Știri
Știri

Banca Centrală Europeană deschide, până pe 21 septembrie, un vot public pentru redesignul bancnotelor euro , o mișcare care poate influența direct felul în care vor arăta și cât de greu vor fi falsificate bancnotele folosite zilnic și în România, potrivit Digi24 . Sondajul este online și le permite cetățenilor din Uniunea Europeană , inclusiv românilor, să aleagă dintre zece propuneri de design pentru viitoarele bancnote de 5, 10, 20, 50 și 100 de euro. Decizia finală urmează să fie luată până la sfârșitul acestui an. Ce se schimbă și de ce contează practic Dincolo de componenta de imagine, miza este una operațională: noile bancnote vor include „sisteme de securitate mai performante”, vor fi „mai ușor de verificat” și „mai greu de falsificat”, conform informațiilor transmise în materialul Digi24 . În termeni simpli, asta înseamnă că verificarea autenticității ar trebui să devină mai facilă pentru utilizatori și comercianți, iar riscul de a circula falsuri ar urma să scadă. Bancnotele euro cu designul actual au început să fie tipărite în 2002, iar modificările de până acum au fost descrise ca fiind minore. Care sunt opțiunile din sondaj Cele zece variante rămase în competiție sunt grupate în două teme: cultura europeană ; natura , cu elemente inspirate din mediul natural. Preferințele exprimate în sondaj „vor conta” în decizia finală a Băncii Centrale Europene, mai notează Digi24. Calendarul anunțat sondajul rămâne deschis până pe 21 septembrie ; decizia finală privind noul design este așteptată până la sfârșitul acestui an . [...]

Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea „testa” flancul estic al NATO printr-o incursiune limitată în Polonia sau în țările baltice, pe fondul nevoii lui Vladimir Putin de a construi o „narațiune victorioasă” pe care războiul din Ucraina nu i-a oferit-o până acum, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Kasparov, este una de descurajare și credibilitate: chiar și o operațiune de mică amploare, inclusiv cu drone, ar putea fi folosită propagandistic pentru a susține că alianța nu își mai poate apăra membrii. Avertismentul vine într-un context tensionat, după ce o rachetă rusă a încălcat spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit într-un câmp din apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul țării, lângă granița cu Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk a spus că „toate indiciile” arată că a fost vorba despre o rachetă de croazieră rusă Kh-101, precizând ulterior că aceasta conținea explozivi, în timp ce ancheta era încă în desfășurare. Ce urmărește Putin, în scenariul lui Kasparov Kasparov, critic al Kremlinului și fost campion mondial la șah, a declarat pentru TVP World că riscul ca Rusia să treacă granița de est a NATO este în creștere dacă Europa nu acționează „decisiv”. În evaluarea sa, Putin ar putea încerca să obțină un câștig politic printr-o acțiune limitată care să pună sub semnul întrebării reacția alianței. „Putin are nevoie de o narațiune victorioasă, iar Ucraina nu i-o oferă până acum.” Întrebarea-cheie: ar reacționa Statele Unite? Un element central al avertismentului este testarea răspunsului american în cazul unui atac asupra unui stat NATO din est. Kasparov susține că, pentru Putin, demonstrarea ideii că „America nu va interveni” ar fi un obiectiv politic tentant. „Pentru Putin, a demonstra că NATO nu mai este prezentă și că America nu va interveni – ceea ce, din păcate, este probabil cazul – ar putea fi un câștig politic foarte tentant.” El afirmă că oficiali din Polonia, statele baltice, Finlanda, România și Suedia se pregătesc tot mai mult pentru scenariul în care ar trebui să reacționeze fără un sprijin decisiv din partea SUA. „Dacă se ajunge la cel mai rău scenariu, vor acționa pe cont propriu.” Context: războiul, costurile și „mobilizarea” invocată de Kasparov Kasparov spune că, în interiorul Rusiei, există îngrijorări crescânde în rândul unor segmente ale elitei privind costurile economice ale războiului, dar că Putin ar fi renunțat la orice ezitare în privința continuării conflictului. În acest cadru, el anticipează o nouă mobilizare după alegerile din septembrie. Totodată, Kasparov descrie Rusia contemporană ca o combinație de dictatură și „stat mafiot”, în care o parte din anturajul lui Putin ar fi motivată mai degrabă de profiturile generate de război decât de ideologie. Apel la cooperare regională În timpul unei vizite în Polonia, Kasparov a îndemnat Polonia și Ucraina să nu lase disputele istorice să afecteze cooperarea împotriva Moscovei, argumentând că „principala amenințare” la adresa independenței ambelor țări a fost „imperialismul rus”. În Polonia, el s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urma să discute și cu ministrul de externe Radosław Sikorski. [...]