Compania Euro Sun Mining solicită exproprierea unui ONG pentru a exploata aurul și cuprul de la Rovina - Proiectul minier de 40 de miliarde de dolari riscă să genereze daune uriașe României în cazul blocării exploatării

Un proiect de lege care ar permite exproprieri în interes privat ar putea debloca exploatarea aurului și cuprului de la Rovina, dar crește și riscul unor litigii costisitoare pentru stat , pe fondul unui proiect minier blocat în instanță și al presiunii de a asigura accesul la materii prime critice, potrivit Fanatik . Proiectul vizează perimetrul Rovina (județul Hunedoara), la circa 50 km de Roșia Montană, unde compania canadiană Euro Sun Mining deține drepturile asupra zăcămintelor și susține că în subsol se află 7 milioane de uncii (circa 217 t) de aur și 1,4 miliarde de livre (cca. 635.000 t) de cupru, în categoria resurselor măsurate și indicate. La prețurile actuale, compania estimează o valoare totală de aproximativ 39 de miliarde de dolari (aprox. 179 mld. lei) pentru aur și cupru. Miza: accesul la terenuri, printr-o posibilă schimbare de reglementare În forma actuală, legislația cere ca operatorul minier să dețină toate terenurile afectate de exploatare. Aici apare blocajul: din 2021, Asociația Declic (membră a rețelei Mining Watch România) a cumpărat trei suprafețe de teren „situate strategic în zona depozitului de deșeuri”, iar ONG-ul se opune proiectului. Euro Sun Mining ar urmări o soluție legislativă care să permită exproprierea de către companii private, la „un preț de piață”, astfel încât să poată obține terenul deținut de ONG, conform informațiilor din articol. Proiectul L143/2026 și contextul politic Fanatik scrie că reprezentanți ai Euro Sun Mining și Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, s-au întâlnit pe 17 aprilie pentru a discuta un proiect care ar permite exproprieri private. Inițiativa legislativă menționată este proiectul de lege L143/2026, depus la Senat în februarie 2026 și introdus în procedură de urgență. Într-un comunicat citat de publicație, PNL acuză că proiectul ar fi putut trece prin „adoptare tacită” și afirmă că, după intervenția senatorilor PNL, comisiile sesizate au votat raport de respingere, urmând dezbaterea în Comisia de energie și votul în plen. Sorin Grindeanu nu a răspuns întrebărilor publicației despre proiect și despre exproprierile în interes privat. De ce contează economic: finanțare, contracte de vânzare și risc de despăgubiri Pe lângă disputa privind avizele și terenurile, proiectul are și o componentă financiară. Euro Sun Mining a anunțat, potrivit Fanatik, un acord preliminar (20 iunie 2025) pentru o facilitate de până la 200 de milioane de dolari (aprox. 920 mil. lei) pentru proiectul Rovina Valley Copper-Gold. Ulterior, pe 10 iulie 2025, compania a comunicat acorduri de finanțare și offtake (înțelegeri de preluare a producției), inclusiv cu fondul elvețian Trafigura, care „ar putea prelua până la 100% din producția comercială timp de nouă ani”. Publicația mai notează, citând un avocat specializat în arbitraje internaționale, că dacă mecanismul exproprierilor private ar fi aplicat, statul ar trebui apoi să permită proiectul „cu toate autorizațiile de mediu și de urbanism”, altfel România ar putea fi expusă la un proces internațional, mai ales în condițiile existenței unor acorduri de vânzare a producției. Fanatik mai scrie că foști colaboratori ai companiei susțin că Euro Sun Mining ar putea cere daune dacă proiectul nu este permis. Context: proiectul a fost blocat în 2024 prin anularea avizului de mediu Un punct-cheie rămâne avizul de mediu: în aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu, document esențial pentru continuarea proiectului, pe fondul unor procese inițiate de ONG-uri de mediu. Instanța a reținut, potrivit articolului, probleme în procedura de autorizare, inclusiv evaluarea impactului și consultarea transfrontalieră. În paralel, proiectul este plasat și în logica europeană a materiilor prime critice: Fanatik menționează că proiectul a fost selectat de Comisia Europeană pentru a beneficia de finanțări pentru exploatarea cuprului, în cadrul Critical Raw Materials Act , iar Comisia a aprobat primele 47 de proiecte strategice pe 25 martie 2025. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul test este traseul parlamentar al proiectului L143/2026 și, separat, capacitatea proiectului Rovina de a reveni pe o bază legală după anularea avizului de mediu. În lipsa unor clarificări publice din partea companiei privind intenția de a cere despăgubiri, riscul de litigii rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate indicată de sursele citate de publicație. [...]