Știri
Știri din categoria Justiție
Poliția Română a recuperat în Buzău o statuetă de patrimoniu reclamată ca furată în Germania, iar cazul deschide o anchetă transfrontalieră privind traseul bunului și eventualii intermediari, potrivit Mediafax.
Obiectul, o statuetă din bronz de aproximativ 1,50 metri, a fost găsit în locuința unui bărbat de 49 de ani din localitatea Sătuc, județul Buzău. Statueta a fost identificată în urma investigațiilor derulate de polițiștii Secției de Poliție Rurală Berca, într-o acțiune coordonată de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), după ce anchetatorii aveau informații că bunul s-ar afla pe teritoriul României.
Polițiștii spun că există indicii că statueta ar aparține ansamblului monumental „Der Dorfklatsch” („Bârfele satului”), inclus în patrimoniul cultural național al Germaniei. Dispariția a fost reclamată de autoritățile judiciare germane la finalul anului 2025.
Conform informațiilor din anchetă, bărbatul la care a fost găsită statueta ar fi cumpărat-o recent, fără ca materialul citat să precizeze de la cine sau în ce condiții.
Statueta a fost ridicată pentru continuarea cercetărilor și a fost predată ulterior Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Anchetatorii urmăresc stabilirea traseului obiectului de patrimoniu și identificarea persoanelor care l-ar fi sustras din amplasamentul său.
IGPR, prin Direcția de Investigații Criminale, va colabora cu autoritățile de aplicare a legii din Germania, schimbul de informații având ca obiectiv restituirea statuetei către statul german și continuarea anchetei privind furtul bunului de patrimoniu.
Recomandate
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
Parchetul European a trimis în judecată doi lideri ai unei asociații din România, într-un dosar de fraudă cu fonduri Erasmus+ , după ce ar fi folosit documente falsificate pentru a deturna bani europeni, potrivit Mediafax . Miza cazului ține de mecanismul de finanțare al programului, care permite plăți în avans de până la 80% din grant, bani care rămân proprietatea UE până la acceptarea raportului final. Dosarul este instrumentat de biroul EPPO din Iași și vizează președintele și vicepreședintele unei asociații, ancheta referindu-se la șase proiecte Erasmus+. Conform informațiilor prezentate, inculpații sunt acuzați că au abuzat de plățile în avans prin prezentarea de documente falsificate, cu scopul de a folosi fondurile în interes personal. Potrivit anchetei, unele proiecte ar fi fost implementate doar parțial, iar altele nu ar fi fost implementate deloc. În plus, în anumite situații, costurile proiectelor ar fi fost „umflate” prin declarații false. Ce riscă inculpații și ce măsuri au fost luate Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă pedepse cu închisoarea între doi și șapte ani, conform EPPO. În paralel, EPPO a dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului: au fost confiscate active, inclusiv bunuri imobiliare, un vehicul și conturi bancare, pentru a acoperi un prejudiciu estimat la 111.342 euro (aprox. 541.000 lei). Acord de recunoaștere a vinovăției pentru asociație Mediafax mai notează că asociația, printr-un reprezentant desemnat, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care trebuie aprobat de instanță. Înțelegerea prevede o sancțiune financiară și publicarea hotărârii instanței ca sancțiune suplimentară. [...]
Încheierea mărturiei lui Benjamin Netanyahu mută procesul într-o fază în care credibilitatea lui devine probă centrală , iar orice apărare ulterioară va fi cântărită prin prisma declarațiilor deja consemnate, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Premierul israelian și-a încheiat miercuri depoziția în procesul penal, după 98 de zile de audieri pe banca martorilor, începute în decembrie 2024. Procesul continuă cu restul martorilor apărării. După încheierea fazei de administrare a probelor, părțile vor depune concluzii scrise, iar completul de trei judecători de la Tribunalul Districtual din Ierusalim va pronunța verdictul. De ce contează: credibilitatea, firul comun al celor trei dosare Miza imediată nu mai este doar „ce s-a întâmplat”, ci dacă explicațiile lui Netanyahu rezistă confruntării cu probele. Analiza arată că procurorii au încercat să demonstreze că episoadele par „obișnuite” doar privite separat, dar, puse cap la cap, ar indica o suprapunere repetată între relații personale, interese media și decizii oficiale. Un punct recurent a fost memoria. Procurorul Yonatan Tadmor a susținut că, în anchetele poliției din dosarele 1000 și 2000, Netanyahu ar fi răspuns de 1.788 de ori că „nu își amintește”. Netanyahu a respins ideea că ar evita întrebările, afirmând: „Toată lumea are scăpări de memorie din când în când, chiar și eu.” Cele trei capete de acuzare și linia de apărare În rechizitoriul din 2020 sunt trei dosare distincte, cu acuzații diferite: Dosarul 1000 : fraudă și abuz de încredere, legat de cadouri de la oameni de afaceri, în principal Arnon Milchan. Netanyahu a susținut că darurile țin de o prietenie, nu de funcție: „Nu era despre poziția mea – era prietenie.” Disputa juridică se concentrează pe dacă relația a rămas privată sau a devenit conflict de interese, în condițiile în care Milchan ar fi cerut și sprijin oficial. Dosarul 2000 : fraudă și abuz de încredere, privind conversații înregistrate cu editorul Arnon „Noni” Mozes (Yediot Aharonot). Miza nu este existența discuțiilor (sunt pe bandă), ci dacă Netanyahu negocia efectiv un schimb sau doar îl „ținea în șah” pe Mozes. Potrivit rechizitoriului, Mozes ar fi oferit o acoperire mediatică mai favorabilă în schimbul unor pași care să restrângă Israel Hayom. Dosarul 4000 (Bezeq–Walla) : acuzație de luare de mită, plus fraudă și abuz de încredere, privind un presupus schimb între beneficii de reglementare și tratament favorabil pe site-ul Walla. Aici, procurorii au cerut instanței să deducă existența unei înțelegeri dintr-un „lanț” de contacte, solicitări și decizii, inclusiv din relatarea lui Shlomo Filber (fost director general la Ministerul Comunicațiilor, martor al acuzării). Netanyahu a negat că ar fi dat instrucțiuni sau că ar fi intervenit în conținutul editorial, declarând: „Nu i-am spus nimic lui Filber. Nu am vorbit cu el despre asta deloc.” Ce urmează și presiunea de calendar Pe lângă etapele procedurale (martori ai apărării, concluzii, verdict), analiza notează și o constrângere practică: judecătoarea Friedman-Feldman ar urma să se pensioneze în martie 2028, ceea ce poate crea presiune pentru avansarea dosarului. În acest context, mărturia lui Netanyahu devine reperul principal: apărătorii pot aduce martori și pot contesta interpretarea probelor, însă orice argument va fi raportat la versiunea pe care premierul a prezentat-o deja sub jurământ în fața instanței. Verdictul va depinde de care dintre cele două narațiuni — „conduită obișnuită” versus folosirea puterii publice mascată de etichete — se potrivește mai bine cu ceea ce a reținut completul de judecată. [...]
Un influencer din Timiș a fost reținut pentru uzurpare de calități oficiale , după ce s-a filmat pe TikTok prezentându-se drept Cristian Popescu Piedone și făcând „controale” în magazine și benzinării, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de ordine publică și de încredere în controalele reale, în condițiile în care angajații unităților verificate l-ar fi luat în serios. Alin Borcan, cunoscut online ca „Regele TikTok-ului”, a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în arestul de la Reșița. Măsura a fost luată sub acuzația de uzurpare de calități oficiale. Ce au reținut anchetatorii din filmările și acțiunile lui Potrivit informațiilor din articol, influencerul a transmis în direct pe TikTok mai multe „controale” făcute în magazine și într-o benzinărie din Timișoara, prezentându-se drept Piedone. La audieri, el ar fi spus că a fost o „provocare din online” și că regretă, mai ales pentru că angajații l-au tratat ca pe o autoritate. Ce au găsit polițiștii la percheziții În urma perchezițiilor la locuința sa din Dumbrăvița, polițiștii au descoperit: 14 cartușe letale (opt de calibru mai mare și șase de calibru mai mic); o legitimație și o insignă cu însemnele fostei Agenții Naționale Antidrog. Conform aceleiași surse, Borcan le-ar fi declarat anchetatorilor că nu știa de existența muniției. Ce urmează procedural Anchetatorii urmează să decidă dacă îl vor prezenta instanței cu propunere de arestare preventivă sau dacă vor cere o măsură mai blândă, precum controlul judiciar. Totodată, el urmează să ajungă din nou în fața anchetatorilor pentru noi audieri. [...]
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
