Știri
Știri

Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro , potrivit Economica.net , care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern. Miza este jalonul 119 din PNRR , care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica. România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe. În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv. Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR . [...]

Donald Trump a susținut în discursul privind Starea Uniunii că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și a pregătit opinia publică pentru un posibil atac , potrivit Reuters , într-un moment marcat de consolidarea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Președintele american a acuzat regimul de la Teheran că „răspândește terorism, moarte și ură”, invocând sprijinul acordat grupărilor militante, reluarea programului nuclear și dezvoltarea unor rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Statelor Unite. Trump a afirmat că Iranul nu a rostit „cuvintele secrete” prin care să renunțe definitiv la arma nucleară, subliniind că preferă un acord, dar nu va ezita să confrunte amenințările. Discursul a avut loc pe fondul desfășurării unor forțe americane suplimentare în regiune, inclusiv portavioane și alte capabilități militare, în eventualitatea unui conflict care ar putea dura săptămâni dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a informat anterior liderii Congresului într-o sesiune confidențială. Trump a susținut că Iranul a reluat ambițiile nucleare și că este responsabil pentru atacuri care au ucis militari și civili americani. Totodată, el a invocat represiunea internă a protestelor din Iran, citând un număr de victime mult peste estimările publice. Teheranul a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”. Tema Iranului a ocupat doar o parte a discursului, majoritatea intervenției fiind dedicată economiei și imigrației. Contextul politic este sensibil: sondajele arată că majoritatea americanilor susțin folosirea forței militare doar în cazul unei amenințări directe și iminente, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului la alegerile din noiembrie 2026. În acest cadru, mesajul privind Iranul pare atât un avertisment extern, cât și o încercare de a justifica din timp o eventuală escaladare militară. [...]