Știri
Știri din categoria Mărfuri
O inițiativă legislativă depusă la Senat propune obligativitatea utilizării de sticlă și metal reciclate în ambalajele pentru băuturi, în completarea reglementărilor deja în vigoare pentru plastic, informează Știrile Pro TV. Măsura are ca scop stimularea industriei de reciclare și aplicarea principiului economiei circulare și în cazul ambalajelor din materiale rigide, nu doar al celor din plastic.
Conform propunerii legislative, ambalajele din sticlă sau metal, cu o capacitate de până la 3 litri, ar trebui să conțină minimum 25% material reciclat, procent care ar urma să crească la 30% începând cu anul 2030. Proiectul prevede atât stimuli financiari, cât și sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor:
Deputatul PNL Mircea Fechet, unul dintre inițiatori, afirmă că România trebuie să dezvolte și pentru sticlă și metal o industrie similară celei existente deja pentru PET-uri, evitând exportul materiilor reciclabile și consolidând infrastructura de reciclare internă: „Ne dorim să respectăm principiul circularității: dintr-un ambalaj de sticlă să obținem alt ambalaj de sticlă”, a declarat acesta.
În replică, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare și Coaliția pentru Economia Circulară atrag atenția asupra lipsei unui studiu de impact și a faptului că infrastructura actuală ar putea să nu fie pregătită pentru implementarea rapidă a acestor obligații. Constantin Damov, lider al coaliției, a avertizat că prețurile la ambalaje ar putea crește, deoarece materialele reciclate sunt în prezent mai costisitoare decât cele virgine.
Deși proiectul nu a fost încă adoptat, el deschide o dezbatere importantă privind responsabilitatea producătorilor și capacitatea României de a gestiona sustenabil resursele. Dacă legea va fi adoptată, se va aplica tuturor operatorilor economici care produc sau importă băuturi ambalate în metal sau sticlă.
Recomandate
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
China își consolidează baza de resurse minerale, cu efect direct asupra securității aprovizionării , după ce autoritățile au raportat creșteri importante ale rezervelor și noi descoperiri în cadrul programului național de explorare, potrivit IT之家 , care citează CCTV News și Ministerul Resurselor Naturale . Datele prezentate indică faptul că, până la finalul perioadei „al 14-lea plan cincinal” („14th Five-Year Plan”), China se situează pe primul loc la nivel mondial la rezerve pentru 14 tipuri de minerale, inclusiv pământuri rare, tungsten și cositor. În plus, pentru alte 9 minerale – între care cărbune, fier și litiu – rezervele ar fi în primele patru la nivel global. Ce a adus nou programul de explorare început în 2021 Ministerul Resurselor Naturale afirmă că, de la lansarea în 2021 a noii runde a „acțiunii strategice de descoperire a zăcămintelor”, rezervele de resurse minerale au crescut semnificativ, iar capacitatea de autoasigurare a resurselor s-a îmbunătățit. Concret, au fost raportate: 398 de noi descoperiri de zăcăminte strategice de dimensiuni medii și mari (inclusiv câmpuri de petrol și gaze); progrese considerate „istorice” la explorarea pentru cupru, aur și săruri de potasiu ; o dezvoltare accelerată a explorării pentru minerale „strategice emergente”, precum litiu, heliu și cuarț de înaltă puritate . Petrol și gaze: investiții mari și noi descoperiri În paralel, petrolul și gazele au fost tratate ca prioritate în acest program, cu investiții cumulate de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 287 mld. lei , conversie orientativă). În acest interval, China ar fi descoperit 225 de câmpuri de petrol și gaze de dimensiuni medii și mari în zone precum Tarim, Ordos și Golful Bohai, inclusiv: 13 zăcăminte de petrol de ordinul „miliardului de tone”; 26 zăcăminte de gaze de ordinul „sutelor de miliarde de metri cubi”. Ministerul mai susține că explorarea s-a extins către zone mai dificile, inclusiv în adâncime și în ape adânci, menționând forajul „Shenditake 1” (primul puț științific de 10.000 m) și intrarea în producție a zăcământului offshore „Deep Sea No. 1”. Totodată, producția totală de petrol și gaze offshore ar fi depășit 90 de milioane de tone . De ce contează Pentru piețele de mărfuri, mesajul principal este că Beijingul încearcă să-și întărească securitatea resurselor – de la minerale critice pentru industrie și tehnologii avansate (pământuri rare, tungsten, litiu) până la petrol și gaze – printr-un mix de explorare accelerată și investiții susținute. IT之家 nu oferă, în materialul citat, o defalcare pe fiecare dintre cele 14 minerale sau nivelurile exacte ale rezervelor, ci doar poziționarea relativă la nivel mondial. [...]
Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026 , cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday , pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”. În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată. Ce arată scenariul de bază: energie mai scumpă, presiune pe toate mărfurile Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează: un preț mediu al petrolului de 86 de dolari/baril (aprox. 395 lei ), în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în mai; o creștere medie a prețurilor la energie de 24% în 2026; o creștere a prețurilor generale ale mărfurilor de 16% în 2026, pe fondul energiei și îngrășămintelor, dar și al unor prețuri record la mai multe metale. Îngrășămintele, canalul prin care șocul se transmite către prețurile alimentelor Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi. În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport. Riscul macro: inflație mai mare și dobânzi în creștere, problemă pentru statele îndatorate Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice. Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei ) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari . În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8% , față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist. În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
Prețul fisticului a urcat la maximele ultimilor ani , pe fondul războiului din Iran, exact într-un moment în care cererea explodează pentru produse pe bază de fistic, inclusiv „ciocolata Dubai”, potrivit Agerpres . Șocul combină o piață deja tensionată cu blocaje logistice în Orientul Mijlociu, ceea ce se traduce în costuri mai mari și livrări întârziate. Iranul, unul dintre cei mai mari producători mondiali, are exporturile complicate de conflict, iar comercianții spun că mutarea recoltei devine tot mai dificilă, pe măsură ce războiul perturbă logistica regională. Un angrosist cu sediul la Londra descrie incertitudinea de preț ca pe un pariu, în condițiile în care furnizorii și cumpărătorii nu mai au repere stabile. De ce contează: cerere în creștere, ofertă sub presiune Potrivit Departamentului american al Agriculturii, în ultimii ani Iranul a asigurat aproximativ o cincime din producția mondială de fistic și circa 25–30% din exporturile globale. În paralel, cererea a fost alimentată de popularitatea „ciocolatei Dubai”, fenomen care a împins în sus consumul de produse cu aromă de fistic. Pe partea de ofertă, problemele nu au început odată cu războiul: recoltele din 2025 în SUA, Turcia și Iran au fost sub așteptări, iar în Iran producția a fost afectată de secetă. La acestea s-au adăugat sancțiunile și tulburările interne, plus întreruperi ale comunicațiilor care au îngreunat coordonarea vânzărilor chiar înainte de escaladarea conflictului. Prețuri și logistică: rute mai scumpe, timpi mai mari Conform datelor Expana citate în material, prețul fisticului a urcat în martie la aproximativ 4,57 dolari pe livră (aprox. 10,1 dolari/kg, adică aproximativ 46 lei/kg), cel mai ridicat nivel din 2018. Războiul a agravat blocajele: companiile maritime au anulat sau redirecționat curse, ceea ce a întârziat transporturile și a crescut costurile. Un reprezentant al Asociației Fisticului din Iran spune că principala rută de export, prin portul Bandar Abbas (Strâmtoarea Ormuz), a fost perturbată grav, deși exporturile au continuat pe rute terestre, cu întârzieri și costuri suplimentare. Pentru India, o rută alternativă menționată este prin portul Mersin (Turcia) și Canalul Suez, iar pentru China există opțiunea feroviară, descrisă însă ca fiind costisitoare și complicată. Efect în lanț: substituirea e dificilă, iar piața spot reacționează Cumpărătorii caută furnizori alternativi, în special din SUA, care reprezintă aproximativ 40% din producția globală, însă exportatorii americani ar fi vândut deja cea mai mare parte a stocului disponibil. În plus, comercianții atrag atenția că fisticul iranian are un conținut mai ridicat de ulei decât alte origini, ceea ce influențează gustul și utilizarea în produse de patiserie, limitând substituirea. Pe unele piețe spot din Orientul Mijlociu și India sunt raportate creșteri bruște de preț, iar un analist Expana avertizează că, dacă fisticul iranian rămâne inaccesibil o perioadă mai lungă, scumpirile ar putea continua. Contextul sezonier amplifică presiunea: apropierea verii aduce, tradițional, vânzări mai mari, inclusiv pe segmentul de înghețată. [...]
Scumpirea motorinei cu 26% în UE după conflictul SUA–Iran ridică direct costurile de transport și logistică , chiar dacă România a avut creșteri mai mici decât media, arată o analiză Euronews , pe baza datelor Comisiei Europene pentru intervalul 23 februarie–20 aprilie 2026. Motorina, principalul canal de transmitere a șocului în economie La nivelul Uniunii Europene, motorina s-a scumpit mai puternic decât benzina: prețul mediu a urcat de la 1,59 euro/litru (aprox. 7,9 lei) la 2,01 euro/litru (aprox. 10,0 lei), adică un avans de 26%. În context economic, motorina are o pondere ridicată în costurile de transport rutier de marfă, ceea ce poate împinge în sus cheltuielile operaționale ale companiilor și, indirect, prețurile unor bunuri. Cele mai mari creșteri la motorină au fost raportate în: Bulgaria: +43% Franța: +36% Estonia: +35% Belgia: +33% În marile economii (Franța, Germania, Italia și Spania), scumpirile au depășit 20%. România este menționată între statele cu evoluții mai reduse, alături de Ungaria și Polonia, cu unele dintre cele mai mici creșteri din UE. Malta a fost singura țară fără majorări la motorină. Benzina a crescut cu 12% în medie, cu diferențe mari între state Pentru benzina Euro-super 95, prețul mediu în UE a urcat de la 1,64 euro/litru (aprox. 8,2 lei) la 1,83 euro/litru (aprox. 9,1 lei), o creștere de 12%. Cele mai puternice scumpiri au fost în Belgia, Cehia și Bulgaria (până la +22%). Dintre marile economii, Franța a avut cea mai mare creștere (+18%), urmată de Germania (+15%). Italia a înregistrat +7%, iar Spania +3%. Malta a rămas singurul stat fără modificări de preț. România este plasată, în acest tablou, în zona creșterilor moderate, sub media UE. De ce prețurile au rămas sus, deși a existat armistițiu Potrivit datelor săptămânale citate, prețurile au început să urce înainte de declanșarea conflictului și au accelerat după atacurile de la finalul lui februarie. Benzina a urcat spre 1,90 euro/litru (aprox. 9,5 lei) la final de martie, iar motorina a depășit temporar 2,10 euro/litru (aprox. 10,4 lei) în aprilie. După armistițiul din 8 aprilie, a urmat o corecție ușoară, însă cotațiile nu au revenit la nivelurile de dinaintea crizei, rămânând semnificativ mai ridicate în UE. Unde sunt acum cele mai mari și cele mai mici prețuri La nivelurile finale, Țările de Jos conduc clasamentul atât la benzină (2,28 euro/litru, aprox. 11,3 lei), cât și la motorină (2,30 euro/litru, aprox. 11,4 lei). Urmează Danemarca, Germania și Franța, toate peste 2 euro/litru. La polul opus, Malta are cele mai mici prețuri din UE, iar Polonia și Bulgaria sunt, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului. Context: dependența de carburanți rămâne ridicată Analiza notează că, în 2024, 67% dintre mașinile noi înmatriculate în UE au fost pe benzină, 17% diesel și 14% electrice. Structura menține dependența de carburanți tradiționali și face piața vulnerabilă la șocuri externe, cu efecte care se pot propaga rapid în costurile de transport și distribuție. [...]
