Știri
Știri

Lovirea unei nave comerciale turcești în Marea Neagră ridică riscurile pentru transportul de cereale pe coridorul maritim al Ucrainei , după ce Kievul a acuzat Rusia că a atacat vasul cu trei rachete de croazieră, incident soldat cu cinci morți la bord, potrivit Antena 3 . Marina militară ucraineană susține că nava, un cargou turcesc care transporta cereale, a fost lovită „când ieșea din zona de luptă”. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, cinci marinari au murit, iar soarta altor cinci membri ai echipajului nu este cunoscută. Opt persoane au fost evacuate de pe navă și transportate la un spital din Odesa. Cine era la bord și ce spune Kievul Ministrul interimar al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga , a scris pe X că echipajul era format din cetățeni sirieni și indieni. „În timp ce lumea încă reacţionează la brutalul atac nocturn al Rusiei asupra Kievului, Moscova îşi continuă campania de teroare pe tot parcursul zilei.” Context: presiune tot mai mare pe infrastructura critică și porturi Materialul notează că, în ultima perioadă, Moscova și Kievul și-au intensificat atacurile reciproce asupra infrastructurii critice: forțele ucrainene vizează infrastructura energetică rusească, inclusiv cea petrolieră, iar forțele ruse și-au intensificat, de mai multe zile, atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră. În acest context, un atac asupra unei nave comerciale care folosește coridorul maritim al Ucrainei amplifică incertitudinile operaționale pentru transportatori și pentru fluxurile de export, în special cele de cereale. [...]

Testele din Ucraina împing roboții umanoizi spre utilizare militară mai rapidă , iar asta poate schimba atât modul de operare pe front, cât și piața furnizorilor de tehnologie de apărare, potrivit Antena 3 . Compania americană Foundation Future Industries spune că a testat deja în Ucraina roboții săi Phantom și se așteaptă ca testele pentru folosirea lor în scenarii armate să înceapă „chiar de anul viitor”, după programele-pilot. În centrul argumentului companiei este ideea de „precizie”: directorul Foundation, Sankaet Pathak, susține că roboții umanoizi nu sunt o soluție eficientă pentru „distrugeri masive” (unde ar fi mai ieftine alte mijloace), ci ar deveni utili în misiuni în care obiectivul este să limitezi pagubele colaterale – protejarea civililor și evitarea distrugerii infrastructurii – în timp ce execuți sarcini complexe la sol. Ce au făcut roboții Phantom în Ucraina și de ce contează operațional Potrivit materialului, sarcini precum manipularea materialelor (transport de provizii între spații interioare și exterioare) și recunoașterea (inclusiv cartografierea interioarelor și verificarea clădirilor) au fost deja testate în Ucraina. Compania spune că experiența din teren a dus la reproiectarea hardware-ului pentru condiții exterioare dificile și situații cu stres ridicat. Foundation lucrează la următoarea generație, Phantom 2, cu specificații orientate spre robustețe și logistică: rezistență la apă și praf; creșterea capacității de transport de la aproximativ 25–30 kg la aproximativ 80 kg; creșterea toleranței la căderi (măsurată în forță G) de la 12–15 G la aproape 100 G; baterie de 3 kilowați-oră. Costuri și model comercial: închiriere la nivel de „capex” militar Compania închiriază roboții Phantom pentru utilizări comerciale cu aproximativ 100.000 de dolari pe an (aprox. 460.000 lei) pentru fiecare robot, iar clienții militari îi cumpără la prețuri similare, conform aceleiași surse. Acest nivel de preț sugerează o poziționare de nișă, în care robotul este tratat ca echipament specializat, nu ca înlocuitor în masă al soldaților. Printre investitorii Foundation sunt menționați Eric Trump, Stripe și fondul de investiții Define, alături de alți finanțatori. Reglementare: fără tratat dedicat, dar presiune ONU pentru arme autonome Materialul notează că nu există un tratat special pentru roboții umanoizi sau autonomi pe câmpul de luptă, aceștia intrând sub dreptul internațional umanitar, care cere distincția între combatanți și civili. În paralel, secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat îngrijorarea față de „sistemele de arme autonome letale” (LAWS), pe care le-a numit „roboți ucigași”, și susține adoptarea până în 2026 a unei interdicții obligatorii pentru armele care funcționează fără control uman. Din 2023, ONU negociază un tratat dedicat LAWS în cadrul Convenției privind anumite arme convenționale. Pathak spune că nu vede de ce roboții umanoizi ar fi tratați diferit de alte sisteme de armament de precizie deja folosite, precum dronele armate și vehiculele terestre fără pilot. Ce urmează și care sunt limitele informației Conform declarațiilor citate, compania anticipează extinderea testelor către scenarii armate „chiar de anul viitor”, însă articolul nu oferă un calendar detaliat, criterii de evaluare sau informații despre contracte semnate. Foundation mai spune că nu dezvăluie cine sunt furnizorii săi pentru inteligența artificială folosită de roboți, ceea ce limitează verificarea independentă a lanțului tehnologic. [...]