Știri
Știri din categoria Diverse
Peste 12 milioane de euro din bani publici ar fi fost cheltuiți pe zboruri private de fostul ministru de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, potrivit unei investigații citate de Digi24. Miza economică a cazului este dublă: dimensiunea sumelor și modul în care regulile interne ar fi permis aprobarea cheltuielilor fără un filtru independent.
Pe lângă costurile zborurilor private, Szijjártó ar fi plătit în total peste 260.000 de euro pentru rezervări de zboruri private care nu au mai fost folosite, potrivit site-ului ungar de investigații HVG, citat în articol.
În deplasările oficiale, Szijjártó și anturajul său ar fi folosit saloanele VIP din aeroporturi de 66 de ori, pe baza datelor obținute de HVG în urma unei cereri de acces la informații. Nota totală pentru aceste servicii s-ar fi ridicat la aproape 140.000 de euro, adică o medie de aproximativ 2.000 de euro pe călătorie.
Cea mai mare cheltuială menționată de HVG ar fi fost în timpul unei vizite în Rusia, în iulie 2021, când un grup de 15 persoane ar fi acumulat o factură de aproape 30.000 de euro. Potrivit datelor transmise către HVG de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, natura serviciilor nu a fost detaliată.
Separat, postul privat de televiziune RTL a relatat că, în timpul Cupei Mondiale din 2022 din Qatar, factura de cazare pentru o singură noapte ar fi ajuns la aproape 18.000 de euro.
Un element cu impact de reglementare ține de cadrul intern invocat de HVG: conform regulilor de achiziții publice din perioada guvernului Fidesz, Szijjártó ar fi fost autorizat să își acorde singur permisiunea pentru astfel de cheltuieli.
În plan politic, noul guvern de centru al Ungariei, condus de Péter Magyar, a acuzat administrația anterioară de deturnarea fondurilor publice și de guvernare în beneficiul propriu și al oligarhilor apropiați. Articolul nu precizează dacă acuzațiile au fost urmate de măsuri administrative sau anchete oficiale.
Recomandate
O plângere penală pentru zboruri private scumpe redeschide disputa despre folosirea banilor publici în Ungaria , după ce actuala șefă a diplomației de la Budapesta a reclamat costuri semnificativ mai mari în deplasările externe ale fostului ministru Peter Szijjarto , potrivit Digi24 . Anita Orban, ministrul de externe în funcție, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva predecesorului său, Peter Szijjarto, și a echipei acestuia, acuzându-i că au folosit „cu regularitate” zboruri private costisitoare în locul curselor de linie, relatează Reuters, citată de Digi24. Miza: costuri mai mari și suspiciunea de gestionare defectuoasă a fondurilor Potrivit Anitei Orban, începând din 2022, Szijjarto și delegațiile sale ar fi trecut „sistematic” la zboruri private închiriate sau la avioane ale armatei pentru deplasările oficiale. În analiza invocată de actualul ministru, perioada 2022–2026 ar fi generat cheltuieli de aproape șase ori mai mari, cu 4 miliarde de forinți (12,6 milioane de dolari, aprox. 54,4 milioane lei) peste nivelul pe care l-ar fi implicat zborurile de linie la clasa business. În acest context, Anita Orban susține că faptele „ridică suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor”, care ar fi produs „pierderi semnificative” și ar atrage răspunderea fostei conduceri a ministerului. Reacția lui Viktor Orban : acuzații respinse, apărare pe „respectarea normelor” Fostul premier Viktor Orban respinge acuzațiile, iar purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, afirmă că zborurile lui Szijjarto în deplasările oficiale „au respectat întocmai normele guvernamentale în vigoare”. „În ultimii ani, deplasările în străinătate în cazul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului au fost organizate cu o eficienţă exemplară.” „Prin urmare, Peter Szijjarto merită aprecieri, nu atacuri motivate politic.” Context politic: ofensiva noului guvern împotriva fostului executiv Plângerea este prezentată ca parte dintr-o serie de acțiuni ale noului guvern condus de Peter Magyar împotriva membrilor fostului executiv, pe care îi acuză de corupție, notează Agerpres, citată de Digi24. Ce urmează procedural nu este detaliat în materialul citat: nu sunt menționate termene, pași ai anchetei sau o reacție directă a lui Peter Szijjarto. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
OPPO duce Find X10 Pro Max pe piețele internaționale , o decizie care poate mări volumul de vânzări și presiunea concurențială în segmentul premium, potrivit Android Headlines . Modelul Find X10 Pro Max este confirmat pentru lansare în afara pieței de origine, iar telefonul va folosi chipsetul Dimensity 9600 Pro de la MediaTek (procesorul principal al dispozitivului). Pentru OPPO, extinderea internațională a unui vârf de gamă înseamnă, în practică, o miză mai mare pe marje și pe poziționarea brandului în fața rivalilor consacrați din aceeași categorie de preț. Din informațiile publicate, elementul tehnic central este alegerea platformei Dimensity 9600 Pro, ceea ce sugerează o strategie de produs care nu se bazează pe o soluție alternativă de la Qualcomm pentru acest model. Detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, piețele vizate sau preț nu apar în fragmentul de sursă furnizat, astfel că amploarea comercială a extinderii rămâne, deocamdată, neprecizată. [...]
Guvernul a folosit 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru plăți curente de pensii , o practică pe care Curtea de Conturi o descrie ca fiind la limita legii, deoarece banii destinați urgențelor au ajuns să acopere dezechilibre previzibile din bugetul sistemului public de pensii, potrivit Libertatea . Curtea de Conturi a publicat raportul de audit financiar pentru Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pe anul 2024, iar una dintre concluzii este că Fondul de rezervă bugetară, prevăzut prin lege pentru situații de criză (urgențe, calamități), a fost folosit pentru „echilibrarea” bugetului CNPP, prin hotărâri de guvern, în loc ca necesarul să fie acoperit prin bugetul aprobat de Parlament sau prin rectificare bugetară. De ce spune Curtea de Conturi că nu era o cheltuială „urgentă” sau „neprevăzută” Conform raportului, CNPP a primit în 2024 suma de 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru a acoperi diferențele rezultate din recalcularea pensiilor prevăzută de Legea 360/2023 . Auditorii arată însă că impactul financiar era previzibil: legea fusese adoptată în noiembrie 2023, deci efectele ar fi trebuit prinse în buget sau acoperite legal prin rectificare bugetară aprobată de Parlament, nu prin hotărâri de guvern. În raport, Curtea notează că solicitările de bani din Fondul de rezervă au devenit o practică la final de an, ceea ce „poate conduce la ideea finanțării din alte surse” a unui buget care, în mod normal, este aprobat de Parlament prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Practica a crescut accelerat în ultimii ani Auditul indică o creștere de la an la an a sumelor alocate din rezerva statului pentru plata pensiilor: 2022: 196 milioane lei 2023: 657 milioane lei 2024: 1,6 miliarde lei Bani rămași necheltuiți și neregularizați la final de an O altă constatare majoră: deși motivul oficial al alocării a fost plata integrală a pensiilor pe luna decembrie 2024, CNPP nu a cheltuit toți banii. Aproximativ 77,8 milioane de lei au rămas neutilizați la finalul anului și nu au fost restituiți la bugetul de stat, deși, potrivit Curții, principiile finanțelor publice impun restituirea sumelor nefolosite primite pentru urgențe. În același timp, raportul menționează că CNPP a raportat la finalul lui 2024 impozite reținute din pensii în valoare de 33,4 milioane de lei care nu au fost virate către bugetul de stat, încălcând prevederile legale. Auditorii mai arată că instituția a cerut bani suplimentari din Fondul de rezervă deși avea credite bugetare neutilizate de peste 17 milioane de lei la alte capitole (precum cheltuieli de personal sau investiții), care ar fi putut fi redirecționate legal. Explicația CNPP: Ministerul Finanțelor nu a aprobat sumele la rectificare Curtea consemnează că reprezentanții CNPP au justificat apelarea la Fondul de rezervă prin faptul că Ministerul Finanțelor nu le-a aprobat sumele necesare la rectificarea bugetară. Totuși, potrivit raportului, nu au oferit clarificări privind motivul pentru care nu s-a făcut regularizarea cu bugetul de stat a sumelor rămase neutilizate. Ce urmează: recomandări cu termen până la final de 2026 Raportul include recomandări pentru remedierea problemelor semnalate, inclusiv recalcularea pensiilor, recuperarea prejudiciilor și actualizarea sistemelor informatice. Termenul de implementare indicat este 31 decembrie 2026 . Într-o reacție citată de Libertatea, fostul președinte al CNPP, Daniel Baciu, a spus că nu a intrat în posesia raportului și că măsurile trebuie îndeplinite de conducerea actuală, iar despre finanțarea din Fondul de rezervă a afirmat că este „normal” să se recurgă la această soluție pentru plata pensiilor, decizia privind sursa de finanțare fiind, în opinia sa, la nivel de minister și premier. [...]
PNL împinge discuția despre cooptarea AUR la guvernare într-o logică de „test” al promisiunilor cu impact economic , pe fondul crizei politice și al dificultății de a contura o majoritate, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Robert Sighiartău susține că AUR a crescut „fiind singur în opoziție” și că intrarea la guvernare ar expune limitele unor măsuri pe care le consideră populiste și greu de aplicat. Într-o intervenție la „ Interviurile Digi24.ro ”, Sighiartău a argumentat că AUR „a ocupat tot spațiul din opoziție” și a invocat exemple de propuneri pe care le cataloghează drept nerealiste economic, precum „case de 35.000 euro” și „soluții economice care nu rezistau în piață”. Ideea, în viziunea sa, ar fi ca electoratul AUR să vadă diferența dintre promisiuni și constrângerile guvernării. „Consider că AUR, fiind singur în opoziție, a crescut foarte mult. (…) au venit totdeauna cu măsuri populiste care nu pot fi puse în practică. (…) AUR la un moment dat ar trebui să se afle în guvernare, pentru că acei alegători care a votat AUR să vadă că acei oameni nu sunt de fapt decât niște Moș Crăciuni falși.” Condiția invocată: participare „fără posibilitatea de a crea prejudicii” Liderul liberal a nuanțat însă că o eventuală intrare a AUR la guvernare ar trebui gândită într-o formulă care să limiteze riscurile, menționând explicit varianta unei guvernări minoritare sau a unei formule în care partidul „nu poate crea prejudicii”. „Cred că trebuie să fie la guvernare într-o formă minoritară sau într-o formă în care nu pot crea prejudicii.” În același context, Sighiartău a spus că are rezerve legate de comportamentul AUR la voturile din Parlament, afirmând că partidul „spun[e] că [este] pro-american” dar „au votat împotrivă” când a fost vorba de decizii, ceea ce – în opinia sa – ar putea afecta „cursul și direcția euroatlantică a României”. De ce contează: presiune pe agenda economică în negocierile pentru guvern Dincolo de disputa politică, miza practică este că discuția despre includerea AUR în ecuația guvernării aduce în prim-plan fezabilitatea măsurilor economice vehiculate în spațiul public și modul în care acestea ar rezista testului bugetar și al „pieței”, așa cum a formulat liderul PNL. În condițiile unei crize politice, astfel de poziționări pot influența negocierile pentru o formulă de guvern și liniile roșii privind distribuția puterii și a responsabilității pentru deciziile economice. [...]
Guvernul pune presiune publică pe „infiltrările” politice în proteste , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a acuzat politicieni extremiști, inclusiv parlamentari, că au deturnat protestul oierilor din Piața Victoriei și au instigat la violențe, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine în contextul unor confruntări repetate între manifestanți și jandarmi, în aceeași zi. Vicepremierul susține că protestul pașnic este „un pilon esențial al democrației” și că oamenii au dreptul să iasă în stradă pentru motive pe care le consideră legitime. În același timp, ea afirmă că violențele din Piața Victoriei „li se datorează în întregime” celor care ar fi încercat să schimbe scopul acțiunii și să provoace haos, relatarea fiind atribuită de publicație și News.ro. „În schimb, am un mesaj simplu şi direct pentru politicienii extremişti, inclusiv parlamentari, care s-au infiltrat în acţiunea legitimă a oierilor de astăzi, încercând să denatureze scopul său, să instige la violenţă şi să provoace haos: Să vă fie ruşine! Violenţele de astăzi vi se datorează în întregime.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Potrivit informațiilor din articol, câteva sute de fermieri veniți din toată țara s-au adunat marți, înainte de ora 10:00, în zona Pieței Victoriei, unde au fost mobilizate „impresionante” forțe ale Jandarmeriei, inclusiv pe străzile adiacente. În jurul orei 11:30, mai mulți participanți au început să se îmbrâncească și s-au luat la bătaie cu jandarmii. Manifestanții au strigat „Fără violență” și au aruncat spre forțele de ordine sticle cu apă și alte obiecte contondente, mai notează sursa. Intervenția Jandarmeriei și escaladarea de la ora 15:00 Violențele au reizbucnit în jurul orei 15:00, când „un grup extrem de violent” ar fi rupt cordoanele de jandarmi și ar fi aruncat înspre aceștia diverse obiecte. Jandarmeria a transmis că a intervenit „punctual” pentru extragerea mai multor persoane care ar fi tulburat grav ordinea și liniștea publică, având un comportament agresiv și instigând la acte de violență. În mulțime au fost observați și protestatari din alte categorii sociale, inclusiv persoane cu tricouri cu poza lui Călin Georgescu, conform articolului. [...]
