Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump condiționează noi acorduri comerciale cu China de respectarea angajamentelor privind pământurile rare și agricultura, în timp ce pregătește o posibilă vizită a președintelui Xi Jinping în SUA, în septembrie, potrivit Digi24. Miza este una economică și de lanțuri de aprovizionare: Washingtonul vrea „progrese concrete” într-o relație comercială mai echilibrată, dar pe fondul unor tensiuni care rămân ridicate.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, au discutat într-o videoconferință cu vicepremierul chinez He Lifeng, într-un demers de pregătire a vizitei lui Xi și, implicit, a unor viitoare acorduri care ar putea fi semnate de Donald Trump și liderul chinez. Discuția a fost descrisă drept cordială și a durat mai mult de o oră.
În declarația citată de Axios, Bessent a indicat explicit condițiile pe care Washingtonul le pune pe masă, inclusiv în zona materiilor prime critice (pământuri rare) și a exporturilor agricole americane către China.
„Am subliniat că ne așteptăm ca Beijingul să își respecte pe deplin angajamentele privind pământurile rare și produsele agricole americane.”
Totodată, oficialul american a spus că părțile au discutat despre implementarea unor „Consilii pentru Comerț și Investiții”, prezentate ca mecanism pentru obținerea de rezultate măsurabile în direcția unei relații economice SUA–China „mai echilibrate, mai echitabile și mai constructive”.
O sursă familiarizată cu discuțiile, citată în material, susține că în ultimele luni China ar fi adoptat sau folosit măsuri care:
În paralel, tensiunile sunt alimentate și de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale: Trump a încercat să limiteze accesul Chinei la microcipuri avansate, iar Xi ar fi amenințat cu restricții la export pentru minerale critice folosite în tehnologiile avansate de calcul și în industria de apărare.
Digi24 notează că, deși la o întâlnire la Beijing cei doi lideri au părut să lase deoparte divergențele, nu a fost semnat niciun nou acord. Între timp, administrația Trump a anunțat că intenționează să interzică roboții și invertoarele electrice produse în China, invocând amenințări la adresa securității naționale.
Un alt element de presiune este războiul din Iran: China este aliat al Teheranului și, potrivit Reuters, ar intenționa să vândă Iranului rachete portabile, iar Trump a spus că ar fi „dezamăgit” dacă tranzacția s-ar concretiza.
În plus, Trump a desecretizat documente care ar indica amestecul Chinei în alegerile prezidențiale americane din 2020, dar și-a exprimat rezerve privind abordarea subiectului în discuțiile cu Xi.
„Ei fac anumite lucruri împotriva noastră, iar noi facem anumite lucruri împotriva lor. Sincer să fiu, și noi le facem lor astfel de lucruri. Nu este o stradă cu sens unic. Dar da, vom discuta cu ei.”
În acest cadru, eventualele acorduri comerciale pe care Washingtonul spune că vrea să le pregătească depind nu doar de negocieri tehnice, ci și de modul în care cele două părți gestionează dosarele sensibile legate de securitate și de controlul exporturilor.
Recomandate
Elon Musk pregătește relansarea unei campanii de finanțare politică de amploare , cu potențial de a influența echilibrul de putere din Congres la alegerile americane de la mijloc de mandat din noiembrie, potrivit Digi24 . Miza este una de impact economic și de reglementare: controlul legislativ poate schimba direcția politicilor fiscale și a agendei federale într-un moment în care SUA se confruntă cu dificultăți economice, iar popularitatea lui Donald Trump este afectată de războiul cu Iranul, conform materialului. Inițiativa ar urma să fie derulată prin America PAC , organizația politică prin care Musk a cheltuit peste 260 de milioane de dolari pentru a sprijini candidatura lui Trump în 2024, potrivit unor persoane familiarizate cu situația citate de Axios (informație preluată de AFP, citată de Agerpres). Publicația menționează că planul vizează sprijinirea unor candidați republicani la alegerile din 2026 . Cum ar urma să fie folosiți banii Conform informațiilor citate, America PAC intenționează să reia tactici folosite și în 2024, cu accent pe mobilizarea electoratului conservator, mai puțin activ la scrutinurile care nu sunt prezidențiale: campanie „din ușă în ușă”; publicitate online direcționată, pentru a crește prezența la vot. America PAC nu a răspuns solicitărilor AFP de a comenta, potrivit articolului. Context: finanțare record și controverse legale Digi24 notează că sprijinul financiar al lui Musk pentru Trump a fost descris drept „cel mai mare de la un singur donator din istoria recentă a Americii”, dar a venit și cu controverse. Un exemplu menționat este o loterie lansată de Musk, care oferea un milion de dolari pe zi unui alegător înregistrat într-unul dintre șapte state-cheie și care semnase o petiție conservatoare. Departamentul de Justiție al SUA a reamintit echipei lui Trump că este ilegal să fie oferită o recompensă valoroasă unui cetățean pentru a vota sau pentru înregistrarea pe listele electorale, potrivit materialului. De ce contează: alegerile din 2026 atrag deja miliarde Articolul plasează inițiativa lui Musk într-un peisaj mai larg, în care finanțarea politică din SUA implică miliarde de dolari. Mai mulți miliardari au investit deja masiv în campania din 2026, iar deși o parte importantă a banilor ar fi mers către republicani, democrații au beneficiat și ei de sprijinul unor nume precum George și Alex Soros, Reid Hoffman și Michael Bloomberg, conform analizelor presei americane și declarațiilor depuse la autoritățile federale. În acest context, o nouă injecție de capital politic din partea lui Musk poate deveni un factor operațional important în mobilizarea electoratului și, implicit, în rezultatul alegerilor, mai ales dacă majoritatea republicană este „amenințată”, așa cum indică materialul. [...]
Statele din Golf iau în calcul o plată către Iran pentru a debloca tranzitul prin Ormuz , într-un aranjament prezentat drept „contribuție voluntară”, care ar putea reduce presiunile logistice și de aprovizionare generate de criză, potrivit Digi24 , care citează Corriere della Sera. Propunerea ar fi fost discutată de Oman cu celelalte țări din Golf și prezentată Teheranului ca inițiativă colectivă. Miza este redeschiderea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie și materii prime, după ce criza a afectat livrările și a amplificat costurile economice pentru regiune. De ce contează: un „cost de tranzit” care ar aduce bani noi Iranului Formula de „contribuție voluntară” ar fi aleasă tocmai pentru a evita crearea unui precedent și pentru a nu fi percepută ca o obligație, inclusiv în raport cu poziția fostului președinte american Donald Trump, notează publicația italiană citată. În același timp, mecanismul ar schimba echilibrul economic al zonei: Iranul ar avea acces la „bani noi” generați de tranzitul prin Ormuz, la care anterior nu avea acces, fonduri care, potrivit aceleiași surse, ar putea ajuta la repararea pagubelor suferite în război. Iranul nu comentase încă documentul la momentul relatării, iar detalii esențiale – precum procentul propus – rămân necunoscute. Modelul invocat: Strâmtoarea Malacca și „plata voluntară” pentru servicii Planul ar fi modelat după Strâmtoarea Malacca, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită o „contribuție” pentru servicii de navigație, protecție ecologică și eventuale operațiuni de salvare, plata fiind voluntară. În scenariul Ormuz, principiul libertății de navigație ar rămâne „formal” intact, însă acceptarea unei plăți pentru „deschidere” ar introduce, în practică, un nou cost asociat tranzitului. Context economic: efectele crizei asupra veniturilor și infrastructurii din Golf Materialul citat descrie criza drept costisitoare pentru economiile din Golf: închiderea Strâmtorii ar fi contribuit la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea exporturilor de gaze și combustibili din Golf, diminuând veniturile statelor arabe. În paralel, sunt menționate atacuri asupra infrastructurii energetice și de export și perturbări ale traficului aerian turistic, cu impact asupra economiilor non-petroliere, inclusiv prin companii aeriene precum Qatar Airways și Emirates. În ceea ce privește estimările, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ar fi calculat la începutul conflictului că o lună de război intens ar putea lăsa 4 milioane de șomeri în țările din Golf și ar provoca o scădere a PIB-ului între 3,7% și 6%. Totodată, sunt citate estimări publice privind pagube structurale de 70–90 miliarde de dolari (aprox. 315–405 miliarde lei) pentru Qatar, Emirate, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită, iar FMI ar prognoza contracții anuale între 1,4% (Arabia Saudită) și 14,7% (Qatar). Ce urmează: răspunsul Teheranului și semnalul de la Washington Potrivit relatării, Trump ar fi conștient de propunere și nu ar părea să se opună, după ce o idee anterioară – ca SUA să profite de pe urma Ormuz printr-un procent din valoarea încărcăturii – ar fi fost abandonată rapid. În acest moment, cheia rămâne reacția Iranului: dacă Teheranul aprobă planul și Washingtonul nu se opune, efectul imediat anticipat ar fi atenuarea deficitului de combustibil, gaze, îngrășăminte și alte materii prime care tranzitau Ormuz înainte de criză. [...]
Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]
ANAF spune că a identificat un circuit de evaziune fiscală în zona serviciilor de pază și protecție, cu un prejudiciu estimat la peste 12,35 milioane de lei, potrivit Stirile Pro TV . Cazul vizează patru societăți controlate, conform autorității fiscale, de aceiași asociați și administratori, iar dosarul a fost trimis către organele de urmărire penală . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală ar fi documentat un mecanism prin care firmele ar fi creat „aparența” unor operațiuni economice reale pentru a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat. În esență, ANAF indică folosirea unor furnizori cu „comportament fiscal inadecvat”, controlați de aceleași persoane, pentru emiterea de documente justificative și facturi fictive. Cum ar fi fost redusă artificial taxarea În comunicarea citată, ANAF descrie înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni „fără suport economic real”, care ar fi permis: deducerea nelegală a TVA; diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit. „În cadrul acestui mecanism au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile operaţiuni fără suport economic real (...) folosiţi pentru emiterea de documente justificative şi facturi fictive.” Traseul banilor: retrageri fragmentate, în numerar Analiza circuitelor financiare ar fi arătat că majoritatea sumelor încasate de la clienți au fost retrase prin peste 6.600 de operațiuni succesive, cu o valoare cumulată de peste 26 milioane de lei. Retragerile ar fi fost făcute, de regulă, în tranșe de 4.000 de lei, prin ATM-uri, cu scopul de a ascunde traseul fondurilor, potrivit ANAF. Din ce este compus prejudiciul estimat Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 12,35 milioane de lei, compus din: TVA: 8.374.516 lei impozit pe profit: 3.946.325 lei impozit pe venitul microîntreprinderilor: 32.948 lei „Având în vedere complexitatea mecanismului identificat (...) au fost sesizate organele de urmărire penală (...) şi recuperării integrale a prejudiciului.” ANAF precizează că verificările sunt în desfășurare și că inspectorii antifraudă continuă controalele și la alte societăți care ar face parte din același circuit economic, pentru a stabili dimensiunea completă a activităților și obligațiile fiscale datorate. [...]
ANM extinde codul portocaliu de caniculă, cu risc de cod roșu săptămâna viitoare , pe fondul temperaturilor care pot ajunge izolat la 40°C în weekend și ar putea urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: avertizările meteo se lărgesc ca arie și intensitate, ceea ce poate declanșa măsuri suplimentare la nivel local (de la restricții punctuale până la adaptarea programelor de lucru în aer liber). Pentru sâmbătă, codul portocaliu va viza șase județe, după ce vineri a fost în vigoare pentru patru județe, conform aceleiași surse. Cât de sus urcă temperaturile și ce semnal dă ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează maxime de până la 40°C, izolat, în weekend, iar săptămâna viitoare temperaturile ar putea ajunge până la 41°C. În acest context, directorul general al ANM, Elena Mateescu , a spus la Digi24 că nu este exclusă emiterea unui cod roșu. De ce contează: escaladarea avertizărilor poate schimba modul de operare Extinderea codurilor (de la portocaliu spre un posibil roșu) indică o deteriorare a condițiilor meteo care, în practică, poate forța autoritățile și angajatorii să ajusteze activitățile în intervalele de vârf de temperatură, mai ales acolo unde munca se desfășoară în exterior. În materialul Digi24 este menționată și situația din București , precum și episoade de „nopți tropicale” în vestul țării (minime ridicate pe timpul nopții), elemente care amplifică disconfortul termic și presiunea pe servicii publice. [...]
FIFA încearcă să deblocheze un proiect de deschidere către capital privat , după ce UEFA și Concacaf au respins planul de a permite investitorilor externi să cumpere participații într-o structură comercială care ar urma să gestioneze competițiile sale, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control: forul mondial susține că nu „vinde fotbalul”, dar opoziția din două confederații majore pune sub semnul întrebării șansele de adoptare. FIFA spune că va continua consultările, pe fondul „indignării” generate de propunere și al unor „relatări incorecte din mass-media”, care ar fi perturbat procesul planificat. Într-o declarație publicată vineri dimineață, organizația afirmă că respectă „feedback-ul și îngrijorarea” exprimate public și își reafirmă angajamentul pentru o consultare „deschisă și democratică”. „Procesul nostru de consultare planificat a fost perturbat de relatări incorecte din mass-media. Vom continua cu acest proces de consultare pentru a ne asigura că fiecare asociaţie de fotbal are capacitatea de a-şi exprima votul pe baza faptelor.” „Nimeni nu vinde fotbalul.” Ce presupune planul: o filială comercială cu investiții minoritare Conform informațiilor din articol, FIFA vrea să creeze o societate comercială care să organizeze principalele evenimente, inclusiv Cupele Mondiale, iar investitorii externi ar putea cumpăra acțiuni în această structură. Modelul descris este unul de investiții minoritare, „fără control”, într-o nouă filială numită Fifa Forward Enterprise (FFE) . FIFA susține că FFE ar fi propusă pentru ca membrii să poată „asuma responsabilitatea semnificativă” pentru oportunitatea comercială a fotbalului în țările lor, fără a afecta „spiritul” sau guvernanța FIFA ori fotbalul în sine. Blocajul de vot: opoziția UEFA și Concacaf poate fi decisivă Planul trebuie adoptat prin votul celor 211 membri FIFA. În același timp, articolul arată că: cele 55 de asociații membre UEFA au votat pentru boicotarea Cupelor Mondiale dacă FIFA continuă cu propunerea; Concacaf a transmis că și cele 41 de asociații membre ale sale au „respins” planul. În ecuația votului, Gianni Infantino ar avea nevoie de 106 voturi pentru adoptare. Membrii UEFA și Concacaf însumează 96 de asociații, care „par să voteze împotrivă”, ceea ce reduce semnificativ marja de manevră a FIFA pentru a strânge majoritatea necesară. De ce contează: semnal de frână pentru „monetizarea” competițiilor sub control FIFA Dincolo de formula „nimeni nu vinde fotbalul”, opoziția coordonată a două confederații indică un risc de blocaj instituțional într-un proiect cu implicații economice directe: atragerea de capital privat într-o structură care ar gestiona evenimentele-fanion ale FIFA. În lipsa unui compromis, disputa se poate transforma într-un test de forță privind guvernanța competițiilor și limitele comercializării lor. Ce urmează, potrivit declarațiilor FIFA, este continuarea consultărilor; articolul nu indică un calendar sau o dată a votului final. [...]
