Știri
Știri din categoria Plăți digitale

BCR a realizat prima plată din România inițiată de un agent AI, un pas care mută discuția din zona „asistenților” digitali în cea a tranzacțiilor efective și ridică miza pe control, autentificare și protecția datelor, potrivit Economica.
În cazul descris, un agent de inteligență artificială a cumpărat, în numele unui client BCR, o experiență de pe Priceless.com. Procesarea plății a fost gestionată „end-to-end” de PayOS, o platformă de plăți concepută pentru comerț electronic realizat prin agenți AI.
Pentru protejarea datelor sensibile, tranzacția a folosit „tokeni agentici” – un înlocuitor securizat al numărului de card – iar identitatea consumatorului a fost verificată pe tot parcursul fluxului, conform informațiilor din articol.
Tranzacția a fost realizată cu Mastercard Agent Pay, o soluție care, potrivit descrierii, introduce un set de măsuri pentru ca achizițiile inițiate de agenți AI să fie făcute în siguranță. Publicația notează că:
Mesajul central al inițiativei este că, pe măsură ce tranzacțiile devin mai autonome, accentul se mută pe trasabilitate și controlul utilizatorului, nu doar pe comoditate.
„Cu Agent Pay, ne asigurăm că fiecare tranzacție inițiată de un agent AI este transparentă, verificabilă și, cel mai important, rămâne sub controlul utilizatorului, în timp ce emitenții au vizibilitate deplină asupra fluxului”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația.
„Pe măsură ce tranzacțiile devin tot mai autonome, este esențial ca acestea să rămână sigure, transparente și controlate de client”, a transmis Dana Dima, Vice-Președinte Executiv Retail & Private Banking BCR.
Mastercard spune că va continua colaborarea cu parteneri din Europa pentru a extinde utilizarea tranzacțiilor „agentice” sigure și autentificate în diverse industrii. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre o disponibilitate la scară largă în România, dincolo de această tranzacție realizată în premieră.
Recomandate

UniCredit a activat programul de puncte Mastercard în UniCredit x Priceless , astfel încât clienții persoane fizice pot acumula puncte la plăți și le pot transforma în bani sau vouchere digitale, potrivit BankingNews . Programul este disponibil pentru deținătorii de carduri emise de UniCredit Bank și UniCredit Consumer Financing și funcționează la comercianții parteneri din rețeaua Mastercard. În lista de exemple menționate de bancă intră eMAG, Fashion Days, Mobexpert, OMV, Petrom, Orange și Uber, alături de alți parteneri. Înscrierea se face din aplicația Mobile Banking a UniCredit Bank, de unde utilizatorii sunt direcționați către platforma Priceless pentru înrolare și pentru consultarea ofertelor. După activarea programului, fiecare plată cu cardul la comercianții parteneri generează puncte care pot fi convertite ulterior fie în bani virați direct pe card (cashback), fie în vouchere digitale. În platforma UniCredit x Priceless , clienții pot urmări detaliile programului, punctele acumulate, opțiunile de utilizare și istoricul tranzacțiilor eligibile. UniCredit prezintă inițiativa ca o extindere a beneficiilor deja disponibile în ecosistemul Priceless. „Am integrat noul program de loialitate UniCredit x Priceless, oferit de Mastercard, cu gândul de a oferi cât mai multe beneficii deținătorilor de carduri UniCredit. Datorită numărului mare și a paletei diversificate de comercianți din platformă, asocierea cu acest progam va fi pentru clienții noștri atractivă și valoroasă. Noul mecanism completează platforma de loialitate Priceless, care include beneficii precum programele de cashback Marțea Mastercard, Mastercard Premium Collection, Mastercard Travel Rewards, dar și acces în lounge-urile aeroporturilor și asigurare e-commerce pentru cumpărături online în siguranță, astfel încât experiența clientului să fie una completă”, a declarat Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv Retail la UniCredit Bank. [...]

Marile bănci britanice pregătesc o platformă proprie de plăți , pe fondul temerilor că un eventual conflict politic cu SUA ar putea afecta accesul la Visa și Mastercard, potrivit The Telegraph și The Guardian . Barclays, NatWest, Lloyds, Santander și Nationwide discută în aceste zile ultimele detalii ale proiectului, care urmărește reducerea dependenței Marii Britanii de infrastructura financiară americană. Inițiativa vine în contextul declarațiilor și pozițiilor dure atribuite fostului președinte Donald Trump , care au alimentat temeri privind posibile restricții asupra sistemelor globale de plăți. Un bancher citat de The Guardian avertizează că, în lipsa Visa și Mastercard , „ne-am întoarce în anii 1950”, cu plăți predominant în numerar. În prezent, cele două companii procesează aproximativ 95% din tranzacțiile online din Regatul Unit. Obiectivul noii platforme britanice este dublu: asigurarea continuității plăților digitale în orice scenariu geopolitic; diminuarea dependenței de infrastructura financiară a SUA. În paralel, Uniunea Europeană a făcut pași concreți încă din 2024, când 16 bănci au lansat Inițiativa Europeană de Plăți (EPI). Potrivit Financial Times , Martina Weimert, coordonatoarea EPI, a subliniat recent că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de Visa și Mastercard, deoarece dominația lor ar putea deveni un instrument de presiune în cazul deteriorării relațiilor transatlantice. EPI a lansat deja portofelul digital Wero, bazat pe transferuri instantanee între conturi. Planul este extinderea acestuia pentru: plăți între persoane fizice; tranzacții comerciale online; utilizare în magazine fizice la nivel paneuropean. Concomitent, Banca Centrală Europeană analizează introducerea unui euro digital, conceput ca instrument de plată non-comercial, care nu implică intermediari bancari și ar permite plăți directe prin telefon mobil, fără utilizarea datelor unui card. Într-un climat geopolitic tensionat la începutul anului 2026, atât Londra , cât și Bruxellesul accelerează proiecte menite să consolideze autonomia financiară europeană și britanică, într-un domeniu dominat până acum de infrastructura americană. [...]

BCE avertizează că întârzierea euro digital crește dependența de Big Tech non-european , potrivit Economedia , care citează Agerpres. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din UE privind cadrul legislativ necesar pentru moneda euro digitală, descrisă ca o versiune digitală a numerarului, și pune accentul pe riscul ca infrastructura de plăți a Europei să rămână ancorată în soluții controlate din afara continentului. Într-un discurs susținut în Cipru, Piero Cipollone , membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, a reluat argumentele BCE privind beneficiile euro digital pentru cetățeni, comercianți și furnizorii de plăți. Oficialul a insistat că devine „din ce în ce mai urgentă” adoptarea unui cadru juridic care să accelereze proiectul, în paralel cu inițiativele băncilor private de extindere a sistemelor de plăți. „Orice întârziere a procesului legislativ riscă să rupă impulsul acestor eforturi comune publice şi private. Acest lucru ar creşte şi mai mult dependenţa noastră de sistemele internaţionale de carduri şi ar creşte expunerea noastră la soluţiile de plată şi monedele stabile ale marilor companii tehnologice non-europene”, a avertizat Cipollone. Miza, dincolo de un nou instrument de plată, este una de autonomie strategică în plăți digitale: dacă UE nu oferă o alternativă publică și standardizată, plățile de zi cu zi rămân mediate în principal de scheme internaționale de carduri și de portofele digitale operate de companii non-europene. În această logică, euro digital este prezentat ca o piesă de infrastructură care ar reduce expunerea la decizii comerciale, tehnologice și de conformitate luate în afara UE, inclusiv la evoluția „monedelor stabile” (active digitale care urmăresc, de regulă, valoarea unei monede) emise de mari platforme tehnologice. BCE studiază posibilitatea lansării unei monede digitale proprii din 2020 și intenționează să lanseze faza pilot în 2027, condiționat de adoptarea unui cadru legislativ european în 2026. Cipollone a salutat un „pas decisiv” al statelor membre, care au ajuns recent la o poziție comună privind proiectul de regulament pentru euro digital, iar acum „mingea” este la Parlamentul European, care discută propunerea și ar urma să își adopte poziția în luna mai. După adoptarea legislației, standardele euro digital ar putea fi finalizate și puse la dispoziția pieței, iar compatibilitatea ar urma să fie integrată pe măsură ce comercianții își actualizează terminalele. În paralel, băncile private dezvoltă soluții precum Wero (inițiativă EPI) pentru a construi o alternativă europeană la Mastercard, Visa și PayPal . La finalul lui 2025, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil oricând și oriunde, inclusiv offline, iar BCE a estimat că acesta ar putea deveni operațional în 2029, după încheierea negocierilor cu Parlamentul European. [...]

Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]

România are 565.000 de POS-uri, dar IMM-urile rămân veriga slabă a plăților digitale , în condițiile în care doar 20% dintre cele circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii acceptă plata cu cardul, potrivit declarațiilor Elenei Ungureanu , country manager Visa România , citate de Ziarul Financiar . Deși infrastructura de acceptare a crescut, decalajul față de media europeană indică un potențial economic semnificativ nevalorificat în zona comercianților mici. La mijlocul lui 2025, România avea 565.000 de terminale POS instalate, ceea ce înseamnă 27 de terminale la mia de locuitori (calcul raportat la o populație de 19 milioane, conform Institutului de Statistică). În același timp, media europeană depășește 45 de terminale la mia de locuitori, ceea ce sugerează spațiu de creștere atât în extinderea rețelei, cât și în utilizarea ei efectivă. Blocajul: acceptarea și utilizarea sub capacitate în IMM-uri Elena Ungureanu a indicat două direcții principale unde piața poate avansa: IMM-uri care nu acceptă deloc plăți digitale : din aproximativ 700.000 de IMM-uri, doar 20% ar accepta plata cu cardul. Pentru această zonă, Visa estimează un „potențial pe 5 ani” de circa 175 de miliarde de lei , sumă menționată ca „totală de avarii” în intervenția citată (formularea exactă din sursă nu precizează metodologia). Comercianți care au POS, dar îl folosesc puțin sau deloc : aici, miza este creșterea utilizării prin informarea consumatorilor că pot plăti digital și prin comunicarea avantajelor către micii întreprinzători. Ce ar putea împinge piața înainte: cerere, reguli și educație În viziunea reprezentantei Visa, „presiunea adopției” ar trebui să vină din mai multe direcții. Pe partea de cerere, ea a dat exemplul cardurilor de masă, care ar fi funcționat ca instrument de educație pentru utilizatorii care nu făcuseră anterior plăți la comerciant. Pe partea de cadru, Ungureanu a arătat că în România este obligatoriu pentru comercianți să aibă cont și să ofere posibilitatea acceptării plăților digitale, iar componenta de educație și informare ar trebui susținută de toți jucătorii din industrie (bănci, fintech-uri, scheme de plată și alții). În ansamblu, mesajul este că România a accelerat la nivel de infrastructură, dar conversia către utilizare largă în IMM-uri rămâne principalul front de creștere pentru plățile digitale. [...]

Huawei extinde plățile contactless pe ceasuri în Europa prin Curve Pay, serviciul devenind disponibil și în România , unde utilizatorii pot efectua plăți direct de la încheietură, fără telefon. Integrarea marchează un pas important pentru piața locală, în contextul în care plățile digitale sunt tot mai utilizate, iar soluția oferă acces rapid și securizat la tranzacții direct de pe dispozitivele purtabile. Serviciul Curve Pay este compatibil cu mai multe modele de ceasuri inteligente Huawei, inclusiv: HUAWEI WATCH Ultimate 2 HUAWEI WATCH 5 HUAWEI WATCH GT 6 și GT 5 HUAWEI WATCH FIT 4 noul HUAWEI WATCH GT Runner 2 Acesta din urmă este poziționat ca un model destinat alergătorilor, dar vine și cu funcții avansate de plată, integrând tehnologia NFC direct la încheietură. Ce aduce concret Curve Pay utilizatorilor: plăți rapide „tap-to-pay” la terminale contactless posibilitatea de a gestiona mai multe carduri într-un singur portofel digital funcția „Go Back in Time”, care permite schimbarea cardului folosit chiar și după efectuarea plății mecanisme de securitate care detectează dacă ceasul este purtat și solicită cod de acces dacă este scos Huawei subliniază că această extindere răspunde unei tendințe clare: plățile digitale au devenit parte din rutina zilnică a europenilor, iar utilizatorii caută soluții rapide, sigure și independente de telefon. Declarația oficială a companiei indică direcția strategică: integrarea plăților în ecosistemul de dispozitive purtabile pentru a oferi mai multă libertate de mișcare și o experiență digitală fluidă. Practic, utilizatorii pot alerga, face cumpărături sau călători fără a mai scoate telefonul sau portofelul. Pentru utilizare, aplicația Curve Pay trebuie descărcată din AppGallery, App Store, Google Play sau Galaxy Store și asociată cu ceasul Huawei. Compania estimează că serviciul va fi extins și pe alte dispozitive în viitor. Pe scurt: Huawei încearcă să transforme ceasul inteligent într-un instrument complet, nu doar pentru fitness, ci și pentru plăți și gestionarea finanțelor zilnice, într-un context în care contactless-ul devine standard în Europa. Ceasurile brandului le puteți găsi pe Huawei Store România . [...]