GS$990.62+2.93%

Aurul se îndreaptă spre un declin lunar de circa 14,6%, potrivit Digi24, ceea ce ar însemna cea mai mare scădere lunară din ultimii aproape 17 ani, pe fondul tensiunilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran, ajuns în a cincea săptămână.

Publicația notează că, marți, prețul aurului a urcat cu aproximativ 3%, până la 4.652,31 dolari pe uncie, iar contractele futures (contracte la termen) pe aur au crescut la aproximativ 4.645 dolari pe uncie. Chiar și așa, luna martie rămâne pe cale să se încheie cu o corecție puternică.

În plan geopolitic, relatează Wall Street Journal, președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că este dispus să oprească ostilitățile militare chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă. Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că Washingtonul „poartă discuții serioase” cu oficiali iranieni, dar a avertizat că, fără un acord rapid, forțele americane ar putea ataca infrastructură energetică și insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului.

„Obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi atinse în câteva săptămâni, nu în luni.”

În același timp, consemnează Reuters, aproximativ 2.500 de pușcași marini americani au sosit în Orientul Mijlociu în weekend, provenind din unitatea de elită 82nd Airborne Division. În acest context, scumpirea petrolului și a gazelor a alimentat temeri legate de inflație și de posibilitatea unor noi majorări ale dobânzilor, elemente care au influențat și piața aurului.

Wayne Nutland, manager de investiții la Shackleton Advisers, spune că în ultimii ani s-a schimbat modul în care se tranzacționează aurul. Înainte de războiul din Ucraina, aurul era, de regulă, invers corelat cu randamentele obligațiunilor și cu dolarul american (aurul urca atunci când acestea scădeau și invers), însă după izbucnirea conflictului aceste relații s-au modificat, iar în 2025 și la începutul lui 2026 aurul a crescut peste nivelurile sugerate de relațiile tradiționale dintre piețe. În războiul cu Iranul, potrivit lui Nutland, aurul ar fi revenit la relația „clasică”: randamentele obligațiunilor și dolarul au crescut, iar aurul a scăzut.

Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, afirmă că volatilitatea aurului a fost în ultimele luni de două ori mai mare decât media istorică, în mare parte din cauza participării tot mai mari a investitorilor financiari. El adaugă că băncile centrale, care au încercat să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar, au contribuit la creșterea aurului în ultimii ani, însă piața a ajuns într-un punct în care investitorii au început să marcheze profiturile.

Pe termen mai lung, analiștii Goldman Sachs consideră că perspectivele rămân pozitive și estimează un preț de aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, susținut de diversificarea rezervelor băncilor centrale, revenirea pozițiilor speculative și eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA.

Totuși, pe termen scurt, banca avertizează că riscurile rămân orientate în jos, mai ales dacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă și determină investitorii să își lichideze pozițiile în aur, în timp ce pe termen mediu tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul prețios ca activ de refugiu.