Diverse10 iul. 2026
Oligarhul Andrei Melnicenko avertizează Kremlinul asupra riscului de colaps al Rusiei - invocă scenarii de anarhie, dependență de China și izolare economică
Avertismentul unui oligarh din interiorul Rusiei ridică miza riscurilor economice și de securitate pe care războiul din Ucraina le poate genera pentru regiune, inclusiv prin scenarii de degradare accelerată a statului rus, potrivit Digi24 . Andrei Melnicenko , descris drept „regele îngrășămintelor” și cel mai mare industriaș al Rusiei, transmite un semnal de alarmă către Kremlin și către Occident, într-o intervenție pe care Digi24 o prezintă ca fiind relatată de The Economist . Melnicenko nu este prezentat ca opozant al lui Vladimir Putin, ci ca un pragmatist interesat de prosperitatea afacerilor sale, care a respectat regula nescrisă impusă oligarhilor: pot face bani, dar nu se implică în politică. Tocmai de aceea, avertismentul este descris ca neobișnuit: ar fi prima dată când un oligarh care trăiește în Rusia critică „atât de clar și detaliat” deciziile Kremlinului. De ce contează: semnal din economia „de război” către Kremlin și Occident În relatarea preluată, intervenția vine pe fondul faptului că războiul începe să se simtă mai direct în Rusia și în teritoriile ocupate. Digi24 notează că, după atacuri ucrainene asupra industriei energetice ruse, au apărut cozi mari pentru combustibil, iar uneori au existat incidente violente, ceea ce erodează încrederea populației în capacitatea armatei de a o proteja. În paralel, sunt menționate tensiuni sociale și politice: Crimeea ar deveni tot mai izolată, recrutarea forțată ar alimenta furia, iar criticile influencerilor la adresa războiului ajung virale, contrazicând promisiunile repetate ale lui Putin despre o evoluție favorabilă și o victorie rapidă. Digi24 subliniază totuși nuanța: economia Rusiei „nu este încă în pragul colapsului”, iar o revoltă populară „nu este iminentă”, însă percepția internă ar fi tot mai mult aceea a unui „drum fără ieșire”. Riscul de escaladare: teama de arme nucleare tactice Cea mai mare temere atribuită lui Melnicenko este posibilitatea ca Putin să recurgă la arme nucleare tactice pentru a-i intimida pe susținătorii europeni ai Ucrainei. O astfel de intensificare nu ar produce, în viziunea oligarhului, o pace durabilă între Rusia, Ucraina și Europa. Trei scenarii cu impact economic: sărăcire, dependență, recesiune Melnicenko descrie, potrivit articolului, trei evoluții pe termen lung, toate cu consecințe economice și de securitate: Prăbușire în anarhie , cu lupte între lideri de miliții pentru controlul resurselor și al armelor nucleare. Transformarea într-un „vasal” al Chinei , care ar putea exploata resursele naturale ale Rusiei și ar folosi teritoriul ca zonă-tampon față de SUA. Autoizolare de tip Coreea de Nord , cu lipsă de capital și recesiune economică persistentă, într-o stare de confruntare permanentă cu restul lumii. În toate variantele, Digi24 notează că ar apărea resentimente și furie în rândul populației, cu potențial de a alimenta un naționalism violent și, ulterior, un conflict mai amplu. Ce schimbare sugerează și cine ar pierde Deși evită să ceară explicit înlăturarea lui Putin, schimbarea dorită de Melnicenko ar însemna, potrivit textului, sfârșitul sistemului în care aceeași persoană conduce zeci de ani. El ar vrea ca Rusia să fie previzibilă extern și să-și câștige sprijinul intern fără coerciție, cerând totodată un transfer de putere, dar fără a vorbi despre democrație. Propunerile ar intra în conflict cu interesele „siloviki” (elita din serviciile de securitate), descriși ca grupul care a dominat conducerea după ce Putin i-a îndepărtat pe oligarhii ex-sovietici din politică. Într-o Rusie „mai normală”, aceștia ar fi „principalii pierzători”, iar Putin ar putea ajunge într-o poziție dificilă, mai ales dacă tehnocrați și moguli îngrijorați s-ar alătura acestei direcții. În final, articolul punctează că nici continuarea războiului în același ritm, nici escaladarea, nici reforma nu sunt lipsite de riscuri și amintește precedentul istoric din 1905–1907, când presiunea industriașilor și tehnocraților a forțat temporar concesii politice după o înfrângere militară. [...]
