Știri
Știri din categoria Plăți digitale

Banca Transilvania a intrat în programul Visa Agentic Ready, o inițiativă prin care Visa testează și dezvoltă plăți inițiate de agenți bazați pe inteligență artificială, potrivit BankingNews. BT este prezentată drept prima bancă din România inclusă în acest program, care vizează pregătirea ecosistemului pentru comerțul autonom.
Banca Transilvania participă atât la testarea, cât și la dezvoltarea noilor soluții de „comerț agentic”, adică tranzacții comerciale inițiate de agenți AI în numele utilizatorilor. Programul oferă un cadru structurat pentru testarea și validarea acestor plăți, cu accent pe funcționarea în siguranță și la scară largă.
Inițiativa a fost lansată inițial în Europa, unde participanții vor colabora cu Visa și cu comercianți pentru a evalua modul de operare al plăților în medii de producție controlate. Europa a fost aleasă ca punct de plecare pe fondul adopției ridicate a unor tehnologii precum tokenizarea (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un identificator digital), autentificarea biometrică și sisteme avansate de securitate, capabilități deja integrate în rețeaua globală Visa.
„Prin această inițiativă, Visa își propune să construiască infrastructura de încredere care va permite agenților AI să inițieze plăți în siguranță, oferind consumatorilor experiențe de cumpărare mai simple, mai inteligente și mereu sub controlul lor.”
În viziunea Visa, programul urmărește accelerarea unui model de comerț „inteligent și programabil”, în care agenții digitali pot iniția și gestiona tranzacții în numele utilizatorilor, însă controlul final al plăților rămâne la consumatori. La rândul său, Banca Transilvania afirmă că obiectivul este ca atât consumatorii, cât și companiile să beneficieze de experiențe de plată „fluide, sigure și scalabile”, pe măsură ce comerțul bazat pe AI se extinde.
Recomandate

Marile bănci britanice pregătesc o platformă proprie de plăți , pe fondul temerilor că un eventual conflict politic cu SUA ar putea afecta accesul la Visa și Mastercard, potrivit The Telegraph și The Guardian . Barclays, NatWest, Lloyds, Santander și Nationwide discută în aceste zile ultimele detalii ale proiectului, care urmărește reducerea dependenței Marii Britanii de infrastructura financiară americană. Inițiativa vine în contextul declarațiilor și pozițiilor dure atribuite fostului președinte Donald Trump , care au alimentat temeri privind posibile restricții asupra sistemelor globale de plăți. Un bancher citat de The Guardian avertizează că, în lipsa Visa și Mastercard , „ne-am întoarce în anii 1950”, cu plăți predominant în numerar. În prezent, cele două companii procesează aproximativ 95% din tranzacțiile online din Regatul Unit. Obiectivul noii platforme britanice este dublu: asigurarea continuității plăților digitale în orice scenariu geopolitic; diminuarea dependenței de infrastructura financiară a SUA. În paralel, Uniunea Europeană a făcut pași concreți încă din 2024, când 16 bănci au lansat Inițiativa Europeană de Plăți (EPI). Potrivit Financial Times , Martina Weimert, coordonatoarea EPI, a subliniat recent că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de Visa și Mastercard, deoarece dominația lor ar putea deveni un instrument de presiune în cazul deteriorării relațiilor transatlantice. EPI a lansat deja portofelul digital Wero, bazat pe transferuri instantanee între conturi. Planul este extinderea acestuia pentru: plăți între persoane fizice; tranzacții comerciale online; utilizare în magazine fizice la nivel paneuropean. Concomitent, Banca Centrală Europeană analizează introducerea unui euro digital, conceput ca instrument de plată non-comercial, care nu implică intermediari bancari și ar permite plăți directe prin telefon mobil, fără utilizarea datelor unui card. Într-un climat geopolitic tensionat la începutul anului 2026, atât Londra , cât și Bruxellesul accelerează proiecte menite să consolideze autonomia financiară europeană și britanică, într-un domeniu dominat până acum de infrastructura americană. [...]

Plățile în numerar vor fi limitate în UE din 2027 , inclusiv în România, potrivit Profit.ro , care relatează că noua regulă a fost publicată oficial și introduce o limită comună la nivelul tuturor statelor membre. Măsura vizează plățile făcute „cash” (în numerar) și urmărește armonizarea regulilor între țările UE, astfel încât pragul să nu mai difere de la o jurisdicție la alta, cu efect direct asupra tranzacțiilor de valoare mai mare. Pentru România, schimbarea este relevantă atât pentru consumatori, cât și pentru companii, deoarece plafonul comun european va deveni reperul aplicabil începând din 2027, indiferent de regulile naționale aflate în vigoare până atunci. Din perspectiva pieței de plăți, o limită unică la nivelul UE poate accelera migrarea către instrumente electronice (card, transfer bancar, portofele digitale), mai ales în segmentele unde numerarul este încă folosit frecvent pentru sume ridicate. Profit.ro indică faptul că regula este deja publicată oficial, ceea ce mută discuția din zona de intenție în cea de implementare, urmând ca actorii afectați să se pregătească pentru aplicarea efectivă din 2027. [...]

Banca Transilvania permite românilor din diaspora să-și deschidă cont 100% online , prin inițiativa „ Hello, BT Pay! ”. Prin aplicația BT Pay, românii din străinătate pot deschide conturi integral online, cu comisioane zero la deschidere și administrare pentru cont și card, iar cei care finalizează procesul și instalează aplicația până la 23 martie 2026 pot intra într-o campanie de tip cashback. Banca precizează că, pentru clienții care emit un card în euro și fac plăți până la 31 mai 2026, cashback-ul este de 5% din valoarea tranzacțiilor, în limita a 100 de euro. O componentă separată vizează Italia, unde BT este prezentă de 12 ani prin sucursala din Roma. În BT Pay Italia, utilizatorii pot obține un cont cu IBAN italian, pentru încasarea salariilor locale, iar banca menționează și livrarea gratuită a cardului fizic în Italia, plus cinci retrageri gratuite pe lună de la orice bancomat. Pentru alte piețe europene, BT spune că livrează gratuit cardurile în țări precum Spania, Germania, Marea Britanie sau Republica Moldova. În aplicație sunt incluse funcții de administrare a plăților recurente și a facturilor, schimb valutar în timp real și posibilitatea de a emite asigurări de călătorie direct din interfața digitală. Principalele elemente anunțate pentru diaspora, prin BT Pay, includ: deschiderea de cont 100% online și card virtual în lei, euro sau dolari; plăți de facturi (telefonie, gaz, curent și alți furnizori), inclusiv plăți automate sau prin scanare în aplicație; opțiuni de economisire din secțiunea „Economii”; transferuri de bani prin IBAN sau către numărul de telefon; în Italia: cont cu IBAN italian, livrare gratuită a cardului fizic și cinci retrageri gratuite lunar de la orice ATM. [...]

Visa își prelungește pe mai mulți ani parteneriatul cu Red Bull și Racing Bulls în Formula 1 , potrivit autoevolution . Compania de plăți va continua să susțină ambele echipe controlate de Red Bull, consolidându-și prezența în Marele Circ începută în 2024. Visa a intrat în Formula 1 ca partener al Red Bull Racing și sponsor principal al echipei Racing Bulls, odată cu procesul de rebranding al fostei echipe italiene. Noul acord extinde colaborarea pe termen lung și aduce o vizibilitate sporită pentru brand. Prezență extinsă pe monopost și în evenimente Conform sursei citate, Visa va avea o expunere mai mare pe aripa față a monopostului Red Bull RB22, primul model al echipei echipat cu unități de putere Ford. În plus, compania va continua: sponsorizarea piloților susținuți de Red Bull în F1 Academy; implicarea în turneul demonstrativ Red Bull din 2026, cu opriri în Phoenix, Detroit, Atlanta și San Francisco. Turneul american debutează în această perioadă, cu demonstrații pe stradă ale monopostului RB7 din 2011, reprezentativ pentru era motoarelor V8. Cardurile bancare, tot mai prezente în Formula 1 Extinderea acordului cu Visa vine într-un context în care companiile din domeniul financiar își intensifică prezența în Formula 1, competiție aflată într-o perioadă de creștere accelerată a popularității. Mastercard a revenit recent în campionat, devenind în 2026 sponsor principal al echipei McLaren , iar Revolut s-a alăturat noii echipe Audi, care debutează în acest sezon. De asemenea, American Express are un parteneriat direct cu Formula 1, oferind beneficii clienților la anumite etape. Sezonul 2026 debutează pe 8 martie, la Melbourne, Australia, după încheierea testelor de pre-sezon din Bahrain. Primele rezultate indică o competiție strânsă între Red Bull, McLaren și Mercedes. [...]

Parlamentul European a susținut, în principiu, euro digital , un proiect al Băncii Centrale Europene (BCE) prezentat ca instrument de modernizare a plăților și de întărire a autonomiei economice a Uniunii, potrivit Euronews România , care citează AFP. Semnalul politic vine într-un moment în care Bruxelles-ul și BCE încearcă să reducă dependențele externe în infrastructurile critice, inclusiv în plățile digitale. Sprijinul a fost exprimat la Strasbourg, unde Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente afirmă că introducerea unui euro digital este „esențială” pentru consolidarea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării metodelor de plată și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice; amendamentul a trecut cu 438 de voturi pentru și 158 împotrivă. Din perspectiva suveranității economice, mesajul central este că UE vrea o opțiune de plată digitală ancorată în instituțiile sale, nu doar în rețele comerciale globale. În termeni practici, euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi folosită similar numerarului: la plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Miza de suveranitate nu ține doar de „un nou instrument”, ci de controlul asupra unei componente esențiale a economiei: capacitatea de a efectua plăți în interiorul pieței unice, în condiții stabile și previzibile, inclusiv în scenarii de tensiuni geopolitice sau de întreruperi ale unor servicii private. Calendarul indicat în material este condiționat de legislație. BCE, care studiază fezabilitatea din 2020, ar urma să demareze faza pilot în 2027 și să înceapă emiterea de euro digitali în 2029, dacă un cadru legislativ european este adoptat în 2026. Pentru asta este necesar acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra proiectului de lege propus de Comisia Europeană; Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru viitorul cadru, însă Parlamentul ar urma să îl discute abia la primăvară. Argumentul de suveranitate economică este legat explicit de structura actuală a pieței: BCE vede euro digital ca o modalitate de a întări autonomia europeană, în condițiile în care plățile online sunt dominate de grupurile americane Visa și Mastercard. În același timp, proiectul se lovește de preocupări privind confidențialitatea și riscul de a înlocui numerarul. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat în Parlamentul European că instituția „nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor” și că euro digital „nu este destinat să înlocuiască numerarul”, subliniind că utilizarea ar fi opțională și că noul instrument ar reduce „dependența excesivă de furnizorii străini” pentru sisteme de plată considerate esențiale pentru funcționarea economiei UE. [...]

BCE avertizează că întârzierea euro digital crește dependența de Big Tech non-european , potrivit Economedia , care citează Agerpres. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din UE privind cadrul legislativ necesar pentru moneda euro digitală, descrisă ca o versiune digitală a numerarului, și pune accentul pe riscul ca infrastructura de plăți a Europei să rămână ancorată în soluții controlate din afara continentului. Într-un discurs susținut în Cipru, Piero Cipollone , membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, a reluat argumentele BCE privind beneficiile euro digital pentru cetățeni, comercianți și furnizorii de plăți. Oficialul a insistat că devine „din ce în ce mai urgentă” adoptarea unui cadru juridic care să accelereze proiectul, în paralel cu inițiativele băncilor private de extindere a sistemelor de plăți. „Orice întârziere a procesului legislativ riscă să rupă impulsul acestor eforturi comune publice şi private. Acest lucru ar creşte şi mai mult dependenţa noastră de sistemele internaţionale de carduri şi ar creşte expunerea noastră la soluţiile de plată şi monedele stabile ale marilor companii tehnologice non-europene”, a avertizat Cipollone. Miza, dincolo de un nou instrument de plată, este una de autonomie strategică în plăți digitale: dacă UE nu oferă o alternativă publică și standardizată, plățile de zi cu zi rămân mediate în principal de scheme internaționale de carduri și de portofele digitale operate de companii non-europene. În această logică, euro digital este prezentat ca o piesă de infrastructură care ar reduce expunerea la decizii comerciale, tehnologice și de conformitate luate în afara UE, inclusiv la evoluția „monedelor stabile” (active digitale care urmăresc, de regulă, valoarea unei monede) emise de mari platforme tehnologice. BCE studiază posibilitatea lansării unei monede digitale proprii din 2020 și intenționează să lanseze faza pilot în 2027, condiționat de adoptarea unui cadru legislativ european în 2026. Cipollone a salutat un „pas decisiv” al statelor membre, care au ajuns recent la o poziție comună privind proiectul de regulament pentru euro digital, iar acum „mingea” este la Parlamentul European, care discută propunerea și ar urma să își adopte poziția în luna mai. După adoptarea legislației, standardele euro digital ar putea fi finalizate și puse la dispoziția pieței, iar compatibilitatea ar urma să fie integrată pe măsură ce comercianții își actualizează terminalele. În paralel, băncile private dezvoltă soluții precum Wero (inițiativă EPI) pentru a construi o alternativă europeană la Mastercard, Visa și PayPal . La finalul lui 2025, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil oricând și oriunde, inclusiv offline, iar BCE a estimat că acesta ar putea deveni operațional în 2029, după încheierea negocierilor cu Parlamentul European. [...]