Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Parlamentul decide marți dacă menține până la 30 septembrie intervențiile care țin jos prețurile la pompă, iar un vot negativ ar lăsa să expire la 30 iunie reducerea de acciză și plafonarea marjelor, cu risc de scumpiri de la 1 iulie, potrivit Adevărul.
Inițiativa este un amendament depus de PSD pentru prelungirea „stării de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, instituită prin ordonanță de urgență la începutul lunii aprilie, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Dacă proiectul este adoptat, până la 30 septembrie vor continua măsurile introduse în urmă cu trei luni:
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susține că renunțarea la aceste măsuri ar avea efect imediat în prețuri.
„O eliminare a situației de criză și a plafonării ar duce la creșterea prețului carburanților.”
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) spune că eliminarea măsurilor de la 1 iulie ar putea duce la o scumpire de cel puțin 50 de bani pe litru. Organizația avertizează că majorarea costurilor cu carburantul s-ar transmite rapid în tarifele de transport și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor, cu efect de alimentare a inflației.
Intervenția statului a produs și efecte secundare, notează publicația: în anumite perioade, motorina a ajuns mai ieftină decât benzina, situație rară în România. De asemenea, au existat lipsuri temporare de motorină în unele stații.
CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a explicat că aceste episoade nu au fost cauzate de probleme de aprovizionare, ci de plafonarea marjelor, care a împins compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață și să atragă un volum de cerere pe care logistica nu l-a putut acoperi integral.
Măsurile expiră la 30 iunie, iar votul de marți este decisiv pentru regimul fiscal și comercial aplicat carburanților în următoarele luni. Dacă amendamentul trece, intervențiile rămân în vigoare până la 30 septembrie 2026; dacă nu, piața revine la regimul anterior, iar operatorii avertizează că scumpirile s-ar putea vedea rapid în prețurile afișate la pompă.
Recomandate
Expirarea reducerii de acciză poate împinge motorina peste 9,5 lei/litru de la 1 iulie , în condițiile în care Guvernul interimar nu mai poate prelungi măsura prin ordonanță de urgență, potrivit HotNews . Reducerea de preț la pompă pentru motorină, de 36 de bani/litru (cu TVA) , expiră la finalul lunii iunie. Măsura a fost introdusă prin ordonanță pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie , cu posibilitatea de prelungire, și a însemnat o reducere a accizei cu 30 de bani/litru (fără TVA) . Problema este că, după votarea moțiunii PSD-AUR împotriva Cabinetului Bolojan, Executivul este interimar și nu mai poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce blochează prelungirea plafonării accizei, chiar dacă transportatorii cer continuarea ei. Ce spun transportatorii: risc de „scumpiri în lanț” Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport , a declarat pentru Europa FM că ar fi indicată o prelungire cu încă trei luni, avertizând că, în lipsa ei, scumpirea s-ar transmite mai departe în economie. „Dacă nu se va prelungi această ordonanță, motorina va crește cel puțin cu 50 de bani, cred că revenind undeva spre 10 lei. Sigur, operatorii de transport vor transfera această creștere în costurile de transport. Înseamnă creșteri de prețuri din nou pentru marfa transportată, pentru pasagerii transportați.” Unde sunt prețurile acum și ce prag ar putea fi depășit Duminică, 28 iunie, motorina standard se vindea în București: Petrom: 9,18 lei/litru (cel mai mic preț), conform Monitorului Prețurilor pentru Carburanți ; Rompetrol, MOL, Lukoil, OMV și Socar: 9,24 lei/litru . Dacă prețul rămâne stabil până la expirarea plafonării accizei (marți noapte), HotNews notează că un litru de motorină ar urma să depășească 9,5 lei , cu mențiunea că pragul ar putea să nu fie trecut doar dacă apar scăderi la pompă operate de producători. De ce sunt șanse mici pentru o prelungire rapidă Pe fondul crizei politice, există „șanse mici” să fie învestit un nou Guvern până pe 30 iunie, inclusiv din cauza pașilor procedurali necesari (desemnarea premierului, formarea echipei, calendar parlamentar și vot). În plus, PSD și PNL-USR-UDMR nu ajunseseră la un consens privind propunerea de premier, iar parlamentarii intră marți în vacanță, ceea ce complică o convocare rapidă pentru vot. [...]
Scumpirile de sâmbătă la pompă ridică costul minim al carburanților în marile orașe , cu creșteri vizibile la benzină în București, Timișoara, Iași și Constanța, iar la Cluj-Napoca doar la motorină, potrivit Adevărul . În București, benzina standard pornește de la 8,47 lei/l , cu 0,05 lei peste nivelul de vineri, la stațiile Petrom . La alte rețele din Capitală (OMV, Mol, Rompetrol, Lukoil etc.), un litru de benzină ajunge la 8,53 lei/l , conform datelor din articol. Unde sunt cele mai mici prețuri la nivel național La nivelul țării, cea mai ieftină benzină standard este indicată la 8,27 lei/l , cu 0,12 lei mai puțin decât vineri, la stațiile Petrolium din Albești (Mureș) și Năsăud (Bistrița-Năsăud) , potrivit peco-online.ro . Pentru motorina standard , cel mai mic preț menționat este 8,32 lei/l , neschimbat față de ziua precedentă, la stația RST din Lungulețu (Dâmbovița) , informație atribuită de Adevărul publicației Libertatea . Marile orașe: benzină mai scumpă, motorină în urcare În orașele mari analizate după numărul de locuitori (București, Timișoara, Iași, Constanța), cel mai mic preț al benzinei standard este sâmbătă 8,47 lei/l , în creștere cu 0,05 lei față de vineri. În Cluj-Napoca , benzina a rămas la 8,39 lei/l . La motorină , minimul din orașele analizate ajunge la 8,99 lei/l în Cluj-Napoca (plus 0,03 lei față de vineri). În București, Timișoara, Iași și Constanța , prețul minim este 9,03 lei/l , o creștere de 0,05 lei față de ziua precedentă. În lipsa unor explicații despre cauzele scumpirii în textul sursă, concluzia practică pentru șoferi este că diferența dintre „minimul național” și „minimul din marile orașe” rămâne semnificativă , iar alimentarea în afara centrelor urbane mari poate reduce costul pe litru, acolo unde traseul permite. [...]
Eliminarea reducerii de acciză a împins motorina în sus cu până la 36 de bani/litru , iar efectul se vede imediat în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Economedia . Măsurile temporare adoptate în primăvară au expirat la miezul nopții, după ce plafonarea prețurilor și reducerea accizelor nu au mai fost prelungite dincolo de 30 iunie. Scumpirile au fost vizibile la pompă în dimineața de miercuri, 1 iulie: benzina standard a rămas neschimbată, în timp ce motorina a urcat în rețelele care au actualizat deja tarifele (Petrom, OMV și Socar), depășind praguri de 9,50–9,60 lei/litru. Cum arată primele prețuri după expirarea măsurii În unele stații ale aceluiași operator au apărut din nou diferențe de preț la motorina standard (de exemplu la Rompetrol și Socar), deși în ultimele luni rețelele renunțaseră la această practică și afișau același preț la nivel național. Tabelul publicat de Economedia indică următoarele valori (motorină, marți 30 iunie vs. miercuri 1 iulie; benzina standard – neschimbată): Rompetrol : 9,14 lei → 9,24–9,59 lei (benzină: 8,68 lei) Petrom : 9,18 lei → 9,54 lei (benzină: 8,62 lei) OMV : 9,24 lei → 9,60 lei (benzină: 8,68 lei) Socar : 9,24 lei → 9,54–9,59 lei (benzină: 8,62 lei) Lukoil : 9,24 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) MOL : 9,14 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) Publicația notează că o parte dintre rețele au aplicat deja noile tarife, iar restul ar urma să se alinieze în cursul zilei, pe măsură ce sistemele de tarifare procesează eliminarea facilităților fiscale. De ce s-a scumpit: acciza a revenit la nivelul standard Scumpirea este legată de încetarea efectelor Ordonanței de Urgență din aprilie 2026 , prin care Guvernul redusese temporar acciza la motorina standard cu 30 de bani/litru (respectiv 36 de bani/litru cu TVA ), de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri . Pe 30 iunie, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, iar proiectul legislativ care ar fi permis extinderea până la 30 noiembrie a fost oprit în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților, conform Agerpres. Impact imediat pentru șoferi În lipsa prelungirii, taxele și accizele au revenit automat la nivelul standard, iar costul suplimentar este transferat în prețul de la pompă. Economedia estimează că, pentru un plin de 50 de litri , șoferii vor plăti cu aproximativ 18–20 de lei mai mult începând de miercuri. [...]
Tranzacționarea a devenit motorul de profit al marilor petroliști europeni , iar asta schimbă atât competiția din industrie, cât și modul în care aceste grupuri își gestionează riscurile în crize, potrivit HotNews . Shell , BP și TotalEnergies și-au construit „armate” interne de traderi care câștigă din arbitraj – cumpără combustibil mai ieftin dintr-o zonă și îl revând rapid acolo unde cererea și prețul sunt mai mari – depășind, ca agilitate, rivali americani precum ExxonMobil și Chevron. Modelul contează economic pentru că tranzacționarea cere puține active fizice comparativ cu extracția: în loc de miliarde investite în platforme și foraj, traderul are nevoie „doar de un computer și capital de lucru”. În acest fel, randamentul capitalului crește, iar activitatea ar adăuga, conform articolului, o rentabilitate suplimentară de 2% până la 3% pe an. De ce „armele” sunt ținute la adăpost HotNews arată că aceste echipe rămân în mare parte invizibile și pentru că, în rapoartele financiare, companiile nu separă tranzacționarea într-o categorie distinctă, ci o combină cu alte activități. În același timp, „arma secretă” este protejată din trei motive principale: recrutarea agresivă („vânătoarea de capete”) : traderii de top sunt puțini, iar expunerea lor i-ar transforma în ținte pentru case independente de trading precum Vitol, care oferă pachete de compensare foarte mari; protejarea strategiei : în arbitraj, informația despre cine cumpără și cine vinde poate permite concurenților să anticipeze mișcări și să profite de ele; evitarea presiunii sociale și politice : în perioade de criză, câștigurile mari ale traderilor, pe fondul facturilor ridicate pentru consumatori, pot alimenta indignare și cereri de taxe extraordinare. Cum au ajuns europenii să domine tradingul Contextul istoric explică diferența față de SUA. În anii 1970, naționalizările din Orientul Mijlociu au redus accesul companiilor europene la producție proprie, în timp ce americanii aveau resurse interne mai abundente. Europenii au fost împinși spre rolul de traderi: BP a fost în frunte în anii 1980, iar Shell și TotalEnergies au urmat în anii 1990, dezvoltând profitabilitatea pe arbitraj. În ultimii 15 ani, avantajul lor s-a consolidat și prin schimbări de piață și reglementare: după criza financiară din 2008, reglementările mai stricte din SUA au împins marile bănci de investiții de pe Wall Street (precum Goldman Sachs și JPMorgan) să se retragă din tranzacționarea cu mărfuri. În paralel, creșterea pieței de GNL (gaz natural lichefiat) a creat o piață globală mai flexibilă, în care încărcăturile pot fi redirecționate pe mare către destinația care plătește cel mai mult la acel moment. Crizele geopolitice, transformate în oportunități Articolul indică faptul că volatilitatea din crize recente a amplificat câștigurile. În timpul șocului geopolitic din Orientul Mijlociu, după bombardarea Iranului de către America și Israel la 28 februarie 2026, traderii „și-au redus imediat pierderile, și-au schimbat strategia și au profitat de volatilitatea uriașă a prețurilor”. Un exemplu menționat este TotalEnergies, care în martie și-ar fi „blocat” toată producția din luna mai din Emiratele Arabe Unite și Oman, obținând peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) „dintr-o singură mișcare”, conform relatării The Economist citate de HotNews. Miza: profit mare, echipe mici, competiție dură pentru oameni Echipele sunt descrise ca fiind mici și foarte specializate, conectate la piețe locale și la o rețea de contacte (companii aeriene, rafinării, armatori). Deși ar reprezenta circa 10% din personal, fiecare trader ar putea aduce „până la 10 milioane de dolari” profit companiei, iar bonusurile pot depăși chiar salariul directorului general, tocmai pentru a preveni plecările către giganți independenți ai tranzacționării precum Vitol și Trafigura. În ansamblu, HotNews notează că previziunile indică pentru Shell, BP și TotalEnergies profituri înainte de impozitare de 15–20 de miliarde de dolari (aprox. 69–92 miliarde lei) doar din tranzacționare, adică în jur de o cincime din profiturile lor totale – un semnal că „mașina” de pe ecrane a ajuns la fel de importantă ca infrastructura clasică din petrol și gaze. [...]
Donald Trump pune presiune publică pe comercianții de benzină să reducă rapid prețurile , avertizând că vor urma „probleme mari” dacă nu o fac, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis pe platforma Truth Social și relatat de Reuters, mută disputa din zona pieței în cea a potențialelor investigații și presiuni politice asupra lanțului de distribuție. În postarea sa, Trump cere scăderi „imediat” și indică o țintă de „aproximativ 2,50 dolari pe galon”, susținând că „nu va mai fi loc de speculații”, pe care le numește „total ilegale”. „Comercianții de benzină trebuie să-și scadă prețurile, IMEDIAT.” „Dacă distribuitorii nu fac acest lucru, ne așteaptă mari probleme! Începeți să vizați prețul de aproximativ 2,50 dolari pe galon.” De ce contează: risc de intervenție prin anchete și presiune asupra marjelor Potrivit informațiilor din material, Trump a spus săptămâna trecută că a dat instrucțiuni Departamentului Justiției să investigheze companiile petroliere, pe motiv că nu ar fi redus prețurile la pompă în linie cu scăderea cotațiilor țițeiului. El acuză companiile că „exploatează” clienții. În plan economic, un astfel de mesaj semnalează o posibilă intensificare a controlului politic și de reglementare asupra prețurilor la carburanți, cu efecte potențiale asupra politicilor comerciale ale distribuitorilor și asupra marjelor din retailul de carburanți. Context: tensiuni geopolitice și sensibilitate politică la prețul benzinei Materialul notează că prețurile petrolului au crescut brusc în acest an, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la finalul lunii februarie și după răspunsul Iranului cu atacuri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. În același timp, consumatorii americani și-au exprimat îngrijorarea față de prețurile ridicate ale benzinei, iar miza politică este amplificată de apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în condițiile în care republicanii încearcă să-și mențină majoritățile strânse din Congres. Potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice dintre Washington și Teheran au fost urmate recent de o ușoară scădere a prețurilor la pompă pentru americani, însă rămâne de văzut dacă presiunea publică a președintelui se va traduce în măsuri concrete sau în investigații cu impact direct asupra industriei. [...]
Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică , după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post . Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor. Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării. „Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material. Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț asupra aprovizionării Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier. În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili. Ce semnal transmite Kremlinul Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse. Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți. [...]
