Știri
USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu și ar putea stabili cea mai lungă desfășurare navală din ultimele decenii , în contextul presiunilor crescute ale SUA asupra Iranului privind programul nuclear, potrivit Army Recognition . Portavionul, cel mai mare din lume, a părăsit zona Caraibelor și traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, după un ordin al președintelui Donald Trump. Nava a plecat din baza Norfolk pe 24 iunie 2025 și se află pe mare de aproximativ 240 de zile. Dacă misiunea va continua până la jumătatea lunii aprilie, va depăși recordul post-Vietnam de 294 de zile stabilit în 2020 de USS Abraham Lincoln. O eventuală prelungire până la începutul lunii mai ar apropia desfășurarea de misiunile de peste 300 de zile din perioada războiului din Vietnam. Presiune militară în paralel cu negocierile Trimiterea USS Gerald R. Ford creează o prezență americană cu două portavioane în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, alături de USS Abraham Lincoln, aflat deja în regiune. Consolidarea militară are loc în paralel cu negocierile indirecte dintre SUA și Iran la Geneva. Conform actualizărilor publicate de Al Jazeera , ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că s-a ajuns la „o înțelegere asupra principiilor de bază”, deși diferențe importante rămân. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că Washingtonul dorește o soluție diplomatică, dar are „toate opțiunile pe masă”. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , a avertizat că navele americane din Golf „ar putea fi scufundate”, declarație care amplifică tensiunile. Costuri operaționale Șeful operațiunilor navale americane, amiralul Daryl Caudle, a avertizat anterior că o prelungire ar pune presiune pe echipaj și pe capacitatea de mentenanță a flotei. O desfășurare extinsă la ritm ridicat poate afecta nivelul de pregătire pentru eventuale crize viitoare. În timp ce următoarea rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, deplasarea USS Gerald R. Ford arată că Washingtonul menține simultan presiunea militară și dialogul diplomatic într-un moment sensibil al relației cu Teheranul. [...]
