Știri
Știri

Votul de învestitură pentru guvernul Veștea ar putea avea loc miercuri , un calendar care comprimă procedurile parlamentare și menține incertitudinea asupra echipei guvernamentale, inclusiv la Finanțe, potrivit informațiilor publicate de News . Premierul desemnat Adrian Veștea le-a spus liberalilor, în ședința conducerii PNL de la Parlament, că votul pentru guvernul său „ar urma” să fie dat miercuri, conform unor surse din partid citate de News. În același context, Veștea ar fi indicat și o posibilă continuitate la Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare , ministru interimar al Finanțelor în prezent, „ar urma” să facă parte și din viitorul Cabinet. Informația este prezentată de News tot pe baza unor surse din PNL, ceea ce înseamnă că decizia nu este confirmată oficial. De ce contează calendarul: presiune pe procedurile de învestire Dacă votul are loc miercuri, intervalul pentru depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare, audieri și vot în Parlament se scurtează, ceea ce poate accelera instalarea Executivului, dar lasă mai puțin spațiu pentru negocieri și clarificări publice asupra componenței guvernului. Ce se știe despre portofoliul Finanțelor Din informațiile transmise în ședința PNL, Alexandru Nazare este vehiculat ca posibil ministru al Finanțelor și în viitorul guvern. News nu oferă detalii suplimentare despre alte portofolii sau despre o listă completă de miniștri. [...]

Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]