Știri
Știri din categoria Justiție
Condamnarea la 19 ani a lui Vladimir Plahotniuc rămâne, deocamdată, o decizie fără efect final, ceea ce menține deschisă incertitudinea juridică într-un dosar cu miză publică ridicată, potrivit Profit.
Instanța a decis condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare, însă hotărârea „nu este definitivă”, ceea ce înseamnă că poate fi contestată și nu reprezintă încă un verdict final.
Faptul că decizia nu este definitivă mută centrul de greutate către pașii următori din justiție: cazul poate continua prin căile legale de atac, iar consecințele concrete ale sentinței depind de soluția finală.
Profit nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre instanță, capetele de acuzare sau calendarul procedural, astfel că aceste elemente nu pot fi precizate pe baza sursei disponibile.
Recomandate
DNA a extins ancheta privind achizițiile publice la două consilii județene, cu 69 de percheziții în mai multe județe și inclusiv în Franța , într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție, infracțiuni asimilate corupției și spălare de bani, potrivit G4Media . Miercuri dimineață au loc percheziții la Radu Moldovan (PSD), președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și la Dinu Iancu Sălăjanu (PNL), președintele Consiliului Județean Sălaj, pe fondul unor suspiciuni de fraude la achiziții. Ce investighează DNA și de ce contează Direcția Națională Anticorupție (Serviciul teritorial Cluj) a confirmat, într-un comunicat, că desfășoară cercetări în trei cauze penale care privesc perioada 2022 – prezent, în legătură cu „achizițiile unor lucrări de utilitate publică” la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. Miza operațională și economică este directă: ancheta vizează modul în care au fost atribuite și derulate contracte publice pentru lucrări, iar perchezițiile includ atât instituții publice, cât și operatori economici, ceea ce poate bloca temporar proceduri, plăți și proiecte în derulare, în funcție de evoluția dosarului. Amploarea perchezițiilor Potrivit comunicatului DNA, în 22 aprilie 2026 au loc percheziții domiciliare în 69 de locații din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București. Sunt vizate: sediile a două instituții publice ; domiciliile unor persoane fizice; sedii și puncte de lucru ale unor operatori economici. DNA mai precizează că, în baza unui ordin european de anchetă, se desfășoară percheziții și pe teritoriul Franței . Cine este vizat și ce companii apar în dosar Conform informațiilor publicate, perchezițiile au loc acasă și la birou la Radu Moldovan și, de asemenea, acasă și la birou la Dinu Iancu Sălăjanu. G4Media notează că informația a fost publicată inițial de Bistrițeanul, care a difuzat și imagini. În actualizările articolului, sunt menționate și companiile de construcții Dimex și Frasinul , descrise ca „abonate la mari contracte din bani publici”. Publicația arată că Dimex este implicată în construcția centurii Clujului , iar Frasinul în construcția centurii Comarnic. Sunt menționate percheziții și la birourile companiei Frasinul, precum și la notarul Vaida Marsineta. Infracțiunile indicate de procurori În comunicatul DNA, ancheta vizează suspiciuni privind: infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție; spălare de bani , în contextul achizițiilor publice. Separat, potrivit surselor G4Media, faptele cercetate sunt în principal abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice, precum și luare și dare de mită . Context: al treilea dosar major al DNA Cluj în ultimele luni G4Media mai notează că acesta este al treilea dosar major instrumentat de DNA Cluj în ultimele luni, după cel al șefului Autorității Rutiere, Cristian Anton, și cel care a vizat fosta arhitectă-șefă a Primăriei Baia Mare. Ancheta este „în curs de actualizare”, iar până la acest moment nu sunt prezentate în articol informații despre acuzații formulate oficial împotriva persoanelor vizate sau despre eventuale rețineri. [...]
DIICOT nu mai găsește bijuterii confiscate în 2008, evaluate la peste 250.000 de euro, iar cazul s-a blocat penal din cauza prescripției , potrivit Adevărul . Proprietara bunurilor a deschis un proces civil și cere ca prejudiciul să fie folosit pentru compensarea datoriilor pe care le are la stat. Bijuteriile – ceasuri, coliere și inele din aur cu pietre prețioase – au fost ridicate la Galați, în urma unor percheziții făcute în 2008. Femeia susține că nu știe cine a intrat în posesia bunurilor și spune că semnătura ei ar fi fost falsificată pe un document din 2009. Semnătură contestată, expertiză favorabilă, dar fără urmări penale Femeia afirmă că a descoperit abia în 2021, când a încercat să recupereze bunurile, existența documentului din 2009. A depus plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care, potrivit relatării, a confirmat că semnătura nu era autentică. Demersul nu a mai produs efecte în penal, deoarece ar fi intervenit prescripția după cinci ani, conform aceleiași surse. Miza financiară și ce urmează Proprietara spune că este vorba despre aproximativ un kilogram de aur și bijuterii ale familiei. Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania. Femeia are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și susține că ar fi vrut să își achite datoriile către stat din banii obținuți prin valorificarea bijuteriilor. Acum, și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și încearcă să dea de urma bunurilor dispărute. [...]
Punerea sub acuzare a lui Raed Arafat într-un dosar de contrabandă legat de un elicopter SMURD aduce din nou în prim-plan riscul de prejudicii bugetare din proceduri publice insuficient închise fiscal , într-un caz în care anchetatorii vorbesc despre eludarea plății TVA la import. Informațiile apar în Economica , care relatează atât declarațiile șefului DSU, cât și comunicarea Parchetului Militar. Raed Arafat spune că a fost pus sub acuzare „înainte să fiu audiat”, cu calitatea de acuzat de complicitate la contrabandă, într-un dosar care vizează aducerea în România a unui elicopter ce a ajuns în final în patrimoniul statului, la Inspectoratul General de Aviație (IGAv). El afirmă că dosarul a fost inițial la DNA și a fost declinat la Parchetul Militar după ce procurorii anticorupție nu ar fi găsit indicii de luare de mită sau abuz în serviciu. Într-un material video publicat pe Facebook, Arafat susține că același procuror ar fi implicat în mai multe dosare care îl privesc, inclusiv unul „cu angajările fictive” (despre care afirmă că este „in rem” și că nu are nicio calitate) și un episod în care i-ar fi fost pus un microfon în birou în urmă cu trei ani. Ce investighează Parchetul Militar și care este miza fiscală Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București a anunțat că 17 persoane sunt urmărite penal pentru contrabandă, în formele coautoratului, complicității și instigării, într-un dosar legat de achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie cu eludarea plății TVA. Potrivit anchetatorilor, după prăbușirea din 2 iunie 2016 a unui elicopter IGAv aflat în misiune SMURD în Republica Moldova (accident soldat cu patru decese), asiguratorul avea două opțiuni în dosarul de daună: plata sumei de 23.343.667 lei (echivalentul a 5.270.045 euro) sau înlocuirea aeronavei. Părțile ar fi convenit înlocuirea. Parchetul arată că, în noiembrie 2017, IGAv a preluat noul elicopter pe insula Guernsey (teritoriu al Marii Britanii, dar în afara spațiului TVA al Uniunii Europene) și l-a importat ulterior în România, iar punerea în exploatare era posibilă doar după formalități vamale și achitarea ori garantarea taxelor aferente. Ancheta susține că aeronava a fost introdusă în țară și utilizată fără îndeplinirea acestor formalități, generând un prejudiciu la bugetul de stat reprezentând TVA în vamă de 4.435.269 lei. Poziția lui Arafat Arafat afirmă că, în urma declinării de la DNA, „aspectele de corupție au fost excluse”, iar dosarul a rămas pe componenta de contrabandă, pe care o descrie ca fiind legată de neplata TVA și a taxelor vamale. El spune că elicopterul a fost livrat „prin insula Man, în tranzit în insula Guernsey, către România” și că problema ar fi apărut din interpretarea privind obligațiile fiscale la import. În același mesaj, șeful DSU declară că este „liniștit” și că va aștepta să vadă evoluția dosarului împreună cu avocații, apreciind că acuzația ar fi „aproape hilară” în contextul în care aeronava a ajuns la stat. „Da, sunt pus sub acuzare în acest dosar înainte să fiu audiat. Şi acum aştept să văd cu avocaţii unde o să ajungem.” Ce urmează Din informațiile prezentate, dosarul este în faza de urmărire penală, cu mai multe persoane cercetate și cu un prejudiciu indicat explicit de anchetatori. În lipsa altor detalii din comunicarea oficială citată, rămâne de văzut dacă acuzațiile vor fi trimise în instanță și cum va fi stabilită responsabilitatea pentru formalitățile vamale și plata TVA în cazul importului aeronavei. [...]
Raed Arafat , șeful DSU, este audiat marți la DNA – Secția militară , iar procurorii ar urma să îl pună sub acuzare într-un dosar legat de achiziția unui elicopter pentru care nu s-ar fi plătit TVA, potrivit Antena 3 . Miza cazului ține de potențialul prejudiciu fiscal și de responsabilitatea semnăturilor dintr-o achiziție publică. Conform surselor citate de publicație, audierea are loc în cadrul unei anchete în care se suspectează că în 2017, în perioada în care Ministerul Afacerilor Interne era condus de Carmen Dan, ar fi fost cumpărat un elicopter SMURD de pe o insulă din apropierea Marii Britanii. Elicopterul ar fi costat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), iar TVA-ul nu ar fi fost achitat, ceea ce ar fi generat un presupus prejudiciu de circa un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), potrivit acelorași informații. Antena 3 mai notează că, pentru achiziția elicopterului, ar fi semnat și Raed Arafat și că în cursul zilei ar urma să fie puse sub acuzare mai multe persoane, inclusiv secretarul de stat. Informațiile privind punerea sub acuzare sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar detaliile despre acuzații nu sunt precizate în material. [...]
Federația Silva a deschis un front în instanță împotriva reorganizării Romsilva , contestând HG nr. 123/2026 și cerând suspendarea aplicării ei, pe motiv că actul ar fi fost adoptat cu încălcarea Legii dialogului social și fără studii de impact, potrivit Economica . Miza imediată este blocarea reorganizării până la judecarea fondului, într-un litigiu în care pârât este Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Din perspectiva sindicaliștilor, conflictul a escaladat după ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) ar fi cerut Romsilva să depună, până la termenul din 22.04.2026, o cerere de intervenție accesorie „în favoarea pârâtului Guvernul României”, pentru a susține legalitatea hotărârii contestate. Federația califică solicitarea drept „stupefiantă” și susține că ar încălca Legea 367/2022, care interzice autorităților publice să intervină în activitatea sindicală. Ce contestă sindicatul la HG 123/2026 Federația Silva afirmă că hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva: nu ar avea la bază „niciun studiu de impact tehnico-economic, social sau de specialitate silvică”; ar fi fost adoptată cu încălcarea procedurilor prevăzute de Legea dialogului social; ar fi fost avizată în forme diferite de către ministere, proiectul fiind modificat succesiv; ar fi fost publicată în Monitorul Oficial într-o formă care nu ar fi integrat observațiile Ministerului Justiției, menționând „26 de probleme de legalitate” într-un proiect cu 38 de articole. Sindicaliștii mai susțin că auditul invocat de MMAP nu era finalizat nici la o lună și jumătate de la adoptarea HG 123/2026. De ce contează procesul: reorganizarea poate fi blocată, iar efectele invocate sunt concedieri și disfuncționalități În plan juridic, demersul urmărește suspendarea executării HG 123/2026 în primă instanță, ceea ce ar putea întârzia sau opri aplicarea reorganizării până la o decizie pe fond. În plan operațional, sindicatul avertizează că actul normativ ar putea duce la „concedieri” și „haos în administrarea pădurilor”, mergând până la riscul „destructurării Romsilva” și al „privatizării administrării pădurilor statului”. Acuzațiile și pozițiile Federației Silva sunt relatate de Agerpres, citată în material. [...]
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan , intră într-o etapă decisivă , după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București , instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul . Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan. Ce reclamă dezvoltatorul și ce a făcut Nicușor Dan Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV . În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești. De ce contează: riscul financiar și precedentul pentru litigii urbanistice Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro , la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate. Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat: „Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.” Ce urmează în instanță În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct. [...]
