Știri
Știri din categoria Justiție
România a închis definitiv riscul unor despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30,5 miliarde lei), după ce comitetul ad-hoc ICSID a respins integral cererea de anulare depusă de Gabriel Resources, potrivit Mediafax. Decizia menține hotărârea arbitrală din 8 martie 2024 și epuizează ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID.
Ministerul Finanțelor precizează că, prin această soluție, hotărârea prin care au fost respinse pretențiile de aproximativ 6,5 miliarde dolari formulate împotriva României rămâne „definitivă și obligatorie”. Totodată, comitetul a dispus obligarea reclamanților la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare.
Potrivit Ministerului Finanțelor, suma cerută de reclamanți era echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei și reprezenta circa 1,5% din PIB-ul României estimat pentru 2026. Litigiul a vizat modul de implementare a „Proiectului minier aurifer de la Roșia Montană”, iar Gabriel Resources a susținut că România ar fi încălcat tratatele bilaterale de protecție a investițiilor încheiate cu Canada și Regatul Unit.
Tribunalul arbitral stabilise în martie 2024 că România nu a încălcat obligațiile asumate prin cele două tratate și respinsese integral cererea de despăgubiri. Decizia din 13 noiembrie 2026 confirmă această hotărâre și închide definitiv cazul în sistemul ICSID, după un parcurs de peste un deceniu, de la înregistrarea cererii de arbitraj în 2015.
Procedura de anulare este singura cale de atac prevăzută de Convenția ICSID împotriva unei hotărâri arbitrale. Reclamanții au cerut anularea totală, invocând, între altele, o pretinsă constituire necorespunzătoare a tribunalului și o abatere gravă de la norme fundamentale de procedură, iar subsidiar anularea parțială pentru depășirea competențelor și nemotivare.
Comitetul ad-hoc (Dr. Eduardo Zuleta – președinte, Prof. Lawrence Boo și Prof. Maxi Scherer) a respins toate motivele invocate. Ministerul Finanțelor subliniază că, potrivit art. 53 din Convenția ICSID, hotărârea nu mai poate fi atacată prin nicio altă cale.
În paralel, Ministerul Finanțelor anunță că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată cuvenite statului român.
„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari.” — Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor
Contextul mai larg al dosarului Roșia Montană este legat și de statutul zonei: peisajul minier de la Roșia Montană este înscris din 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar Ministerul Finanțelor afirmă că soluția confirmă respectarea obligațiilor internaționale ale României și legalitatea deciziilor privind protecția mediului și a patrimoniului cultural.
Recomandate
ÎCCJ susține că decizia CEDO nu tranșează litigiul cu Guvernul , pentru că dosarele au obiecte juridice diferite, potrivit Mediafax . Mesajul instanței supreme vizează direct modul în care trebuie înțeleasă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în dezbaterea despre plata restanțelor salariale: ca reper de principiu, nu ca „validare” sau „invalidare” automată a pretențiilor din procesul intern. Înalta Curte arată că hotărârea CEDO trebuie citită „în integralitatea sa” și nu poate fi folosită pentru concluzii rapide despre procesul pe care instanța supremă l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor . În comunicatul citat, ÎCCJ spune că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, inclusiv obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare. Ce separă cauza CEDO de procesul ÎCCJ cu Guvernul Diferența centrală, potrivit ÎCCJ, ține de întrebarea juridică pusă în fiecare dosar: În cauza analizată de CEDO , discuția a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile persoanelor vizate. În litigiul ÎCCJ cu Guvernul și Ministerul Finanțelor , instanța supremă spune că nu contestă, „în principiu”, dreptul statului de a amâna sau eșalona plățile, ci urmărește să lămurească dacă autoritățile respectă propriile reguli și asigură resursele bugetare necesare pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit. În această logică, ÎCCJ insistă că una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării obligațiilor, și alta este obligația autorităților de a respecta chiar regulile instituite. De ce contează: efectul asupra interpretării publice și a obligațiilor bugetare Poziția ÎCCJ are un impact de reglementare și de practică administrativă: mută discuția de la „are voie statul să eșaloneze?” la „respectă statul propriul mecanism de eșalonare și finanțează plățile la termenele stabilite?”. În consecință, chiar dacă CEDO a respins plângeri privind eșalonarea unor restanțe salariale, instanța supremă susține că acest lucru nu închide automat disputa internă despre respectarea cadrului normativ și a calendarului de plată. Context: ce a decis CEDO în dosarele privind restanțele salariale CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate, conform informațiilor prezentate. Hotărârea vine pe fondul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care ÎCCJ este parte într-un litigiu separat cu Guvernul. [...]
Analiza Comisiei de la Veneția asupra „amendamentului Fritz” redeschide discuția despre retroactivitatea Legii 180/2026 , într-un dosar cu potențial impact de reglementare asupra modului în care pot înceta automat mandatele aleșilor locali, potrivit Digi24 . O delegație a Comisiei a fost primită la Curtea Constituțională (CCR), care a transmis spre studiu decizia prin care a considerat prevederea constituțională. Întâlnirea a avut loc joi, când președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și alți șapte judecători constituționali au discutat cu delegația Comisiei de la Veneția despre compatibilitatea cu standardele europene și internaționale a dispozițiilor tranzitorii din Legea nr. 180/2026 privind pierderea mandatului aleșilor locali. Un punct central a fost efectul retroactiv invocat în spațiul public și în contestări. Ce verifică, de fapt, Comisia de la Veneția CCR arată, într-un comunicat citat de Digi24, că tema comună a întrevederilor a vizat „compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii” ale Legii 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile. Curtea a precizat că Decizia nr. 883 din 17 august 2026 a fost tradusă și transmisă delegației. Documentul include atât raționamentul majorității, cât și opinia separată a judecătorilor Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș. Reprezentanții Comisiei de la Veneția au indicat că au programate întrevederi pe aceeași temă „cu toate instituțiile și părțile implicate”. Contextul: de la decizia CCR la sesizarea internațională Comisia de la Veneția a fost sesizată pe 24 septembrie, la solicitarea unor parlamentari USR, după ce CCR a decis pe 17 august că așa-numitul „amendament Fritz” este constituțional. Demersul pentru obținerea unui aviz a fost anunțat public tot pe 24 septembrie: președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei , Gunn Marit Helgesen, a transmis o solicitare oficială, la cererea a doi parlamentari USR (Diana Stoica și Sorin Șipoș). Solicitarea viza compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale. În scrisoare se atrăgea atenția că prevederile pot duce la încetarea automată a unor mandate elective locale, fără evaluare individualizată, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii (în jurul datei de 30 septembrie 2026). Avizele Comisiei de la Veneția au caracter consultativ și nu sunt obligatorii juridic. Ce a decis CCR și de ce contează pentru aleșii locali Pe 17 august 2026, CCR a stabilit că prevederea din noua Lege a integrității care duce la încetarea mandatelor aleșilor locali, în cazurile în care a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese, este constituțională. Amendamentul prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care astfel de situații au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În spațiul public, prevederea a fost asociată cu cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, după o constatare ANI din iulie 2024 privind un conflict de interese administrativ. Decizia CCR a fost luată cu cinci voturi pentru și trei împotrivă, iar opinie separată au avut președinta CCR și doi judecători. Argumentul CCR privind retroactivitatea În motivarea publicată pe 21 august, CCR a susținut că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci „pune capăt unei funcții sau unui mandat a cărui integritate a fost afectată”. „Ca atare, o situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului (...)”, se arată în motivarea CCR, citată de Digi24. Curtea a făcut distincția între aplicarea unei noi sancțiuni pentru fapte trecute și efecte juridice care continuă să se producă în prezent, concluzionând că protejarea integrității funcției publice justifică intervenția legiuitorului. Un indicator de presiune instituțională: volumul sesizărilor la CCR În discuțiile cu delegația Comisiei de la Veneția a fost abordată și activitatea jurisdicțională a CCR, inclusiv volumul sesizărilor. Președinta Curții a indicat o creștere în ultimii doi ani: aproximativ 14.000 de sesizări în 2025 și 15.000 de la începutul lui 2026 până în prezent, potrivit comunicatului. Delegația Comisiei de la Veneția a fost formată din Iain Cameron (Suedia), Regina Kiener (Elveția), Tomáš Langášek (Cehia) și reprezentanți ai Secretariatului instituției. [...]
DIICOT i-a trimis în judecată pe Călin Georgescu și Ionel Rusen într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu reclamat de peste 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), iar procurorii cer menținerea sechestrului pe bunuri și a arestului preventiv, potrivit Digi24 . Dosarul urmează să fie judecat la Tribunalul Ilfov . Cei doi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Conform procurorilor, Călin Georgescu ar fi avut rol de lider și ar fi coordonat „întreaga activitate infracțională”. Miza economică: recuperarea prejudiciului și blocarea activelor DIICOT solicită instanței să mențină sechestrele instituite în cauză, inclusiv asupra vilei din Mogoșoaia deținute de Călin Georgescu și asupra conturilor acestuia. În paralel, procurorii cer menținerea arestării preventive pentru ambii inculpați, motivând că temeiurile care au dus la luarea măsurii „subzistă”. Din perspectiva mediului de afaceri, cazul este relevant prin mecanismul descris de anchetatori: obținerea de „garanții bănești” de la persoane vătămate, sub promisiunea accesării unor finanțări externe. Cum ar fi funcționat schema, potrivit DIICOT În comunicatul citat de Digi24, DIICOT susține că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat care a acționat coordonat până în octombrie 2023, în special în România, dar și în Regatul Unit, pentru a induce în eroare oameni de afaceri români cu privire la accesarea unor finanțări de la instituții bancare din străinătate. Procurorii descriu, între altele, un episod în care reprezentantul unei societăți comerciale ar fi fost indus în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane euro, printr-un contract de creditare cu o instituție despre care s-ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie, deși ar fi avut sediul în Uniunea Comorelor. DIICOT mai arată că victima ar fi fost determinată să transfere: în decembrie 2021, la două date diferite, 2.500 euro și 1.000.000 euro către o entitate financiară cu sediul în Dominica, printr-un cont deschis la o bancă din Elveția; în ianuarie 2022, încă 100.000 euro, după ce i s-ar fi prezentat posibilitatea majorării creditării la 15 milioane euro, condiționată de o garanție suplimentară. În ceea ce îl privește pe Massimiliano Arena, DIICOT precizează că a fost format un nou dosar pentru continuarea urmăririi penale. Ce urmează în instanță și pe partea de măsuri preventive Potrivit informațiilor din articol, Călin Georgescu și Ionel Rusen se află în arest preventiv de la finalul lunii septembrie și așteaptă o decizie definitivă privind înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Decizia ar urma să fie luată de Curtea de Apel București . Separat de acest dosar, Digi24 notează că Călin Georgescu mai este trimis în judecată în alte două cauze: una privind acuzații de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale (alături de Horațiu Potra) și alta privind propagandă legionară, ambele aflate în faza judecății pe fond. [...]
Decizia Tribunalului București privind înlocuirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu poate schimba traiectoria unui dosar cu miză financiară de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit Digi24 , instanța reia luni judecarea cererii prin care Georgescu solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Judecarea cererii a fost amânată săptămâna trecută, deoarece dezbaterile nu au putut avea loc în lipsa motivării deciziei prin care judecătorii Curții de Apel București au prelungit măsura arestului preventiv. De ce contează: semnalul instanțelor în dosare cu prejudicii mari Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). De la momentul arestării, el a încercat să obțină măsuri mai blânde, iar Digi24 notează că a primit decizii favorabile la tribunal, însă acestea au fost întoarse ulterior de magistrații Curții de Apel București. În plan practic, o eventuală înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar ar modifica regimul de restricții aplicat inculpatului, fără a închide însă dosarul sau acuzațiile. Contextul acuzațiilor: linie de credit și o garanție nerecuperată Ancheta a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu. Acestuia i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform informațiilor prezentate, Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat apoi un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu și-ar mai fi recuperat banii. Ce urmează Tribunalul București este așteptat să se pronunțe asupra cererii de înlocuire a arestului preventiv. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ un termen exact pentru comunicarea deciziei sau detalii suplimentare despre calendarul următoarelor etape din dosar. [...]
Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu intră din nou pe agenda instanței, în timp ce acesta rămâne în arest preventiv într-o altă cauză , potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale are termen marți, 3 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 1 , într-un dosar în care este judecat pentru promovarea în public a unor idei și doctrine legionare și pentru elogierea unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Miza imediată este una operațională pentru parcursul judiciar: cauza se judecă pe fond la Judecătoria Sectorului 1, după ce dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul General în iulie 2025. În același timp, situația lui Georgescu este complicată de faptul că se află în arest preventiv într-un alt dosar, privind o presupusă fraudă estimată la 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ce susțin procurorii în dosarul de propagandă legionară Procurorii arată că, în perioada 2020–2025, Georgescu ar fi promovat în mod repetat, prin declarații publice, interviuri și postări online, idei fasciste, legionare și xenofobe. Anchetatorii mai susțin că acesta ar fi elogiat figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, prezentându-le într-o lumină favorabilă. În rechizitoriu este redat și un pasaj în care se indică faptul că inculpatul ar fi urmărit „normalizarea și revitalizarea legionarismului” și ar fi făcut afirmații cu caracter elogiativ la adresa unor persoane precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Totodată, procurorii afirmă că, la un protest organizat în Piața Universității în octombrie 2021, Georgescu ar fi efectuat salutul legionar în timpul unui discurs. Context: mai multe dosare penale și arest preventiv într-o altă cauză Cauza de la Judecătoria Sectorului 1 este prezentată ca fiind unul dintre cele cinci dosare penale în care este vizat fostul candidat la Președinție, dintre care două sunt deja în faza de judecată. Publicația amintește și existența unui alt dosar aflat în judecată, în care Georgescu este acuzat, alături de Horațiu Potra și mai mulți apropiați ai acestuia, de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Separat, Georgescu rămâne în arest preventiv până la 27 noiembrie în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro, după ce Curtea de Apel București i-a respins contestația față de prelungirea măsurii preventive. Ce urmează Termenul de la Judecătoria Sectorului 1 este următorul pas procedural în judecarea pe fond a acuzațiilor de propagandă legionară. Sursa nu precizează ce anume va fi discutat la acest termen sau dacă sunt așteptate decizii în aceeași zi. [...]
Anularea definitivă a PUG-ului Timișoarei blochează cadrul legal de urbanism al orașului , după ce Curtea de Apel Timișoara a respins recursul municipalității și a menținut hotărârea Tribunalului Timiș, potrivit Antena 3 . Decizia vizează Planul Urbanistic General (PUG) adoptat în octombrie 2023 și are impact direct de reglementare asupra dezvoltării imobiliare și a autorizărilor din oraș. PUG-ul a fost anulat în urma unei acțiuni deschise de Bega Invest SA , companie controlată de oamenii de afaceri Emil și Marius Cristescu, care a cerut anularea hotărârii de Consiliu Local prin care au fost aprobate PUG-ul și regulamentul de aplicare. De ce a fost anulat PUG-ul: procedură considerată nelegală Tribunalul Timiș a reținut că administrația condusă de Dominic Fritz ar fi încălcat în mod repetat legislația în procesul de adoptare a PUG-ului. Un punct central a fost consultarea publică, considerată o etapă obligatorie, pe care instanța a apreciat-o ca fiind viciată. Primăria a susținut că au existat patru consultări publice în 2013 și una în 2023, însă instanța a notat că, la ultima ședință, reprezentanții municipalității au comunicat că nu se pot face modificări punctuale ale zonelor de încadrare în raport cu realitățile din teren. Tribunalul a concluzionat că, procedând astfel, obligația legală de consultare efectivă a cetățenilor a fost „golită de conținut”. În plus, instanța a reținut că documentațiile de fundamentare folosite la adoptarea PUG-ului erau depășite: studiile privind dezvoltarea economică și socială aveau 12 ani, iar planurile topografice 10 ani, fără legătură cu situația reală din unele zone ale orașului. Avizele, miza juridică decisivă Un alt element esențial în dosar a fost lipsa avizului obligatoriu al Comisiei de circulație din primărie. Administrația a invocat în instanță că avizul nu ar fi necesar, întrucât exista avizul Poliției Rutiere, care face parte din comisie. Tribunalul a stabilit însă că avizul Comisiei de circulații și siguranță rutieră este obligatoriu și condiționează legalitatea procedurii de adoptare a hotărârii de Consiliu Local. Instanța a mai arătat că nu poate „separa” partea afectată de lipsa avizului de restul reglementării pentru a limita anularea doar la o anumită secțiune. În motivare se mai precizează că, odată constatat primul motiv de nulitate, instanța nu a mai analizat celelalte două motive invocate: nerespectarea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Timiș și nerespectarea avizului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Ce urmează: efectul unei anulări definitive După sentința Tribunalului Timiș, municipalitatea a formulat recurs, însă Curtea de Apel Timișoara l-a respins, ceea ce face anularea PUG-ului definitivă. Materialul mai menționează că Dominic Fritz a părăsit administrația din cauza unui conflict de interese, în contextul adoptării „Amendamentului Fritz” din Legea ANI. În articolul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii administrativi concreți care vor fi urmați pentru înlocuirea PUG-ului anulat. [...]
