Știri
Știri din categoria Mărfuri
Războiul din Iran a perturbat comerțul global cu zahăr, iar prețurile mondiale își revin după o perioadă prelungită de scădere, potrivit AGERPRES, care citează Bloomberg.
La bursa de la Londra, contractele futures (contracte la termen) pentru zahărul alb au stat mult timp la niveluri joase, aproape de cele din perioada pandemiei, pe fondul unei oferte abundente și al unei cereri reduse. Tendința s-a schimbat după declanșarea conflictului, pe măsură ce livrările au fost afectate.
De la începutul războiului din Iran, prețurile au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, în contextul în care ostilitățile au oprit aproape complet traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, rută importantă atât pentru zahărul brut destinat rafinăriilor regionale, cât și pentru zahărul alb livrat la export. Unele rafinării din Orientul Mijlociu acceptă costuri mai mari, apelând la porturi alternative precum Fujairah, Khorfakkan și Sohar pentru aprovizionarea cu materie primă.
Cel mai activ contract futures la zahăr alb la Londra a încheiat luna martie cu un avans de 11%, cel mai mare câștig lunar după 2023. Aproximativ 6% din comerțul mondial cu zahăr a fost afectat, potrivit lui Claudiu Covrig de la Covrig Analytics, conform informațiilor transmise de AGERPRES.
„Importurile vor rămâne probabil scăzute cel puțin până în iunie, existând un risc suplimentar de scădere dacă perturbările se extind și în al treilea trimestru”, a declarat Ankit Jagta, un comerciant de zahăr cu sediul în Dubai.
Pe fondul căutării de surse alternative de zahăr rafinat, cresc livrările din India și Thailanda. Datele Covrig Analytics indică o creștere puternică a livrărilor din afara Orientului Mijlociu, inclusiv exporturi thailandeze către Sudan de aproximativ 353.650 de tone în intervalul 1-25 martie, față de 45.000 de tone în februarie. În paralel, fabricile indiene au primit comenzi externe de până la 250.000 de tone de zahăr alb de la începutul războiului, potrivit lui Rahil Shaikh, director general al Meir Commodities India Pvt. Guvernul Indiei a aprobat exportul a două milioane de tone în anul agricol care se încheie în septembrie, iar o rupie mai slabă și creșterea recentă a prețurilor globale ar îmbunătăți marjele și ar susține exporturile, potrivit analiștilor Green Pool Commodity Specialists.
Recomandate
Raliul aurului readuce în prim-plan pragul de 4.500 de dolari , un nivel tehnic care poate confirma sau infirma schimbarea de tendință după luni de presiune la vânzare, potrivit unei analize din Adevărul . Metalul prețios se tranzacționează din nou în jurul a 4.400 de dolari pe uncie troy (31,1034768 grame), după un avans de 7,7% într-o săptămână și de aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea săptămânală este cea mai puternică de la o săptămână la alta din martie 2020, după ce aurul trecuse printr-o perioadă dificilă și coborâse până în jurul a 4.000 de dolari pe uncie, nivel la care s-a conturat ulterior un suport tehnic. În ultima lună, aurul s-a scumpit cu aproximativ 9,7%, conform datelor citate. De ce contează pragul de 4.500 de dolari Următorul reper urmărit de piață este 4.500 de dolari pe uncie, zonă în care se află și media mobilă la 200 de zile, un indicator tehnic folosit de investitori pentru a identifica tendințe. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România , avertizează că nivelurile de preț, luate izolat, nu sunt „garanții” pentru direcția viitoare. În evaluarea sa, testul din jurul a 4.500 de dolari ar trebui să arate dacă mișcarea recentă este doar o revenire pe termen scurt sau începutul unei schimbări mai durabile. „Zona din jurul nivelului de 4.500 de dolari este importantă deoarece aici piața va trebui să arate dacă evoluția recentă reprezintă doar o revenire pe termen scurt sau marchează începutul unei schimbări mai durabile de tendință.” Ce a alimentat revenirea: geopolitică, ETF-uri și Asia Analiza indică mai mulți factori care au susținut revenirea, între care speranțele privind un acord între părțile aflate în conflict, care ar permite reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , și creșterea cererii prin fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), mai ales pe piețele asiatice. „O creștere de 7,7% într-o singură săptămână reprezintă, fără îndoială, o mișcare semnificativă, însă procentul în sine nu este cel mai important semnal. Mai relevant este ceea ce se află în spatele acestei reveniri.” Contextul recent a inclus tensiuni în zona Golfului Persic, conflictul dintre Statele Unite și Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz, cu efecte în lanț: șoc pe piața petrolului, așteptări mai mari privind inflația, randamente ale obligațiunilor la niveluri ridicate și episoade de vânzări de aur alimentate de nevoia de lichiditate. Băncile centrale revin în forță la cumpărare Un element cu miză mai mare pentru perspectiva pe termen lung este cererea băncilor centrale. Primul trimestru din 2026 a fost revizuit puternic în jos: de la estimări inițiale de aproximativ 244 de tone la doar 57 de tone, după includerea unor vânzări importante și a unor tranzacții ale unor bănci centrale. În trimestrul al doilea, achizițiile nete au urcat la 288,9 tone, de circa cinci ori peste nivelul revizuit din primul trimestru și cel mai ridicat nivel pentru un al doilea trimestru în seria de date disponibilă. „Băncile centrale nu cumpără aur cu un orizont de o săptămână sau de o lună. Pentru acestea, aurul face parte din gestionarea rezervelor, diversificarea acestora și consolidarea rezilienței financiare pe termen lung.” La ce se uită piața în continuare Pe termen scurt, atenția rămâne pe zona de 4.500 de dolari: o depășire susținută ar putea confirma schimbarea de tendință sugerată de raliul recent, însă direcția va depinde în continuare de condițiile financiare, evoluțiile geopolitice și cererea pentru metalul prețios. În același timp, analiza amintește că aurul rămâne volatil chiar și într-o tendință generală ascendentă: poate scădea rapid în funcție de dobânzi, dolar, randamentele obligațiunilor, inflație sau episoade în care investitorii caută lichiditate. Estimările anterioare ale lui Victor Dima pentru 2026 indicau un interval larg, de aproximativ 4.000–5.300 de dolari pe uncie, în funcție de scenariul economic și geopolitic. [...]
Scumpirea rapidă a gazelor în Europa pune presiune pe refacerea stocurilor pentru iarnă , într-un context în care depozitele din UE sunt umplute doar pe jumătate, iar ritmul de injectare este sub cel de anul trecut, potrivit HotNews . România este ușor peste media UE la nivelul stocurilor, dar rămâne expusă la evoluțiile de preț din piața regională. Vineri dimineață, cotațiile gazelor TTF (contractul de referință tranzacționat în Olanda) au ajuns la 56,14 euro/MWh, de la 41 euro/MWh la începutul lunii februarie, ceea ce înseamnă o creștere de peste 36%, conform datelor Trending Economics analizate de HotNews. De ce cresc prețurile: șoc pe piața LNG din cauza conflictului din Iran Sursa principală a tensiunii este perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz , rută pe unde tranzitau aproximativ 20% din livrările mondiale de gaze naturale lichefiate (LNG – gaz transportat pe mare în stare lichefiată). În plus, atacurile iraniene au eliminat 17% din capacitatea de export LNG a Qatarului, iar în acest context prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 70% de la începutul războiului, potrivit articolului. O incertitudine majoră pentru piață rămâne viteza cu care Qatarul își va putea relua exporturile prin Strâmtoarea Ormuz; estimările din piață indicau „câteva săptămâni” pentru reluarea producției și livrărilor, înainte de cea mai recentă escaladare, fără a include eventuale capacități afectate. Stocurile UE: 52% plin, dar ritm sub media ultimilor ani Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt umplute în proporție de aproximativ 52%, însă ritmul de injectare este sub cel de anul trecut și sub media ultimilor zece ani pentru perioada de vară, ceea ce alimentează temerile că unele state vor avea dificultăți în refacerea rezervelor, scrie The Wall Street Journal . „Europa este pe cale să intre în iarnă cu cea mai redusă rezervă de gaze de la criza energetică din 2022 încoace”, a declarat Natasha Fielding, director pentru prețurile gazelor și LNG la Argus. În acest context, UE a relaxat regulile privind stocarea: statele membre pot urmări atingerea unui nivel de cel puțin 80% până la începutul lunii noiembrie, „în condiții dificile de piață”, în locul țintei standard de 90%. Europa a depășit deja jumătatea sezonului de reumplere (1 aprilie – 1 noiembrie), ceea ce înseamnă că mai sunt aproximativ trei luni și jumătate pentru refacerea stocurilor. România: depozite la 54%, ușor peste media UE România avea vineri un grad de umplere a depozitelor de gaze de 54%, „puțin mai mare decât media UE”, potrivit datelor analizate de HotNews. Nivelul stocurilor este urmărit îndeaproape deoarece rezervele sunt esențiale pentru acoperirea cererii de încălzire iarna și pentru limitarea riscului unor întreruperi de aprovizionare. Context: și petrolul urcă peste 85 dolari/baril Tensiunile din Orientul Mijlociu se văd și în petrol: prețul a depășit 85 dolari/baril, de la aproape 70 dolari la începutul lunii. Publicația OilPrice.com notează că, în primele ore ale zilei de vineri, cotațiile se îndreptau către un avans săptămânal de 12%, pe fondul reizbucnirii tensiunilor regionale. Pentru companii și consumatori, combinația dintre prețuri mai mari și ritm lent de refacere a stocurilor crește riscul ca volatilitatea să se mențină până la intrarea în sezonul rece, mai ales dacă reluarea exporturilor LNG din zona Ormuz întârzie. [...]
Creșterea accelerată a cuprului mută atenția investitorilor de la aur spre metalele „strategice” , iar România intră în ecuație prin proiecte miniere declarate strategice la nivelul UE, potrivit Newsweek . În 2026, cuprul industrial a urcat cu 15,8% de la începutul anului și cu peste 30% în ultimele 12 luni, în timp ce aurul a scăzut pe mai multe repere: contractele futures pe aur au coborât cu 4,11% de la începutul anului și cu 4,52% în ultimele 12 luni, iar aurul „spot” (cu livrare imediată) a scăzut cu 4,89% în ultimele 12 luni și cu 4% de la începutul anului. De ce se scumpește cuprul și de ce contează economic Articolul leagă avansul cuprului de investițiile masive în inteligență artificială, modernizarea rețelelor energetice, dezvoltarea mașinilor electrice, creșterea bugetelor militare și reașezarea geopolitică a lanțurilor de aprovizionare. În acest context, accesul la cupru este tratat tot mai mult ca o chestiune de securitate națională, nu doar ca o problemă comercială. CNBC notează că analiștii sunt împărțiți în privința modului în care o eventuală corecție a investițiilor în inteligență artificială ar putea influența piața cuprului, iar cererea din sectorul tehnologic este descrisă ca fiind „practic inelastică” (adică nu scade semnificativ chiar dacă prețurile cresc), inclusiv din cauza ritmului de construire a centrelor de date. Efectul SUA: tarife, stocuri mutate și tensiuni în industrie Un factor suplimentar menționat este incertitudinea de reglementare din Washington. Recomandarea Departamentului Comerțului din SUA de a impune un tarif de 15% la importurile de cupru rafinat începând cu ianuarie 2027 ar fi determinat schimbări în volumele globale. Într-o declarație pentru CNBC, Ian Pyle (Aberdeen Investments) spune că, pe fondul potențialelor tarife vamale americane, o parte importantă din stocurile mondiale ar fi fost mutate în Statele Unite. În același timp, Mining.com este citat cu un exemplu din industrie: Aurubis, cel mai mare producător european, ar fi oferit clienților o primă record de 347 dolari pe tonă pentru livrările din 2027, pe fondul transferului unor volume către depozite americane, ceea ce ar fi lăsat alte piețe cu baze de stoc mai reduse. Prețuri record și prognoze contradictorii Newsweek arată că prețurile cuprului au atins recorduri recente: la Bursa de Metale din Londra (LME) metalul a fost tranzacționat la aproape 14.800 dolari pe tonă, iar pe Comex (New York) la 6,80 dolari pe livră. Pe termen mediu, estimările pentru 2026 ar fi urcat la aproximativ 13.500 dolari pe tonă, însă perspectivele pe termen lung diferă puternic, potrivit unei analize Mining.com: Macquarie descrie creșterea drept „marele pariu pe cupru” și prognozează surplusuri anuale de peste 700.000 de tone după 2027, invocând extinderi la mine-cheie și o posibilă încetinire în China, inclusiv o trecere către aluminiu. BMO Capital Markets și-a majorat previziunile pe termen lung cu 47%, la 16.000 dolari pe tonă, argumentând că stocurile acumulate în SUA ar reflecta mai degrabă o redistribuire geografică decât un surplus și că nivelurile ridicate indică o penurie „fundamentală”, nu o bulă speculativă. Deutsche Bank avansează cea mai agresivă prognoză: analistul Daniel Galli avertizează că SUA și China ar putea controla în curând 71% din rezervele mondiale, iar într-un astfel de scenariu cuprul ar putea deveni „complet indisponibil” pentru restul lumii până la finalul lui 2028, dacă prețurile nu urcă la 22.050 dolari pe tonă (10 dolari pe livră). Pe termen scurt, piața rămâne volatilă: Mining.com notează o scădere față de maximul ultimelor trei săptămâni, pe fondul datelor de inflație din SUA care au crescut probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Presiunea pe ofertă s-ar fi redus și după un acord preliminar pentru evitarea unei greve la mina Escondida (BHP) din Chile. România: proiecte strategice și miza materiilor prime critice În plan local, Newsweek susține că România începe să redeschidă mine, însă miza se mută de la aur către materii prime critice pentru infrastructură energetică, baterii și industrie: grafit, cupru, magneziu și pământuri rare. Potrivit Comisiei Europene, România are trei proiecte miniere declarate strategice în cadrul Critical Raw Materials Act (regulament european pentru materii prime critice): grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina, cu investiții totale estimate de peste 615 milioane de euro. Articolul mai indică: la Baia de Fier (Gorj), statul ar vrea redeschiderea minei de grafit abandonate la începutul anilor 2000; Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea globală de grafit pentru baterii ar putea crește de peste patru ori până în 2040, iar proiectul românesc ar putea primi aproape 200 de milioane de euro finanțare europeană; la Budureasa (Bihor), este pregătită exploatarea magneziului, pe fondul dependenței Europei de China pentru procesare; Curtea Europeană de Conturi este citată cu estimarea că China controlează aproximativ 97% din procesarea mondială a magneziului; la Roșia Poieni (Apuseni) se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa; la Rovina (Hunedoara), proiectul de extracție a cuprului și aurului este descris ca unul dintre cele mai mari de acest tip din UE; la Jolotca (Harghita) sunt menționate rezerve importante de pământuri rare. În ansamblu, potrivit datelor europene citate, România ar deține 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de UE, ceea ce îi poate crește relevanța economică și strategică într-un moment în care Europa încearcă să reducă dependența de importurile asiatice și să-și securizeze industria verde și de apărare. [...]
Un zăcământ de cupru și aur din deșertul Nevada ar putea susține decenii de exploatare , cu implicații directe pentru oferta de cupru – metal-cheie pentru electrificare – dacă proiectul trece de etapele de studii și autorizare, potrivit Antena 3 . Descoperirea descrisă ca o masă vastă de rocă bogată în metale a fost confirmată după ani de cartografiere, urmați de luni de foraje, analize de laborator și verificări succesive. Conform materialului, sub straturile de tuf și pietriș erodat se află un sistem de intruziuni de porfir (roci asociate frecvent cu mineralizații de cupru), care a generat un zăcământ „hibrid”: cupru ca metal principal și aur ca element asociat. De ce contează economic: cuprul, metalul tranziției energetice Articolul plasează miza în rolul cuprului în electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, motoare avansate și infrastructura centrelor de date. În acest context, un zăcământ cu „volum continuu” și durată lungă de viață ar putea reduce riscurile din lanțul de aprovizionare, printr-o sursă internă (SUA) de materie primă. „Amploarea este cea care uimește. Nu este vorba de cele mai ridicate conținuturi, ci de un volum continuu care garantează decenii de exploatare”, a declarat Eric Mason, consultant în planificarea exploatărilor miniere. Evaluările inițiale indică, potrivit sursei, o resursă „de miliarde de dolari”, fără a fi oferită o cifră exactă. Totodată, minereul ar fi la adâncimi exploatabile, suficient de aproape pentru a permite proiectarea unor cariere la suprafață, dar destul de adânc încât „amprenta inițială” să rămână sub control. Ce urmează: studii, capital și testul autorizațiilor Materialul descrie următoarea etapă ca o „cascadă” de studii – actualizări ale resurselor, compromisuri inginerești, modele hidrologice și studii privind resursele culturale – care ar urma să reducă incertitudinile și să contureze fezabilitatea proiectului. În paralel, sunt anticipate nevoi mari de infrastructură: drumuri, fabrici de procesare, sisteme de tratare a apei și utilaje grele adaptate condițiilor din deșert. La nivel local, o firmă regională de logistică spune că se pregătește pentru o posibilă accelerare a activității. „Se simte cum ritmul accelerează. Dacă lucrurile vor evolua în acest sens, vom angaja și instrui personalul cât mai repede posibil”, a spus Carla Nunez, care conduce o firmă regională de logistică. Riscuri operaționale și de mediu: apă, comunități, „licența socială” Antena 3 notează că orice dezvoltare va fi analizată atent, inclusiv din perspectiva resurselor de apă, a impactului asupra mediului și a comunităților locale. În text este menționată ideea că proiectele miniere moderne depind de autorizații, încrederea comunității și monitorizare transparentă, iar operatorii pot apela la tehnologii precum sortarea avansată a minereului, dinamitarea de precizie și dispecerizarea ghidată de inteligența artificială pentru a reduce deșeurile și consumul. „Dorim un proces responsabil, nu o accelerare cu orice preț. Arătați planul privind apa, arătați măsurile de atenuare a impactului și mențineți comunitatea la masă”, a declarat Dana Lopez, activistă locală pentru mediu. În lipsa unor date publice detaliate despre dimensiunea resursei și calendarul proiectului, miza rămâne, deocamdată, la nivel de potențial: un activ de cupru și aur evaluat preliminar la „miliarde de dolari”, care ar putea intra într-un traseu lung de validare tehnică, finanțare și autorizare înainte de orice producție efectivă. [...]
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
