Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Parlamentul European a susținut, în principiu, euro digital, un proiect al Băncii Centrale Europene (BCE) prezentat ca instrument de modernizare a plăților și de întărire a autonomiei economice a Uniunii, potrivit Euronews România, care citează AFP. Semnalul politic vine într-un moment în care Bruxelles-ul și BCE încearcă să reducă dependențele externe în infrastructurile critice, inclusiv în plățile digitale.
Sprijinul a fost exprimat la Strasbourg, unde Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente afirmă că introducerea unui euro digital este „esențială” pentru consolidarea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării metodelor de plată și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice; amendamentul a trecut cu 438 de voturi pentru și 158 împotrivă. Din perspectiva suveranității economice, mesajul central este că UE vrea o opțiune de plată digitală ancorată în instituțiile sale, nu doar în rețele comerciale globale.
În termeni practici, euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi folosită similar numerarului: la plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Miza de suveranitate nu ține doar de „un nou instrument”, ci de controlul asupra unei componente esențiale a economiei: capacitatea de a efectua plăți în interiorul pieței unice, în condiții stabile și previzibile, inclusiv în scenarii de tensiuni geopolitice sau de întreruperi ale unor servicii private.
Calendarul indicat în material este condiționat de legislație. BCE, care studiază fezabilitatea din 2020, ar urma să demareze faza pilot în 2027 și să înceapă emiterea de euro digitali în 2029, dacă un cadru legislativ european este adoptat în 2026. Pentru asta este necesar acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra proiectului de lege propus de Comisia Europeană; Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru viitorul cadru, însă Parlamentul ar urma să îl discute abia la primăvară.
Argumentul de suveranitate economică este legat explicit de structura actuală a pieței: BCE vede euro digital ca o modalitate de a întări autonomia europeană, în condițiile în care plățile online sunt dominate de grupurile americane Visa și Mastercard. În același timp, proiectul se lovește de preocupări privind confidențialitatea și riscul de a înlocui numerarul. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat în Parlamentul European că instituția „nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor” și că euro digital „nu este destinat să înlocuiască numerarul”, subliniind că utilizarea ar fi opțională și că noul instrument ar reduce „dependența excesivă de furnizorii străini” pentru sisteme de plată considerate esențiale pentru funcționarea economiei UE.
Recomandate
BCE accelerează proiectul euro digital printr-un pilot cu 36 de bănci și furnizori, cu miză directă pe reducerea dependenței UE de rețelele de plăți din SUA , iar pe lista participanților apar nume precum Revolut , UniCredit și Deutsche Bank, potrivit Economica . Faza pilot ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2027 și să dureze 12 luni. În această etapă, Banca Centrală Europeană (BCE) va testa atât funcționalitatea tehnică, cât și procesele operaționale ale unui euro digital, iar rezultatele vor fi folosite și pentru îmbunătățirea experienței utilizatorului. Ce înseamnă selecția celor 36 de participanți Peste 50 de companii au aplicat pentru a intra în pilot, iar BCE a selectat 36 de firme. Printre acestea se regăsesc: bănci mari, precum Deutsche Bank și UniCredit; bănci digitale cu creștere rapidă, precum Revolut. Companiile implicate provin din 16 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, ceea ce indică o acoperire geografică largă, dar nu completă, în interiorul uniunii monetare. De ce contează: presiune de reglementare și calendar condiționat Unul dintre motivele invocate pentru euro digital este reducerea dependenței blocului comunitar de furnizorii de plăți cu sediul în SUA. BCE lucrează de mai mulți ani la proiect și speră să lanseze prima emisiune de euro digital în 2029, însă acest calendar depinde de adoptarea legislației necesare până la sfârșitul acestui an, conform informațiilor transmise de Agerpres. La nivel politic, la finalul anului trecut, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil „oricând, oriunde”, inclusiv offline, adică fără conexiune la internet. Cum ar urma să fie folosit euro digital Conform descrierii din material, euro digital ar fi o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului: la plăți în magazine, la plăți online, între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. [...]
Aprobarea euro digital în Parlamentul European deschide o miză de reglementare cu efect direct asupra băncilor , care avertizează că noua monedă ar putea accelera retragerile de depozite în perioade de stres și ar impune investiții tehnologice fără un câștig imediat, potrivit Economica . Euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE) și garantată „în același mod” ca numerarul, cu utilizare pentru plăți în magazine, online și între persoane, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Proiectul vizează și reducerea dependenței zonei euro de rețelele americane de procesare a plăților, precum Visa și Mastercard, printr-un instrument pan-european. Cum ar urma să funcționeze și ce schimbă pentru utilizatori Conform proiectului prezentat, accesul la euro digital ar urma să se facă printr-un cont dedicat sau un portofel digital, oferit gratuit de banca utilizatorului sau de un alt intermediar. Cu acesta, plățile ar putea fi făcute: în magazine, online și „în persoană”; între persoane fizice; online și offline, inclusiv fără conexiune la internet. În proiectul de regulament citat în material, euro digital este prezentat ca o opțiune suplimentară, care „completează, nu înlocuiește” numerarul. De ce se tem băncile: risc de retrageri și costuri mari de implementare Opoziția cea mai consistentă vine din zona băncilor comerciale, care invocă riscul ca, în timpul unei crize, populația să își mute economiile din depozite în portofele de euro digital, ceea ce ar putea lăsa băncile fără lichiditate. Materialul citează simulări ale BCE: dacă limita deținerilor este stabilită la 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) de persoană, deponenții ar putea retrage până la 699 de miliarde de euro (aprox. 3.495 miliarde lei) din băncile zonei euro. Aceasta ar reprezenta 8,2% din depozitele de retail la vedere, cu un impact mai mare asupra creditorilor mici și a băncilor de retail. Pe lângă riscul de lichiditate, băncile reclamă și costuri ridicate pentru adaptarea infrastructurii tehnologice, fără un profit direct garantat. În același timp, criticii susțin că publicul are deja acces la plăți digitale rapide și ieftine (carduri, aplicații, transferuri instant), iar valoarea adăugată a euro digital nu este evidentă. Limite propuse și critică politică: plafon, fără dobândă, restricții pentru companii În dezbaterea politică, o parte dintre adversari invocă limitări care ar reduce atractivitatea instrumentului: plafon de 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) în cont, imposibilitatea de a câștiga dobândă, iar companiile nu ar putea păstra banii mai mult de 24 de ore, potrivit materialului. Ce arată o cercetare Bocconi–Revolut despre preferințele europenilor Economica menționează o cercetare realizată de Școala de Management SDA Bocconi și Revolut pe 2,3 milioane de persoane din 27 de țări, care a evaluat trei scenarii propuse de BCE: modelul euro digital, „Digital Cash” și „Euro Token”. În această cercetare, „Euro Token” (bazat pe blockchain public, emis de BCE) a ieșit câștigător, iar respondenții au arătat o preferință mai mare pentru „numerarul digital” și „tokenul euro” pe indicatori precum utilitatea percepută, ușurința de utilizare, încrederea și intenția de adoptare. Studiul mai indică faptul că, deși majoritatea participanților ar utiliza euro digital, acesta a avut și cea mai mare rată de respingere dintre cele trei opțiuni, ceea ce sugerează că designul final și compatibilitatea cu obiceiurile existente vor conta decisiv pentru adoptare. Ce urmează, pe scurt Aprobarea în comisiile Parlamentului European este un pas legislativ important, dar materialul arată că proiectul rămâne contestat pe două fronturi: stabilitatea sistemului bancar (prin posibile retrageri accelerate) și costurile de implementare pentru sectorul privat. În lipsa unor detalii finale despre arhitectura și limitele euro digital, amploarea impactului rămâne, deocamdată, condiționată de forma finală a regulamentului și de modul în care BCE va încerca să evite destabilizarea intermedierii bancare. [...]
Euro digital ar putea reduce comisioanele la plăți și ar schimba echilibrul dintre bănci și rețelele private , dacă proiectul va trece de negocierile finale și va fi implementat la nivelul zonei euro, potrivit Mediafax . Inițiativa este în fază legislativă, după ce Parlamentul European a acordat o primă aprobare, iar Consiliul UE își exprimase deja acordul în decembrie, conform Il Post. Ce se schimbă pentru utilizatori și comercianți În forma discutată, euro digital ar avea statut de mijloc legal de plată și ar trebui acceptat în toate statele din zona euro. Utilizatorii ar folosi o aplicație de tip „portofel digital”, pentru: plăți în magazine; plăți pe platforme de comerț online; transferuri de bani între persoane. Diferența operațională majoră față de plățile cu cardul este legată de costuri: utilizatorii nu ar plăti comisioane pentru folosirea euro digital, iar pentru comercianți comisioanele ar urma să fie limitate și reglementate prin lege, cu obiectivul de a reduce costurile percepute în prezent de rețelele private de plăți. Același sistem ar urma să funcționeze în toate statele din zona euro, inclusiv pentru plățile transfrontaliere. Miza economică: dependența de rețelele private și presiunea pe veniturile băncilor Susținătorii proiectului argumentează că euro digital ar putea extinde accesul la plăți electronice și pentru persoane fără cont bancar, prin posibilitatea de a încărca numerar în portofelul digital, inclusiv prin intermediul oficiilor poștale. Un alt argument este reducerea dependenței Europei de sistemele de plată dezvoltate de companii americane, precum Visa, Mastercard, American Express sau PayPal. În același timp, sectorul bancar privește cu rezerve proiectul: o parte dintre plățile care trec acum prin infrastructura bancară ar putea migra către euro digital, ceea ce ar diminua veniturile din comisioane. În plus, există riscul ca un număr mare de clienți să își mute economiile din conturile bancare în portofele digitale, ceea ce ar putea pune presiune pe sistemul financiar. Ce limite ar putea avea euro digital și de ce Pentru a reduce riscul de migrare masivă a economiilor din bănci, proiectul prevede: un plafon pentru sumele care pot fi păstrate într-un portofel de euro digital; sumele din portofel nu ar urma să fie remunerate prin dobândă. Reprezentanții BCE au indicat că limita ar putea fi între 3.000 și 4.000 de euro (aprox. 15.000–20.000 lei), conform materialului. Numerar, confidențialitate și calendar: ce rămâne incert O parte dintre critici susțin că euro digital ar putea înlocui treptat numerarul, însă BCE afirmă că ar fi doar o alternativă, iar bancnotele și monedele ar rămâne în circulație. Contextul este că utilizarea numerarului este deja în scădere: între 2016 și 2024, ponderea tranzacțiilor în numerar a coborât de la peste 79% la 52%. În Italia, numerarul este folosit încă în aproximativ 61% dintre tranzacții, ceea ce contribuie la scepticismul politic față de proiect. Pe tema supravegherii plăților, BCE respinge interpretarea și susține că sistemul ar fi proiectat să funcționeze și fără conexiune la internet, pentru un nivel de confidențialitate apropiat de cel al numerarului. Calendarul rămâne nesigur: regulamentul urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului European, iar dacă negocierile finale dintre Parlament și Consiliu se încheie cu succes până la finalul lui 2026, euro digital ar putea intra în circulație din 2029, potrivit informațiilor citate. [...]
Trecerea accelerată la plăți digitale crește riscul de blocaj în crize , iar România rămâne prudentă tocmai din motive de securitate cibernetică și incluziune financiară, potrivit unei analize publicate de HotNews . În timp ce unele economii reduc numerarul până aproape de dispariție, banca centrală avertizează că dependența totală de infrastructura digitală poate deveni o vulnerabilitate. În Europa de Nord, Suedia este prezentată ca exemplul cel mai avansat: multe magazine, cafenele, transport public, muzee și chiar toalete publice acceptă doar plăți digitale, iar aplicația Swish este folosită pentru transferuri instant între persoane și companii. În același timp, statul suedez păstrează planuri de contingență pentru situații precum pene majore de curent sau atacuri cibernetice. Un detaliu relevant din text: o parte importantă a populației spune că trec luni întregi fără să atingă o bancnotă. De ce contează: plățile digitale pot deveni un „single point of failure” Analiza notează că pandemia a accelerat plățile contactless și utilizarea portofelelor digitale, iar în unele țări numerarul a ajuns să conteze tot mai puțin în achizițiile zilnice. În paralel, rămâne deschisă întrebarea cât de reziliente sunt economiile care își mută aproape toate tranzacțiile în sisteme electronice, dependente de electricitate, telecomunicații și securitate IT. Textul trece în revistă și alte modele: China , unde plățile prin coduri QR (Alipay și WeChat Pay) domină, inclusiv la vânzători ambulanți și în zone rurale; numerarul este acceptat oficial, dar utilizarea lui a devenit rară. Singapore , care a integrat plățile electronice în servicii publice și comerț prin PayNow și carduri contactless, în cadrul inițiativei „Națiune Inteligentă”. Germania , unde numerarul rămâne preferat din motive de viață privată, control al bugetului și tradiție, iar tranziția la contactless este mai lentă decât în Suedia sau Olanda. România: numerarul, legat de preferințe, dar și de securitate și incluziune Pentru România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , spune că o transformare totală de la numerar la digital nu este realistă „în primul rând” din cauza preferinței populației pentru cash și, în plus, din motive de securitate. În contextul riscurilor din regiune, el a avertizat că, fără sisteme clare de securitate cibernetică, plățile pot fi blocate rapid. „Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile.” Într-un punct de vedere oficial transmis Senatului în 2025 , BNR a susținut că accesul la numerar este esențial pentru incluziunea financiară, în special pentru populația din zone rurale și din regiuni cu infrastructură financiară slab dezvoltată, menționând că accesul la numerar rămâne o preocupare constantă a băncii centrale. Ce urmează: mai degrabă modele hibride, nu „fără numerar” Concluzia analizei este că dispariția completă a numerarului este puțin probabilă, tocmai pentru că banii fizici rămân utili în pene de curent, dezastre sau defecțiuni tehnice și oferă un nivel de protecție a datelor personale pe care sistemele digitale nu îl pot garanta pe deplin. În același timp, guvernele testează monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), iar investițiile în infrastructură de plăți mai rapidă continuă, ceea ce împinge economiile către formule în care numerarul se reduce, dar rămâne disponibil ca soluție de rezervă. [...]
Google elimină plățile AdSense prin cec în euro, obligând publisherii să treacă la alte metode de încasare. Potrivit Search Engine Roundtable , Google va opri suportul pentru plățile prin cec denominate în euro începând cu 7 august 2026, o schimbare cu impact operațional direct pentru editorii și creatorii care încă folosesc acest canal de plată. Decizia este comunicată de Google ca notă într-un document de suport, unde compania precizează că, de la data menționată, „nu va mai suporta plăți prin cec denominate în euro”. În același mesaj, Google adaugă că plățile prin cec denominate în dolari americani rămân disponibile pentru cei care le folosesc. Ce se schimbă pentru publisheri Pentru conturile AdSense care încasau prin cec în euro, schimbarea înseamnă, practic, necesitatea de a selecta o altă metodă de plată pentru a evita întreruperi la încasarea veniturilor. Publicația notează că cei afectați trebuie să își actualizeze opțiunile de plată. Contextul anunțului Materialul menționează și o discuție pe X (fostul Twitter) pe această temă, fără a oferi detalii suplimentare despre alternativele recomandate sau despre motivul retragerii suportului pentru cecurile în euro. În lipsa unor explicații în sursă, nu este clar dacă măsura ține de costuri, de procesare sau de o simplificare a infrastructurii de plăți. [...]
Google extinde controlul parental în plăți digitale , permițând părinților din SUA să trimită bani direct copiilor printr-un sold dedicat în Google Wallet, potrivit Google Blog . Funcția vizează copiii și adolescenții sub 18 ani și se bazează pe administrarea prin Family Link , într-un context în care plățile fără numerar devin tot mai frecvente. Noua opțiune le permite părinților să configureze un „balanț” (sold) securizat în Google Wallet pentru copil, iar acesta poate plăti în magazine cu Google Pay prin dispozitive Android sau Wear OS compatibile NFC (tehnologie de comunicare pe distanță scurtă, folosită pentru plăți contactless). Ce se schimbă operațional pentru familii Controlul rămâne la părinte, care poate gestiona soldul și activitatea copilului prin Family Link . Concret, părinții pot: transfera bani direct din propriul cont către soldul copilului; seta limite de cheltuieli; urmări tranzacțiile în timp real; bloca sau debloca instant soldul, dacă este nevoie. Google spune că „în curând” va adăuga și posibilitatea de a programa plăți automate regulate, dar nu oferă un calendar. De ce contează: acces la plăți fără cont bancar Din perspectiva utilizării, funcția oferă copiilor o formă de autonomie la plată fără a fi necesară deschiderea unui cont bancar, în timp ce părinții păstrează controlul asupra cheltuielilor. Detalii suplimentare despre instrument sunt disponibile în pagina de suport pentru noul instrument Google Wallet , iar Google indică și existența unor funcții pentru familii deja disponibile în ecosistem. Funcția este anunțată explicit pentru SUA; sursa nu menționează disponibilitatea în România sau în alte piețe. [...]
