Operatorii de transport gaze din Inițiativa Coridorului Vertical își coordonează investițiile pentru eliminarea blocajelor - capacitatea ar putea urca la 9,4 mld. mc/an, cu un potențial de până la 250 mil. euro/an pentru România

Dezvoltarea Coridorului Vertical ar putea dubla capacitatea de transport la 9,4 mld. m³/an , iar pentru România miza este atât de securitate energetică, cât și de venituri din tranzit și o piață mai lichidă, potrivit Adevărul . Membrii Inițiativei Coridorului Vertical – operatori și companii de infrastructură precum DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz , FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz și operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina (GTSOU) – au convenit să își coordoneze eforturile pentru investiții menite să elimine „constrângerile fizice” de pe traseu și să crească în special fluxurile pe direcția sud–nord. În forma sa actuală, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde metri cubi pe an. Dacă proiectele regionale sunt implementate integral, capacitatea ar putea urca la aproximativ 9,4 miliarde metri cubi anual, ceea ce ar extinde semnificativ opțiunile de aprovizionare pentru piețele conectate. De ce contează economic pentru România Pe lângă reducerea dependenței de gazele rusești – obiectiv pentru care România a promovat conceptul încă din 2016 (context în Adevărul ) – proiectul este prezentat și ca o oportunitate de monetizare a poziției de tranzit. Conform aceleiași surse, Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Moldova–Ucraina) ar putea aduce un profit suplimentar României de până la 250 de milioane de euro anual (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață. LNG și rute alternative: ce ar urma să intre în sistem Implementarea coridorului ar permite preluarea de gaze naturale lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia – inclusiv Revythoussa și Alexandroupolis – precum și din alte terminale aflate în fază de proiect, menționează publicația. În acest context, articolul indică și posibilitatea aprovizionării cu LNG produs de companii americane, inclusiv din SUA și din alte zone. Principalele blocaje: finanțarea și lipsa specialiștilor Deși sunt menționate „progrese semnificative” în infrastructură, rămân două vulnerabilități majore: finanțarea proiectelor și deficitul de specialiști. Oficialii citați în material susțin că doar o abordare integrată – investiții în rețele, dezvoltarea producției și formarea resursei umane – poate susține atât tranziția energetică, cât și creșterea economică. Context suplimentar despre traseu și rolul regional al proiectului este prezentat de Adevărul . [...]