Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Dezvoltarea Coridorului Vertical ar putea dubla capacitatea de transport la 9,4 mld. m³/an, iar pentru România miza este atât de securitate energetică, cât și de venituri din tranzit și o piață mai lichidă, potrivit Adevărul.
Membrii Inițiativei Coridorului Vertical – operatori și companii de infrastructură precum DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz și operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina (GTSOU) – au convenit să își coordoneze eforturile pentru investiții menite să elimine „constrângerile fizice” de pe traseu și să crească în special fluxurile pe direcția sud–nord.
În forma sa actuală, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde metri cubi pe an. Dacă proiectele regionale sunt implementate integral, capacitatea ar putea urca la aproximativ 9,4 miliarde metri cubi anual, ceea ce ar extinde semnificativ opțiunile de aprovizionare pentru piețele conectate.
Pe lângă reducerea dependenței de gazele rusești – obiectiv pentru care România a promovat conceptul încă din 2016 (context în Adevărul) – proiectul este prezentat și ca o oportunitate de monetizare a poziției de tranzit.
Conform aceleiași surse, Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Moldova–Ucraina) ar putea aduce un profit suplimentar României de până la 250 de milioane de euro anual (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață.
Implementarea coridorului ar permite preluarea de gaze naturale lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia – inclusiv Revythoussa și Alexandroupolis – precum și din alte terminale aflate în fază de proiect, menționează publicația. În acest context, articolul indică și posibilitatea aprovizionării cu LNG produs de companii americane, inclusiv din SUA și din alte zone.
Deși sunt menționate „progrese semnificative” în infrastructură, rămân două vulnerabilități majore: finanțarea proiectelor și deficitul de specialiști. Oficialii citați în material susțin că doar o abordare integrată – investiții în rețele, dezvoltarea producției și formarea resursei umane – poate susține atât tranziția energetică, cât și creșterea economică.
Context suplimentar despre traseu și rolul regional al proiectului este prezentat de Adevărul.
Recomandate
Criza de combustibili din Rusia se adâncește pe fondul atacurilor cu drone și al opririlor din rafinării , iar șeful Rosneft admite că „situația nu este ușoară”, potrivit HotNews . Mesajul vine într-un moment în care întreruperile de producție și cererea sezonieră ridicată pun presiune pe aprovizionarea internă, cu efecte vizibile inclusiv în marile orașe. Igor Sechin , directorul general al Rosneft (cea mai mare companie petrolieră din Rusia), a legat tensiunile din piață de un cumul de factori: cerere crescută pe fondul sezonului și al activității agricole, dar și „lucrări de întreținere neprogramate la rafinării”. Declarațiile au fost făcute la o zi după un atac ucrainean cu drone asupra unei rafinării din Moscova, lovită pentru a doua oară în câteva zile. Atacul a vizat rafinăria din sud-estul Moscovei, administrată de Gazprom Neft, și se înscrie într-o campanie mai amplă a Ucrainei care urmărește să afecteze industria petrolieră rusă, ale cărei venituri susțin efortul de război al Rusiei. În același context, rafinăria Tuapse a Rosneft, de la Marea Neagră, a fost și ea ținta unui atac și și-a întrerupt activitatea în aprilie. Rosneft spune că prioritizează piața internă, dar apar semnale de blocaje la pompă Sechin a susținut că rețeaua Rosneft – peste 3.000 de benzinării – funcționează normal și că grupul consideră aprovizionarea pieței interne o prioritate, afirmând că nu exportă deloc combustibil. „În circumstanțele actuale, garantăm aprovizionarea cu combustibili a obiectivelor de importanță socială, a întreprinderilor finanțate de stat, a industriei și a companiilor agricole. Practic, nu există restricții de realimentare la stațiile noastre de benzină.” Totuși, un martor Reuters a relatat că angajații unor stații Rosneft din regiunea Moscovei le-au spus clienților că alimentarea nu este posibilă „din motive tehnice” și i-au rugat să revină după câteva ore. Indicatori de stres: penurii regionale și scădere puternică a rafinării Pe fondul acestor evoluții, situația generală „pare să se agraveze”, potrivit Kyiv Post, care notează penurii în mai multe regiuni și restricții la vânzarea benzinei inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg. Separat, The Moscow Times a scris, citând analiștii de la Energy Intelligence, că volumele de rafinare din Rusia au coborât sub 4 milioane de barili pe zi în prima săptămână din iunie, cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani. Conform acelorași estimări, aproape o treime din capacitatea de rafinare – aproximativ 2,14 milioane de barili pe zi – este oprită din cauza atacurilor cu drone ucrainene. În lipsa unor date oficiale detaliate despre disponibilitatea la nivel național, tabloul rămâne fragmentat: Rosneft transmite că își menține livrările către consumatorii considerați critici, în timp ce relatările din teren și estimările privind capacitatea de rafinare sugerează o presiune în creștere asupra pieței interne de combustibili. [...]
Prețul mediu al benzinei în SUA a coborât sub pragul de 4 dolari pe galon , dar scăderea rămâne fragilă, iar analiștii avertizează că sezonul de vară ar putea împinge din nou prețurile peste acest nivel, potrivit CNN . Joi, media națională a ajuns la 3,999 dolari pe galon (aprox. 0,95 euro/litru), conform AAA, cu aproape 3 cenți sub ziua precedentă. Indiana are cel mai mic preț mediu, de 3,40 dolari pe galon, iar în 28 de state media este sub 4 dolari. Un alt serviciu de monitorizare, GasBuddy, indica joi dimineață un nivel de circa 3,98 dolari, după ce prețul ar fi coborât sub 4 dolari încă de duminică. De ce contează: efectul Strâmtorii Hormuz se vede, dar revenirea e lentă Scăderea vine în contextul în care Strâmtoarea Hormuz urmează să fie redeschisă, în baza unui memorandum oficial de înțelegere între Iran și Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Închiderea strâmtorii la final de februarie a blocat aproximativ 20% din oferta globală de petrol, ceea ce a împins în sus prețurile la petrol și carburanți. Prețul mediu la pompă a scăzut zilnic după vârful de 4,56 dolari pe galon atins pe 21 mai, pe fondul speranțelor că negocierile vor duce la redeschiderea strâmtorii. Totuși, chiar dacă ieftinirea continuă, experții nu se așteaptă la o revenire rapidă spre media de dinaintea războiului, de circa 3 dolari pe galon. Ce urmează: risc de revenire peste 4 dolari în plin sezon de condus Reluarea fluxurilor de petrol nu este imediată. Matt Smith, analist-șef pe petrol la Kpler, a declarat pentru CNN că ar putea dura trei-patru luni până când traficul de petroliere prin strâmtoare revine complet, iar refacerea stocurilor pierdute în lunile de conflict ar putea dura și mai mult. În plus, o parte din producția și rafinarea din regiune s-au oprit când petrolierele au fost blocate, iar unele instalații au fost avariate, ceea ce prelungește repornirea capacităților. Iar pentru consumatorii americani contează și faptul că petrolul este o marfă tranzacționată global: chiar dacă relativ puțin petrol din Orientul Mijlociu ajunge în SUA, fluxurile globale influențează prețurile plătite de populație și companii. Un alt factor este ritmul de ajustare la pompă. Proprietarii de benzinării tind să reducă prețurile mai lent decât le-au crescut, inclusiv pentru a recupera marje pierdute când prețurile angro au urcat. Tom Kloza, analist independent și consilier al companiei Gulf Oil, rezumă fenomenul astfel: „Există o expresie veche: prețurile la benzină urcă precum o rachetă și coboară precum o pană.” Pe acest fundal, media prețului cu amănuntul a scăzut cu doar circa 2 cenți pe zi de la vârf, comparativ cu o creștere de peste 1 dolar în prima lună de război, descrisă ca cea mai mare creștere lunară din acest secol. Stocurile excedentare și eliberările din rezervele de urgență la nivel global au limitat scumpirile, însă, cu inventarele la cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, unii experți se așteaptă ca prețurile să poată urca „mult peste” 4 dolari pe galon mai târziu în această vară, pe măsură ce crește cererea în sezonul de condus. În același timp, revenirea sub 3 dolari pe galon este considerată „extrem de improbabilă”, iar Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners, spune că noul echilibru nu va însemna benzină la 2,85 dolari. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului începe să se vadă la pompă , dar efectul complet al ieftinirilor ar putea veni cu întârziere de câteva luni, în funcție de contractele din lanțul de aprovizionare, potrivit Stirile Pro TV . În prezent, benzina a ajuns la 8,5 lei/litru, iar motorina „se apropie de 9 lei”, după o perioadă în care prețurile depășiseră 10 lei/litru. Unghiul economic al știrii este legat de transmisia (întârziată) a prețului petrolului în costurile de transport și, implicit, în bugetele firmelor și ale populației. Deși barilul s-a ieftinit în ultimele zile până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, specialiștii citați de publicație anticipează că ieftinirile se vor reflecta la pompă abia după 2–6 luni, în funcție de contractele de achiziție semnate de producători și distribuitori. Ce se întâmplă pe piața petrolului Pe plan internațional, cotațiile au coborât puternic după anunțarea unui acord: petrolul Brent (referință pentru Europa) a ajuns la aproximativ 82 dolari/baril, iar WTI (referință pentru SUA) la circa 80 dolari/baril, cel mai redus nivel din martie, după o scădere de peste 5% într-o singură zi. În același timp, sursa notează că există și voci care consideră reacția pieței prea optimistă și că ar subestima dificultățile care urmează. De ce nu se vede imediat ieftinirea în România Materialul indică două explicații principale pentru decalajul dintre scăderea barilului și prețurile din benzinării: contractele de achiziție din lanțul producători–distribuitori, care pot amâna ajustarea prețurilor cu 2–6 luni ; cursul de schimb , întrucât o parte din scumpirile anterioare au fost puse și pe seama unei monede naționale mai slabe: la începutul anului, cotația era de 4,35 lei/dolar, față de aproximativ 4,5 lei/dolar în perioada recentă. Context geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și riscul de volatilitate Specialiștii vorbesc despre o posibilă stabilizare a cotațiilor și chiar noi reduceri dacă traficul din Strâmtoarea Ormuz revine la normal, în urma acordului de pace dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Iranul a anunțat că ar urma să ia măsuri pentru redeschiderea strâmtorii imediat ce va fi semnat un acord provizoriu cu SUA și i se va permite să își vândă petrolul fără restricții, potrivit unor copii ale acordului apărute în presă. Pentru companii și consumatori, miza rămâne aceeași: dacă ieftinirea petrolului se menține, presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie poate scădea, însă calendarul depinde de contracte și de evoluția cursului, nu doar de cotațiile internaționale. [...]
Deși Donald Trump mizează pe o scădere rapidă a prețului petrolului după redeschiderea Strâmtorii Ormuz , piața futures nu validează un scenariu de revenire la „normal” pe termen lung , potrivit Newsweek , care citează o analiză CNN semnată de jurnalistul David Goldman. În analiza publicată de CNN , Goldman arată că promisiunea lui Trump – că prețurile energiei vor „scădea ca o piatră” imediat ce se negociază pacea și se redeschide Strâmtoarea Ormuz – este greu de susținut dacă ne uităm la așteptările pieței. „Normalul”, definit ca un preț al țițeiului Brent sub 70 de dolari (nivelul de dinainte de război), ar fi „la doar aproximativ 15 dolari distanță”, însă contractele futures pe termen lung „nu s-au mișcat aproape deloc”. Ce arată prețurile: scădere pe termen scurt, scepticism pe termen lung După anunțarea acordului (menționat în analiză ca fiind anunțat duminică), petrolul a coborât sub 85 de dolari și a scăzut deja cu aproximativ 25 de dolari față de un vârf recent atins „acum o lună”. Totuși, mesajul principal al pieței este că ieftinirea nu este văzută ca structurală. Goldman notează că, deși contractul pentru luna cea mai apropiată (referința uzuală când se vorbește despre „prețul petrolului”) a scăzut brusc în ultimele săptămâni, curba futures nu indică o revenire sub 70 de dolari nici măcar până la sfârșitul anului 2031. De ce contează: „noua normalitate” poate rămâne peste nivelurile pre-război Analiza pune accent pe faptul că „revenirea la normal” depinde de definiție și de constrângeri practice din industrie. Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners , este citat spunând: „Vom afla care este noua normalitate. Dar nu va fi benzină de 2,85 dolari galonul.” Cu alte cuvinte, chiar dacă tensiunile geopolitice se reduc și fluxurile se reiau, piața nu pare să parieze pe o întoarcere rapidă și durabilă la prețurile de dinaintea conflictului. Blocajul operațional: redeschiderea Ormuz nu înseamnă reluare instantanee a fluxurilor Un alt motiv pentru care piața rămâne prudentă ține de logistică și siguranță maritimă. În scenariul redeschiderii strâmtorii (menționată ca fiind „programată în prezent pentru vineri”), Goldman arată că petrolierele rămase blocate nu pot „fugi” imediat, iar traficul ar urma să fie îngreunat de condițiile de navigație. În analiză se menționează că Iranul a minat strâmtoarea, ceea ce ar limita tranzitul la două pasaje înguste. Jakob Larsen, responsabil cu siguranța și securitatea la BIMCO (cea mai mare asociație de armatori din lume), avertizează că navele vor trebui să navigheze cu prudență și să păstreze distanțe de siguranță pentru a evita coliziuni și eșuări, ceea ce poate crea un blocaj și întârzieri în normalizarea transporturilor. În acest context, mesajul economic pentru companii și consumatori este că scăderile de preț pot apărea pe termen scurt, dar piața nu indică, deocamdată, o ieftinire profundă și de durată până la nivelurile pre-război. [...]
ANRE reduce cu 7,1% tariful reglementat de distribuție a gazelor naturale de la 1 iulie 2026 , o decizie care poate micșora componenta de distribuție din facturi în a doua jumătate a anului, pentru majoritatea consumatorilor, potrivit Stirile Pro TV . Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noile tarife reglementate pentru distribuția gazelor naturale, aplicabile din 1 iulie 2026. Măsura vizează 27 de operatori licențiați la nivel național. Ce se schimbă în tarife și de ce contează Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, adică o reducere de 7,1%. În consecință, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factura de gaze ar urma să fie mai mică în semestrul al doilea din 2026. Ce înseamnă pentru facturi Decizia se referă la tarifele de distribuție (costul utilizării rețelelor), nu la prețul integral al gazului. Prin urmare, efectul în factura finală depinde de ponderea distribuției în total și de condițiile aplicabile fiecărui client, însă ANRE indică o scădere a acestei componente pentru cei mai mulți consumatori. Cine este vizat Noile tarife se aplică celor 27 de operatori de distribuție licențiați din România, începând cu 1 iulie 2026. [...]
Repsol intră într-un nou proiect de explorare în Venezuela, pe fondul relaxării sancțiunilor SUA , într-o mișcare care poate accelera revenirea investițiilor private într-un sector petrolier rămas ani la rând subfinanțat și constrâns de reglementări. Potrivit Economica , acordul vizează explorarea unui zăcământ în Lacul Maracaibo , una dintre cele mai vechi și importante zone petroliere ale țării. Contextul este o reformă în domeniul petrolier promovată de Delcy Rodriguez, descrisă ca menită să deschidă sectorul către investiții private, în condițiile în care guvernarea de la Caracas operează „sub presiunea Statelor Unite” după capturarea din ianuarie a lui Nicolas Maduro, relatează Agerpres. De ce contează: semnal pentru capitalul privat într-o piață cu producție mult sub potențial Acordul cu Repsol vine după ce Washingtonul a relaxat sancțiunile care vizau companiile petroliere aflate în cogestiune cu Petroleos de Venezuela (PDVSA), ceea ce a permis Caracasului să semneze „o serie de convenții” cu firme internaționale. În aprilie, Venezuela a încheiat și un acord cu BP pentru explorarea zăcămintelor de gaz din zona de frontieră maritimă cu Trinidad și Tobago. Președintele PDVSA, Hector Obregon, a indicat că autoritățile urmăresc nu doar proiecte de gaze, ci și o creștere în sectorul petrolier. Ce prevede acordul și ce transmite guvernul venezuelean Înțelegerea cu Repsol acoperă explorarea unui zăcământ în Lacul Maracaibo, descris drept „leagănul petrolier al Venezuelei”, unde exploatarea comercială a început în urmă cu peste un secol. Directorul general al Repsol, Josu Jon Imaz, a afirmat că grupul „s-a angajat să investească în Venezuela”, în timp ce Delcy Rodriguez a numit compania un „partener devotat” și a susținut că investițiile sunt „garantate de o nouă reglementare”. Unde este industria venezueleană acum Deși Venezuela are „cele mai mari rezerve de petrol din lume”, explorarea de noi zăcăminte este în impas de aproape un deceniu, potrivit sursei. Producția se apropie de un milion de barili pe zi, mult sub nivelul de peste trei milioane de barili pe zi atins în urmă cu aproape două decenii. [...]
