Știri
Știri din categoria Legistație
De la 1 iulie, creșterea punctului-amendă la 216,25 lei ridică automat costul tuturor sancțiunilor rutiere, inclusiv pentru abateri uzuale, iar pentru contravențiile grave amenzile pot ajunge la 4.325 de lei, potrivit Adevărul. Miza practică este una de reglementare cu efect direct în bugetul șoferilor și al firmelor: toate clasele de sancțiuni din Codul rutier se recalculează în sus.
Punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut pe țară, iar amenzile contravenționale sunt stabilite ca număr de puncte-amendă, în funcție de abatere. Prin urmare, majorarea valorii punctului-amendă se traduce într-o scumpire „în lanț” a sancțiunilor din trafic.
Legislația împarte sancțiunile în cinci clase, cu următoarele valori de la 1 iulie:
În clasa I intră, între altele, nepurtarea centurii, oprirea neregulamentară sau depășirea vitezei legale cu până la 20 km/h, cu amenzi între 432,5 și 648,75 lei. Tot aici sunt încadrate și fapte precum nefolosirea semnalizării, ignorarea culorii galbene a semaforului sau circulația cu un vehicul avariat peste termenul legal de 30 de zile de la constatarea avariei.
În clasa a II-a (până la 1.081,25 lei) sunt incluse abateri precum nerespectarea indicatoarelor și marcajelor de obligare, anvelope neconforme, pătrunderea într-o intersecție blocată sau oprirea nejustificată pe banda de urgență a autostrăzii. Aici intră și trecerea pe roșu și comportamentul agresiv; pentru unele dintre abaterile din această categorie, șoferii riscă și suspendarea permisului pentru 30 de zile.
În clasa a III-a (1.297,5–1.730 lei) sunt încadrate, printre altele, folosirea telefonului mobil fără dispozitiv „mâini libere”, conducerea cu permis expirat, circulația pe sens opus, nerespectarea regulilor de circulație pe benzi sau depășirea vitezei cu 31–40 km/h. Pentru mai multe abateri din această clasă (inclusiv neacordarea de prioritate), legea prevede și suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile.
Cele mai mari sancțiuni pentru persoane fizice sunt în clasa a IV-a, cu amenzi între 1.946,25 și 4.325 lei. Sunt vizate fapte precum ITP expirat, refuzul proprietarului de a comunica identitatea persoanei căreia i-a încredințat mașina, folii neomologate, înmatriculare suspendată, dar și circulația fără anvelope de iarnă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei ori folosirea nejustificată a benzii de urgență.
Pentru conducerea sub influența alcoolului (când fapta nu este infracțiune) și pentru circulația pe banda de urgență, permisul poate fi suspendat 90 de zile, iar pentru neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată în condițiile descrise în articol, suspendarea poate ajunge la 120 de zile.
Clasa a V-a este rezervată persoanelor juridice, cu amenzi până la 21.625 de lei, inclusiv pentru obligații legate de semnalizarea rutieră, instituirea de restricții fără avize sau refuzul de a comunica autorităților identitatea persoanei căreia i-a fost încredințat un vehicul.
Șoferii își păstrează posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii, în termenul prevăzut de legislația în vigoare. Totuși, odată cu majorarea punctului-amendă de la 1 iulie, și această opțiune va însemna sume mai mari pentru aceeași abatere, de la contravențiile minore până la cele care atrag suspendarea permisului.
Recomandate
Codul Rutier ar putea fi completat cu reguli explicite pentru „culoarul de salvare” în ambuteiaje , ceea ce ar introduce obligații standardizate pentru șoferi și ar permite sancționarea celor care nu le respectă, potrivit Antena 3 . Inițiativa este un proiect de lege depus de USR, care vizează reglementarea explicită a culoarului de salvare în Codul rutier, pentru situațiile de trafic aglomerat. În prezent, forma actuală a legislației nu ar preciza suficient de clar ce trebuie să facă șoferii în ambuteiaje pentru a facilita trecerea autospecialelor aflate în misiune (ambulanțe, pompieri, poliție), iar regulile existente ar fi aplicabile mai ales pe drumuri fără trafic intens, conform argumentelor din comunicatul USR citat în material. Ce s-ar schimba pentru șoferi Dacă proiectul va fi adoptat și Codul rutier va fi completat, modul de formare a culoarului de salvare ar urma să fie stabilit în funcție de numărul de benzi: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii ar urma să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga . Drumuri cu două sau mai multe benzi pe sens: șoferii de pe banda de lângă axul drumului ar urma să își tragă autovehiculele cât mai în stânga , iar toți ceilalți spre dreapta , astfel încât să se formeze un culoar pe mijlocul drumului pentru mașinile de intervenție. Sancțiuni și miza reglementării Proiectul prevede că nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată cu amendă , potrivit materialului. Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, inițiatorii proiectului, susțin că demersul urmărește clarificarea legislației și alinierea la prevederile europene , în contextul în care întârzierile echipajelor de urgență pot avea consecințe directe asupra intervențiilor. În acest stadiu, este vorba despre un proiect de lege depus , iar aplicarea noilor obligații depinde de parcursul legislativ și de adoptarea lui. [...]
EAU impune platformelor sociale verificarea vârstei și blochează conturile sub 15 ani , o schimbare de reglementare care obligă companiile să-și refacă rapid procesele de onboarding, moderare și publicitate, potrivit GSMArena . Măsura interzice copiilor sub 15 ani să creeze, folosească sau opereze conturi personale de social media. Concret, aceștia nu vor putea publica, comenta, distribui conținut sau intra în grupuri publice. EAU devine astfel prima țară arabă care introduce o asemenea interdicție. Pentru categoria 15–16 ani, accesul rămâne permis, dar condiționat de controale suplimentare: filtre pentru conținut adecvat vârstei, restricții privind interacțiunea cu utilizatori necunoscuți, instrumente de gestionare a timpului petrecut pe ecran și funcții de supraveghere parentală. Ce trebuie să facă platformele: verificare de vârstă „tare”, nu pe declarație Noile reguli cer companiilor de social media să implementeze verificarea vârstei, inclusiv prin verificări ale identității digitale și tehnologii susținute de inteligență artificială. Declarația pe proprie răspundere a vârstei (self-declaration) nu va fi acceptată ca metodă validă de verificare. În plus, platformele vor trebui să dezactiveze conturile deja create de copii sub 15 ani și să împiedice ocolirea sistemelor de verificare a vârstei — deși sursa notează că nu este clar cum ar urma să fie realizat acest lucru în practică. Impact comercial: limitări pe publicitatea țintită și profilare Regulile mai prevăd că platformele trebuie să se abțină de la folosirea datelor personale ale copiilor pentru publicitate țintită sau pentru „behavioral profiling” (profilare comportamentală, adică segmentarea utilizatorilor pe baza comportamentului pentru a le livra reclame sau conținut personalizat). Companiile au la dispoziție un an pentru a se conforma noilor reglementări. În context, GSMArena amintește că recent și guvernul britanic a anunțat o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, într-un demers separat, detaliat într-un material anterior al publicației: GSMArena . [...]
Polonia a votat pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru „ trash streaming ” , o înăsprire de reglementare care mută răspunderea penală direct asupra celor care difuzează live conținut infracțional sau violent, potrivit Agerpres . Parlamentarii polonezi au adoptat joi o lege care sancționează difuzarea online a unor infracțiuni precum crima și violul, dar și a actelor de cruzime față de animale sau a violențelor menite să umilească alte persoane. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Ce schimbă legea: o infracțiune separată pentru difuzarea online Conform noilor prevederi, difuzarea în mediul online a unor infracțiuni pentru care pedepsele sunt mai mari de cinci ani de închisoare va fi tratată ca infracțiune separată, sancționată cu până la cinci ani de detenție. Legea vizează și conținutul care prezintă: cruzime față de animale; violențe și umilirea altor persoane; promovarea jocurilor de noroc. Aceleași pedepse se vor aplica și persoanelor care simulează sau portretizează în mod fals comiterea unor astfel de fapte în timp ce transmit în direct. Context: înăsprirea regulilor pentru conținutul online și cadrul UE Măsura este parte dintr-un efort mai larg al Poloniei de a înăspri regulile privind conținutul online. Printre măsurile recente, Polonia a interzis folosirea telefoanelor mobile la școală de către minorii sub 16 ani. La nivelul Uniunii Europene, conținutul ilegal și infracțiunile comise online sunt reglementate prin Digital Services Act (DSA) , care impune platformelor obligația de a elimina rapid materialele ce promovează violența. [...]
Pro TV trebuie să difuzeze la TV meciurile naționalelor de handbal , după ce lista evenimentelor de importanță majoră a fost actualizată printr-un proiect de lege adoptat recent în Parlament , potrivit Pro TV . Schimbarea limitează posibilitatea ca partidele să fie oferite exclusiv pe platforma de streaming Voyo . În toamna anului trecut, Pro TV a achiziționat drepturile pentru Campionatele Mondiale și Europene de Handbal, masculin și feminin, pentru perioada 2026–2031. Primul eveniment din acest interval, Campionatul European de Handbal Masculin (15 ianuarie – 1 februarie 2026), a fost transmis integral în exclusivitate pe Voyo, inclusiv meciurile echipei naționale, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea și de ce contează pentru difuzare După sesizări și petiții online legate de accesul la meciuri, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care actualizează lista evenimentelor considerate de importanță majoră pentru România. În această listă intră acum și: meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul mondial; meciurile echipelor naționale de handbal feminin și masculin la Campionatul european. Conform legislației în vigoare, evenimentele din această categorie trebuie transmise „liber” pentru cel puțin 70% din populația recenzată a României. În practică, asta înseamnă că Pro TV este obligată să difuzeze la televizor meciurile naționalelor de handbal, nu doar pe Voyo. Materialul citează ca sursă secundară profit.ro, fără a indica un link. [...]
Senatul a adoptat un proiect care mută publicitatea vânzărilor din insolvență și în online , prin introducerea unei platforme electronice unice pentru anunțurile de vânzare, pe lângă publicarea în ziare, potrivit news.ro . Inițiativa, depusă de senatorul AUR Nicolae Vlahu, a trecut cu 69 de voturi „pentru” și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Miza practică a proiectului este extinderea accesului la informații despre bunurile valorificate în insolvență (active scoase la vânzare), astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să poată găsi mai ușor anunțurile și condițiile de vânzare. Ce se schimbă în procedura de publicitate a vânzărilor Conform comunicatului AUR citat de publicație, proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate: într-un ziar de largă circulație (ca în legislația actuală); și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor celor interesați. În plenul Senatului, Nicolae Vlahu a argumentat că soluția exclusivă a publicării în presă tipărită nu mai reflectă modul actual de căutare a informațiilor și că publicarea online ar crește vizibilitatea activelor scoase la vânzare. De ce contează pentru creditori și piață Inițiatorul susține că o expunere mai largă a bunurilor ar putea atrage mai mulți cumpărători și ar crește concurența la licitații, ceea ce ar crea premisele obținerii unui preț mai bun pentru activele vândute în insolvență. Potrivit senatorului, proiectul urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței. Ce urmează După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților , care are decizia finală asupra adoptării. Sursa nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre modul concret de implementare a platformei electronice. [...]
Un proiect de lege depus la Senat ar putea reduce anularea amenzilor pe „vicii de formă” , prin eliminarea obligației de a trece adresa de domiciliu a contravenientului în procesul-verbal, potrivit HotNews . Inițiativa aparține parlamentarilor USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu. Miza este una de reglementare și aplicare: USR susține că schimbarea ar diminua riscul ca procesele-verbale să fie anulate din motive strict formale, „în absența unei vătămări reale”, și ar crește eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. De ce se schimbă regula: cartea electronică de identitate Inițiatorii argumentează că obligația de a menționa domiciliul în procesul-verbal nu mai este aliniată cu introducerea cărții electronice de identitate, pe care „nu se mai regăsește mențiunea privind domiciliul” în conținutul tipărit. În această logică, eliminarea domiciliului din procesul-verbal ar fi o „adaptare a cadrului normativ” la noile condiții administrative. Ce se întâmplă cu comunicarea și executarea sancțiunii Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, afirmă că modificarea nu ar afecta dreptul la apărare și nici garanțiile procedurale, deoarece: comunicarea procesului-verbal ar urma să se facă „potrivit regulilor procedurale existente”; autoritățile ar putea determina domiciliul prin „sisteme informatice oficiale”, atunci când este necesar pentru executarea sancțiunii sau comunicarea actelor. Argumentul USR: procese câștigate pe formă Cynthia Păun susține că domiciliul nu individualizează persoana, ci are rol practic pentru comunicare și, eventual, executare. Vlad Șendroiu afirmă că o contravenție constatată corect, cu persoana identificată după CNP, poate fi anulată în instanță pentru un element lipsă din formular, pe care îl descrie drept o practică folosită pentru contestarea amenzilor „pe formă”. Ce modifică proiectul, pe scurt Propunerea urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, pentru „coerența și unitatea sistemului normativ”, conform comunicatului citat de Agerpres. Următorul pas este parcursul legislativ în Senat, ca primă cameră sesizată, înainte de o eventuală adoptare. [...]
