Piețe financiare16 sept. 2026
Christine Lagarde (BCE) avertizează că economiile europenilor finanțează boomul AI din SUA - 440 mld. euro în tech american și obligațiuni în euro care pot împinge în sus costurile de împrumut
Economiile din zona euro ajung să susțină costurile boomului AI din SUA , inclusiv prin obligațiuni denominate în euro emise de giganți tehnologici americani, ceea ce poate împinge în sus randamentele și, implicit, costurile de finanțare și în Europa, potrivit Antena 3 , care citează o analiză și declarații ale președintei BCE, Christine Lagarde . Gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 de miliarde de euro în companii tehnologice americane precum Nvidia și Alphabet, a spus Lagarde într-un discurs la Viena. Mesajul ei: Europa riscă să finanțeze expansiunea inteligenței artificiale din Statele Unite fără să obțină „o parte comparabilă” din beneficiile economice, în condițiile în care „companiile sunt construite în altă parte”. De ce contează pentru piețe: finanțarea în euro a „hyperscalerilor” poate influența dobânzile Lagarde a atras atenția că marile companii tehnologice americane (așa-numiții „hyperscaleri”, adică furnizori foarte mari de infrastructură digitală și cloud) au nevoie de sume uriașe pentru investiții – centre de date, cipuri avansate, energie și rețele. Potrivit unei analize a BCE citate în material, principalii hyperscaleri sunt așteptați să cheltuiască peste 1.000 de miliarde de dolari (870 de miliarde de euro) pentru investiții de capital până în 2028. În acest context: hyperscalerii americani au emis anul trecut obligațiuni de peste 100 de miliarde de dolari (87 de miliarde de euro) și reprezintă acum aproape o zecime din noile emisiuni de obligațiuni denominate în euro ale companiilor nefinanciare, potrivit Lagarde; cinci mari hyperscaleri americani au în circulație obligațiuni denominate în euro de circa 40 de miliarde de euro , conform BCE; fondurile, asigurătorii și schemele de pensii europene care cumpără aceste obligațiuni „împrumută, practic, bani direct” companiilor tehnologice americane. Miza, dincolo de randamentele investitorilor, este efectul de contagiune: emisiunile masive de obligațiuni pot contribui la creșterea randamentelor la nivel global, iar dobânzile pe termen lung din zona euro se mișcă adesea în tandem cu cele americane. În formularea lui Lagarde: „Europa va suporta o parte din prețul acestui boom prin propriile costuri de împrumut. Întrebarea este dacă va obține și creșterea economică ce vine la pachet cu el”. Europa are bani, dar îi ține în depozite și investește puțin pe piețe BCE indică o problemă structurală de canalizare a economisirii către investiții productive. În mai 2026, gospodăriile din zona euro aveau aproape 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, iar aproximativ o treime din activele lor financiare erau ținute în depozite (față de 11% în cazul gospodăriilor americane). În același timp, circa 80% dintre gospodăriile din zona euro nu dețin acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții. BCE enumeră mai multe frâne: resurse limitate, lipsă de cunoștințe, încredere scăzută și temeri legate de risc. Peste 60% își țineau cea mai mare parte a averii în proprietăți imobiliare, aproximativ un sfert se bazau în principal pe depozite, iar doar 4% dețineau o parte însemnată a averii direct pe piețele financiare. De ce ajung banii europeni în AI-ul american Materialul explică mecanismul: cumpărarea unei acțiuni deja existente nu aduce bani noi companiei, dar cererea susține evaluarea și poate facilita atragerea de capital prin emisiuni noi. În plus, micii investitori pot participa la acțiuni nou-emise (este dat exemplul SpaceX, care i-a invitat să participe la listarea sa la bursă din iunie). Totuși, pentru ritmul investițiilor din AI, listările nu sunt suficiente, iar finanțarea prin obligațiuni a devenit o componentă majoră. Aici intră în joc investitorii instituționali europeni care cumpără datorie în euro. Riscuri și contraargumente: randamente mai bune, dar concentrare ridicată Jeremie Peloso (BCA Research) a spus pentru Euronews Business că investițiile europenilor în tehnologia americană nu sunt „neapărat o problemă”, invocând randamentele superioare ale tehnologiei americane față de indicii europeni în ultimii 10 ani și beneficiile diversificării. El a menționat și că un euro mai slab poate crește uneori randamentele investitorilor din zona euro pe active denominate în dolari. În același timp, Peloso avertizează că sectorul tehnologic american a devenit puternic concentrat, ceea ce îi expune pe investitori la un grup relativ mic de companii influențate de aceleași forțe de piață. Ce încearcă UE să schimbe: Uniunea Economiilor și Investițiilor și „Listing Act” Răspunsul politic indicat în material este Uniunea Economiilor și Investițiilor, care urmărește să facă mai ușoare investițiile pentru gospodării și finanțarea transfrontalieră pentru companii. Sunt menționate conturi de investiții mai simple (posibil cu avantaje fiscale), modificări ale pensiilor suplimentare și reducerea costurilor de operare pe piețele financiare europene. În paralel, UE a introdus „Legea listării” (Listing Act), menită să reducă costurile și să simplifice listarea la bursă, inclusiv prin documente mai simple și reguli care permit fondatorilor să păstreze un control mai mare după listare. Concluzia care reiese din avertismentul BCE: Europa nu duce lipsă de capital, dar dacă nu reușește să-l direcționeze către companii care pot scala și deveni accesibile investitorilor, o parte din economisirea europeană va continua să finanțeze creșterea AI în afara continentului, cu efecte potențiale inclusiv asupra costurilor de împrumut din zona euro. [...]
