigoare până atunci. Din perspectiva pieței de plăți, o limită unică la nivelul UE poate accelera migrarea către instrumente electronice (card, transfer bancar, portofele digitale), mai ales în segmentele unde numerarul este încă folosit frecvent pentru sume ridicate. Profit.ro indică faptul că regula este deja publicată oficial, ceea ce mută discuția din zona de intenție în cea de implementare, urmând ca actorii afectați să se pregătească pentru aplicarea efectivă din 2027. [...]
Marile bănci britanice pregătesc o platformă proprie de plăți , pe fondul temerilor că un eventual conflict politic cu SUA ar putea afecta accesul la Visa și Mastercard, potrivit The Telegraph și The Guardian . Barclays, NatWest, Lloyds, Santander și Nationwide discută în aceste zile ultimele detalii ale proiectului, care urmărește reducerea dependenței Marii Britanii de infrastructura financiară americană. Inițiativa vine în contextul declarațiilor și pozițiilor dure atribuite fostului președinte Donald Trump , care au alimentat temeri privind posibile restricții asupra sistemelor globale de plăți. Un bancher citat de The Guardian avertizează că, în lipsa Visa și Mastercard , „ne-am întoarce în anii 1950”, cu plăți predominant în numerar. În prezent, cele două companii procesează aproximativ 95% din tranzacțiile online din Regatul Unit. Obiectivul noii platforme britanice este dublu: asigurarea continuității plăților digitale în orice scenariu geopolitic; diminuarea dependenței de infrastructura financiară a SUA. În paralel, Uniunea Europeană a făcut pași concreți încă din 2024, când 16 bănci au lansat Inițiativa Europeană de Plăți (EPI). Potrivit Financial Times , Martina Weimert, coordonatoarea EPI, a subliniat recent că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de Visa și Mastercard, deoarece dominația lor ar putea deveni un instrument de presiune în cazul deteriorării relațiilor transatlantice. EPI a lansat deja portofelul digital Wero, bazat pe transferuri instantanee între conturi. Planul este extinderea acestuia pentru: plăți între persoane fizice; tranzacții comerciale online; utilizare în magazine fizice la nivel paneuropean. Concomitent, Banca Centrală Europeană analizează introducerea unui euro digital, conceput ca instrument de plată non-comercial, care nu implică intermediari bancari și ar permite plăți directe prin telefon mobil, fără utilizarea datelor unui card. Într-un climat geopolitic tensionat la începutul anului 2026, atât Londra , cât și Bruxellesul accelerează proiecte menite să consolideze autonomia financiară europeană și britanică, într-un domeniu dominat până acum de infrastructura americană. [...]
Românii care merg la munte se așteaptă, tot mai clar, să poată plăti fără cash . Un studiu Visa arată că peste 80% preferă cardul sau telefonul atunci când achită cheltuielile unei vacanțe de iarnă , iar lipsa acestor opțiuni devine un motiv real de frustrare. Pentru mulți, plata digitală nu mai este un bonus, ci un criteriu de bază, care influențează cât cheltuiesc și dacă mai revin sau nu la un anumit hotel, pensiune sau centru de închiriere. Tendința se leagă direct și de faptul că majoritatea românilor aleg să schieze în continuare în țară. Aproape 84% spun că preferă stațiunile din România , în special pentru că sunt mai ușor de ajuns și mai aproape de casă. Cei care pleacă în afara țării se uită în primul rând la calitatea serviciilor , nu neapărat la destinație, iar Austria, Italia și Elveția rămân în topul preferințelor. România rămâne, totuși, una dintre cele mai active piețe de sporturi de iarnă din regiune, cu un interes aflat încă pe trend ascendent. Vacanțele la munte înseamnă și cheltuieli consistente dincolo de cazare. În ultimul an, mulți români au cumpărat echipamente, haine sau accesorii dedicate sporturilor de iarnă, iar o parte au ales inclusiv gadgeturi precum ceasuri inteligente sau ochelari cu funcții speciale. Schiul și patinajul rămân activitățile dominante, iar interesul pentru sporturi de iarnă a crescut vizibil în ultimii ani, mai ales în rândul celor care văd aceste vacanțe ca pe o formă de mișcare, nu doar relaxare. Un alt element care începe să conteze este inteligența artificială . Aproape șase din zece români spun că ar folosi instrumente bazate pe AI pentru a planifica sau rezerva o vacanță de iarnă , iar peste jumătate ar apela la astfel de soluții și pentru achiziția de echipamente sau servicii. Motivele sunt simple: economie de timp și recomandări mai bine adaptate. În acest context, presiunea pe comercianți și operatori turistici crește, pentru că experiența digitală, de la plată până la rezervare, începe să cântărească la fel de mult ca pârtia sau cazarea. [...]
