Știri
Știri din categoria Mărfuri
Benzina a trecut din nou de 10 lei/litru la OMV, un prag psihologic care poate împinge în sus costurile de transport și, implicit, presiunea pe prețuri în economie, potrivit Economedia.
Miercuri, stațiile OMV afișau un preț de 10,05 lei/litru. În restul pieței, prețurile erau „aproape sub prag”, la 9,99 lei/litru, iar cea mai ieftină benzină era la Socar, la 9,93 lei/litru.
Conform datelor prezentate pentru luni, 21 septembrie, nivelurile menționate sunt:
Depășirea pragului la un jucător major precum OMV poate funcționa ca reper pentru restul pieței, mai ales când diferența față de alte rețele este de doar câțiva bani pe litru. Dacă scumpirea se generalizează, impactul se vede rapid în costurile operaționale ale companiilor cu flote și în cheltuielile curente ale populației.
Economedia nu oferă în material detalii despre cauzele scumpirii sau despre evoluția următoare a prețurilor.
Recomandate
Un plin de 50 de litri de motorină urcă spre 475 de lei , iar diferențele de preț între stații pot însemna economii de circa 25 de lei la o singură alimentare, potrivit Economedia . Luni, 6 iulie 2026, prețurile medii naționale rămân ridicate: 8,65 lei/l pentru benzină standard și 9,48 lei/l pentru motorină standard. La aceste medii, un rezervor de 50 de litri costă aproximativ 433 de lei pentru benzină și 474 de lei pentru motorină. Pentru GPL, prețul mediu național este de 4,55 lei/l, ceea ce duce un plin de 50 de litri la circa 228 de lei. Unde se vede diferența de cost: media națională vs. cele mai ieftine stații Datele sunt centralizate din monitorizarea a 1.671 de benzinării ( Petrom , OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom), iar prețurile pot varia în cursul aceleiași zile. Cea mai ieftină motorină identificată luni este la stația Dacma din Lungulețu (Dâmbovița), la 8,98 lei/l. La acest nivel, un plin de 50 de litri ajunge la aproximativ 449 de lei, cu circa 25 de lei sub costul calculat la media națională. Publicația notează că diferența față de media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru. Cea mai ieftină benzină standard este la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște din Târgoviște, la 8,49 lei/l, ceea ce înseamnă aproximativ 425 de lei pentru 50 de litri. Motorina premium trece de 10 lei/l Pe segmentul premium, media națională indică 9,30 lei/l pentru benzină premium și 10,26 lei/l pentru motorină premium. La acest preț mediu, un plin de 50 de litri de motorină premium costă aproximativ 513 lei. București și marile orașe: minime apropiate, dar nu identice În București, cele mai mici prețuri menționate sunt 8,62 lei/l pentru benzină standard și 9,44 lei/l pentru motorină standard, la mai multe stații Petrom (inclusiv pe strada Barbu Văcărescu nr. 78). GPL poate fi găsit de la 4,52 lei/l la o stație Lukoil de pe DN1, în zona Aeroportului Băneasa. La aceste minime, un plin de 50 de litri ar costa aproximativ 431 de lei (benzină), 472 de lei (motorină) și 226 de lei (GPL). Dintre orașele monitorizate, cele mai mici prețuri sunt în continuare în Cluj-Napoca: benzină de la 8,59 lei/l și motorină de la 9,39 lei/l (stația DHR, strada Frunzișului nr. 83), iar GPL de la 4,49 lei/l. În Constanța și Timișoara, minimele pentru benzină și motorină sunt, de asemenea, 8,62 lei/l, respectiv 9,44 lei/l, în timp ce în Iași și Brașov sunt raportate aceleași praguri minime pentru benzină și motorină (8,62 lei/l și 9,44 lei/l). [...]
Scumpirea motorinei riscă să prelungească presiunea pe costurile de transport și producție , în condițiile în care piața globală rămâne tensionată, iar stocurile sunt la minime pentru această perioadă a anului, potrivit Profit . În Europa, cotațiile futures pentru motorină sunt cu peste 142% peste nivelul de la începutul anului, chiar dacă luni au scăzut în cursul zilei. Pe ICE Futures Europe , contractele futures europene pentru motorină erau luni la aproximativ 1.447,5 dolari pe tonă, în scădere cu 4,1% în ziua respectivă, după ce săptămâna trecută au închis la niveluri record. Retragerea a venit în paralel cu ieftinirea petrolului, Brent coborând cu peste 2%, pe fondul informațiilor despre o îmbunătățire a fluxurilor de țiței din Orientul Mijlociu. De ce rămâne oferta strânsă Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina au afectat rafinăriile, în timp ce în alte regiuni instalațiile funcționează deja la capacități foarte ridicate. În SUA, rafinăriile au operat la sfârșitul lunii august la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), informație preluată de News.ro. AIE a avertizat că multe rafinării funcționează aproape de capacitatea maximă, ceea ce „lasă puține opțiuni” pentru a preveni o nouă restrângere a ofertei și creșterea prețurilor în lunile următoare. Un alt factor de presiune vine din Orientul Mijlociu: exporturile de motorină ale regiunii s-au înjumătățit în perioada martie–august față de anul precedent, până la o medie de 800.000 de barili pe zi, potrivit Kpler . Regiunea furniza aproape 41% din importurile europene de motorină în 2025, iar Kpler avertizează că orice nouă perturbare a fluxurilor prin Marea Roșie poate strânge și mai mult o piață deja tensionată. Rusia a tăiat exporturile, Europa are stocuri mai mici Rusia, al doilea cel mai mare exportator mondial de motorină după Statele Unite, a interzis exporturile în iulie, după ce atacurile ucrainene cu drone au redus producția rafinăriilor rusești. Înaintea interdicției, Rusia livra cantități importante către țări precum Turcia și Brazilia, care au fost nevoite să caute surse alternative. În Europa, stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la 10 septembrie la cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului, potrivit Insights Global. SUA: prag istoric la pompă și stocuri sub normal În Statele Unite, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al motorinei a depășit în această lună 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru, adică aproximativ 7,2 lei/litru), pentru prima dată în istorie. Stocurile rămân sub nivelurile normale: inventarele au crescut săptămâna trecută cu aproximativ 600.000 de barili, la 96,97 milioane de barili, dar sunt cu aproape 15% sub media ultimilor cinci ani pentru a doua săptămână din septembrie. Pe partea de stocare, datele brokerului The Tank Tiger indică o reticență a companiilor de rafinare și a comercianților din America de Nord de a reînnoi contractele de închiriere pentru spații de depozitare, pe fondul cantităților reduse disponibile pentru stocare. În același timp, EIA (Administrația pentru Informații în domeniul Energiei din SUA) estimează că stocurile de combustibili distilați ar putea scădea sub 100 de milioane de barili în septembrie și ar urma să rămână sub minimul ultimilor cinci ani până la sfârșitul lui 2026 și pe parcursul celei mai mari părți a lui 2027. Ce urmează: iarna și riscul de noi șocuri Industria se așteaptă ca oferta globală de motorină să rămână limitată pe parcursul iernii, mai ales dacă tensiunile din Orientul Mijlociu afectează exporturile și dacă interdicția Rusiei rămâne în vigoare și în octombrie, potrivit relatărilor citate de Profit. Există și posibile elemente de temperare: analiștii mizează pe faptul că marjele record de rafinare ar putea stimula producția, iar o eventuală creștere a exporturilor Chinei ar putea aduce o relaxare. Totuși, sursa notează că o escaladare a conflictelor sau oprirea unei rafinării importante ar putea declanșa noi creșteri bruște ale prețurilor, iar „factorii fundamentali indică faptul că prețurile ridicate se vor menține pentru o perioadă”. [...]
Planul Casei Albe de a cumpăra potasiu din Belarus se lovește de o limită de ofertă , după ce Aleksandr Lukașenko a spus că Minsk nu are volume disponibile pentru livrări către SUA, potrivit Adevărul . Declarația vine la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că administrația sa lucrează la un acord „de amploare” pentru achiziții la un preț mai mic decât cel plătit Canadei. Lukașenko susține că, „chiar dacă” Belarus ar vrea să livreze către piețe occidentale, nu are asemenea volume, deoarece „totul este deja contractat”, conform serviciului său de presă. Mesajul contrazice perspectiva prezentată de Trump pe Truth Social, unde președintele american a descris potențialul acord drept „o veste foarte bună” pentru fermierii și crescătorii de animale americani și a afirmat că prețul ar fi „mult mai mic” decât cel din Canada. De ce contează: dependența SUA de Canada și sensibilitatea prețurilor la îngrășăminte Potasiul este o componentă importantă a îngrășămintelor agricole, iar Canada este cel mai mare furnizor mondial. Potrivit datelor citate de Canadian Press, aproximativ 80% din potasiul folosit de fermele americane provine din Canada, ceea ce face ca orice alternativă de aprovizionare să aibă potențial impact economic pentru agricultura americană. În același timp, articolul notează că prețurile îngrășămintelor au fost influențate în ultimii ani de factori geopolitici și economici, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul dintre SUA și Iran și perturbările transportului maritim asociate închiderii strâmtorii Ormuz. Context: negocieri SUA–Belarus și miza sancțiunilor Diferența dintre declarațiile lui Trump și cele ale lui Lukașenko apare pe fondul unei apropieri diplomatice între Washington și Minsk, desfășurată de circa un an, potrivit sursei. Un rol central îl are John Coale, emisar special al președintelui SUA pentru Belarus, care a încercat să obțină eliberarea unor persoane încarcerate în Belarus în schimbul unei posibile relaxări a sancțiunilor americane. Conform autorităților americane citate în material, în ultimele luni au fost eliberate „mai multe sute” de persoane, inclusiv un laureat al Premiului Nobel pentru Pace și soțul Svetlanei Țihanovskaia. Săptămâna trecută, Coale s-a întâlnit din nou cu Lukașenko și a anunțat eliberarea a 25 de persoane, sub nivelul de 200 menționat anterior de emisar ca posibil. În timpul vizitei, Coale a declarat că: „În Belarus nu există deținuți politici” Afirmația contrazice poziția autorităților americane și a organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, principalul obstacol imediat pentru un acord comercial pe potasiu este disponibilitatea fizică a volumelor: Lukașenko afirmă că producția este deja contractată. În lipsa unor detalii suplimentare despre termene, cantități sau condiții, rămâne neclar dacă discuțiile invocate de Trump vizează livrări viitoare sau o eventuală reconfigurare a contractelor existente. [...]
Controlul Chinei asupra exporturilor de ytriu a devenit un risc operațional pentru industrii-cheie , după ce livrările către SUA au fost oprite sau reluate „cu picătura”, provocând penurii și întreruperi de producție în lanțuri de aprovizionare sensibile, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Ytriul, un metal asociat pământurilor rare, a ajuns pe agenda discuțiilor geopolitice inclusiv în contextul întâlnirii planificate la Washington între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, mai târziu în cursul acestei luni. Miza este una pragmatică: SUA au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor global, în condițiile în care Beijingul controlează atât extracția, cât și separarea, fără a publica date detaliate despre producție. De ce contează pentru economie: blocaje în aerospațial, energie și semiconductori Penuria de ytriu a produs perturbări în sectorul aerospațial, energetic și al semiconductorilor, scoțând la iveală dependența unor procese industriale moderne de materiale aparent „obscure”. În material se arată că rolul critic al ytriului vine în special din utilizarea sa în straturi de izolare termică, care protejează motoarele avioanelor cu reacție de temperaturile extreme. Dimensiunea pieței rămâne greu de cuantificat: chiar și Serviciul de prospectare geologică al SUA (USGS) nu știe cu certitudine cât ytriu se extrage la nivel global, estimând producția minieră mondială de anul trecut între 10.000 și 15.000 de tone metrice. Cum a fost folosit ytriul ca instrument de presiune comercială China a impus controale la export pentru ytriu (împreună cu alte șase pământuri rare) în aprilie anul trecut, iar livrările externe „aproape s-au oprit complet”. Pentru SUA, fluxul a fost întrerupt până în octombrie, când a fost reluat înaintea unei întâlniri Xi–Trump în Busan (Coreea de Sud). Deși Beijingul a acceptat să amâne cu un an restricții mai stricte pentru pământuri rare și magneți, a păstrat controalele inițiale asupra ytriului. Regimul de control descris în analiză obligă exportatorii să demonstreze că metalul va fi folosit exclusiv în scopuri civile, ceea ce transformă ytriul într-un instrument selectiv, utilizabil împotriva unor parteneri comerciali sau companii. Evoluția livrărilor către SUA, așa cum este prezentată în articol: după reluarea din octombrie, exporturile s-au oprit din nou; până în februarie, penuria a dus la opriri de producție în lanțul american al materialelor izolante termice; în martie, China a trimis o cantitate „excepțional de mare” de 60 de tone de oxid de ytriu, după ceea ce pare să fi fost o intervenție directă a Casei Albe pentru o companie americană care avea probleme în obținerea unei licențe; după un alt summit în mai, exporturile au fost din nou oprite până în iulie, când au fost expediate 29 de tone. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a criticat ritmul lent al exporturilor, iar analiza Reuters citată de HotNews concluzionează că Beijingul livrează „suficient cât să evite o confruntare totală, dar nu suficient” pentru a elimina presiunea din lanțurile de aprovizionare. „Sunt momente în care trebuie să intervenim și să ne susținem ferm punctul de vedere”, a recunoscut el. Japonia, exemplul unui „embargo neoficial” care începe să se vadă în raportările companiilor În paralel, Japonia ar fi primit foarte puțin ytriu din noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a iritat Beijingul prin declarații legate de apărarea Taiwanului. Livrările altor metale critice (galiu, terbiu, disprosiu) ar fi fost și ele întrerupte, într-un scenariu comparat cu episodul din 2010, când China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia pe fondul unui conflict diplomatic. Deși Japonia și-a diversificat aprovizionarea și și-a construit rezerve, rămâne puternic dependentă de China. Materialul notează că efectele încep să apară în documentele depuse la Bursa de Valori din Tokyo : în mai și iunie, peste două treimi din aproape 200 de documente în care erau menționate pământurile rare indicau un impact negativ al restricțiilor la export sau riscul unui astfel de impact. Ce urmează: presiune și pe relația China–UE O întrebare deschisă este cum va folosi Beijingul exporturile de ytriu în relația cu Uniunea Europeană, în funcție de cât de agresiv va aborda Europa deficitul comercial în creștere cu China. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut Chinei un angajament pentru rezolvarea problemei până în octombrie, avertizând că altfel va crește presiunea politică pentru „alte soluții”. În același timp, el vrea negocieri privind controalele Chinei asupra exporturilor de minerale critice, iar ytriul este indicat ca subiect probabil pe agendă. Concluzia analizei este că ytriul a intrat în „centrul politicii globale” și va rămâne acolo atât timp cât China controlează aprovizionarea către restul lumii, cu efecte directe asupra continuității producției în industrii strategice. [...]
Cotația BNR pentru aur a coborât sub 641 lei/gram , semnalând o corecție ușoară care, cumulată pe câteva ședințe, mută reperul de evaluare pentru economii și investiții în lei. Potrivit Adevărul , marți, 8 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 640,2108 lei pentru un gram de aur fin. Cotația este în scădere cu 0,3413 lei față de ziua precedentă, când gramul de aur era cotat la 640,5521 lei. Față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară, reculul este mai vizibil: pe 4 septembrie, BNR evalua gramul de aur la 649,5183 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 9,3075 lei. Evoluția recentă: scădere în trei ședințe consecutive În ultimele ședințe menționate, cotația BNR a avut o traiectorie descendentă: 4 septembrie: 649,5183 lei/gram 7 septembrie: 640,5521 lei/gram 8 septembrie: 640,2108 lei/gram Unde se află aurul față de extremele din 2026 Pentru context, BNR indică și reperele anului: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie 2026) minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie 2026) De ce contează pentru investitori și pentru cei care economisesc Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Nivelul poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar . În același timp, acest reper nu este un preț unic de tranzacționare : prețul efectiv de cumpărare sau vânzare pentru persoane fizice poate diferi, în funcție de comerciant, forma aurului (lingouri, monede etc.) și condițiile operațiunii. [...]
Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]
