Știri
Știri din categoria Justiție
O rețea care a folosit peste 400 de români drept „săgeți” pentru deschiderea de conturi în Marea Britanie a facilitat fraude bancare estimate la cel puțin 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane de lei), potrivit unei investigații publicate de Libertatea. Cazul arată cum vulnerabilitatea socială a fost transformată într-o „infrastructură” de spălare a banilor, cu efect direct asupra companiilor și instituțiilor păgubite în mai multe țări.
Potrivit Eurojust, anchetatorii au identificat 113 victime (persoane fizice, firme și autorități locale), iar profitul grupării este estimat la minimum 3 milioane de euro, obținut prin scheme de fraudă și transferuri succesive menite să ascundă proveniența banilor.
Un exemplu descris în material pornește din martie 2020, când Primăria Rueil-Malmaison (Franța) a plătit o factură falsificată de 23.692 de euro, iar banii au ajuns într-un cont din Marea Britanie pe numele unui român din Bâscenii de Jos (Buzău). Bărbatul a declarat că a fost dus la bancă de un consătean și pus să deschidă contul, fiind „titular” doar formal.
Schema avea nevoie de volume mari de conturi pentru a „rupe” traseul banilor prin transferuri în cascadă. În paralel cu fraudele comise de cumpărătorii conturilor, o grupare din România se ocupa de recrutare și de deschiderea conturilor pe numele unor persoane vulnerabile, apoi de vânzarea accesului la aceste conturi.
Un moment-cheie al anchetei a fost un apel la 112 din 20 aprilie 2022, când un bărbat din Maxenu (Buzău) a reclamat că pe numele lui și al altor consăteni au fost deschise conturi la bănci din Marea Britanie. Recrutorii le-ar fi propus oamenilor să plece „la cules de ceapă”, cu promisiunea unui salariu lunar și fără costuri pentru pașapoarte, transport sau cazare.
În apartamentul unde erau duși, fiecare primea un telefon mobil, iar conturile erau deschise online. Bărbatul care a sesizat poliția a plecat cu telefonul și a cerut ajutor, suspectând că nu e vorba de un loc de muncă real.
În continuare, patru investigatori sub acoperire și colaboratori cu identitate protejată au fost autorizați să strângă informații, iar infiltrarea a dus la documentarea circuitului telefoanelor și a conturilor.
Materialul descrie trei moduri de operare folosite de gruparea din Marea Britanie pentru a determina victimele să vireze bani în conturi controlate de ei:
Pentru a masca traseul, banii erau transferați mai departe către bănci din Emiratele Arabe Unite sau Germania, iar apoi retrași de la bancomate în Marea Britanie, potrivit descrierii din anchetă.
Pe numele fiecărei persoane recrutate erau deschise conturi la 7–13 bănci din Marea Britanie, dar și la servicii de transfer rapid, oamenilor spunându-li-se că sunt necesare pentru plata salariilor. După 2–3 săptămâni, „înțelegerea” pentru muncă era anulată, iar persoanele erau trimise înapoi în România cu câte 500 de lire (circa 3.000 de lei), conform relatării.
Recrutorii români ar fi încasat între 150 și 1.300 de lire sterline pentru fiecare cont, în funcție de bancă și de „profilul” contului. În unele situații, unii români s-au trezit și „proprietari” ai unor firme deschise în Marea Britanie, pentru care se deschideau conturi vândute mai scump, potrivit declarațiilor din anchetă.
După debutul pandemiei, deschiderea conturilor ar fi devenit posibilă online, inclusiv din România, prin aplicații de internet banking. Era nevoie de pașaport, de verificări prin fotografii sau filmări, de un „bill” (factură de utilități) ca dovadă de rezidență și de o cartelă cu număr din Anglia.
Pentru a simula prezența în Marea Britanie, pe telefoane era instalată o aplicație VPN (care „mută” aparent locația dispozitivului). Telefoanele cu aplicațiile bancare erau apoi trimise în Marea Britanie.
În România, liderul grupării este indicat ca fiind Neculai Oiță („Ceaușu”/„Ceaușel”), 51 de ani, descris drept lider al romilor din Calvini (Buzău) și fost consilier local. Materialul menționează condamnări anterioare ale acestuia (cu suspendare) și un dosar de evaziune fiscală aflat încă pe rol la Tribunalul Buzău.
Potrivit relatării, Oiță ar fi declarat anchetatorilor că el a „inventat afacerea cu conturile bancare”, pornind din 2018, după contacte în Birmingham și ulterior vânzarea conturilor către cumpărători pakistanezi.
Cazul descrie un risc operațional și financiar clasic pentru companii și instituții: plăți făcute pe baza unor instrucțiuni false (facturi, e-mailuri „de la director”, apeluri „de la bancă”), în care banii ajung rapid în conturi greu de urmărit, deschise pe numele unor persoane fără legătură reală cu tranzacția.
În lipsa unor detalii complete în fragmentul disponibil despre stadiul dosarelor și soluțiile instanțelor, rămâne de urmărit ce acuzații și ce măsuri judiciare vor fi confirmate în procedurile din România și Marea Britanie, în condițiile în care ancheta a implicat și cooperare internațională, inclusiv prin Eurojust și Europol.
Recomandate
Audierea unei jurnaliste la DNA arată extinderea anchetei în dosarul Ciucu : moderatoarea TV Denise Rifai a ajuns vineri la Direcția Națională Anticorupție , unde „ar fi audiată” în dosarul care îl vizează pe Ciprian Ciucu, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Informația indică faptul că ancheta DNA continuă cu audieri de persoane din afara administrației, însă articolul nu precizează calitatea în care este audiată Denise Rifai și nici obiectul exact al audierii. Potrivit aceleiași surse, joi Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar în cazul lui Ciprian Ciucu. G4Media mai notează că primarul Capitalei a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. [...]
Un nou protest în Piața Victoriei testează presiunea publică asupra Justiției și a instituțiilor , după o succesiune de decizii care, potrivit organizatorilor, alimentează percepția de acțiune „selectivă” a statului. Manifestația este anunțată pentru vineri seară, între 19:00 și 23:00, în București, relatează Euronews . Evenimentul este organizat de grupurile civice Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa România și Asociația MEA. În mesajele de mobilizare publicate pe rețelele sociale, acestea susțin că „statul de drept este pus sub presiune” și cer participare pentru apărarea funcționării democrației și a „parcursului european” al României. Ce decizii invocă organizatorii Protestul vine după trei decizii anunțate joi, pe care organizatorii le leagă de întrebări privind independența instituțiilor: Tribunalul Ilfov a suspendat efectele hotărârilor Biroului Politic Național al PNL privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, s-a aflat în conflict de interese. Direcția Națională Anticorupție l-a pus sub acuzare pe primarul general al Capitalei și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, într-un dosar privind presupuse foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală primite în timpul campaniei din 2025. De ce contează Dincolo de miza civică, protestul indică o escaladare a tensiunii publice în jurul deciziilor din Justiție și a efectelor lor politice, într-un moment în care sunt vizate nume cu funcții executive și de partid. Organizatorii cer o reacție publică a societății civile, argumentând că succesiunea acestor hotărâri și anchete „ridică semne de întrebare” privind independența instituțiilor. [...]
Contestarea controlului judiciar de către Ciprian Ciucu mută rapid dosarul DNA în instanță , cu o primă decizie așteptată pe 24 iunie, potrivit G4Media , care citează portalul instanțelor. Primarul Capitalei a depus vineri contestația împotriva măsurii controlului judiciar impuse de Direcția Națională Anticorupție (DNA) , iar termenul de judecată este stabilit pentru 24 iunie. Ciucu a fost inculpat joi într-un dosar în care este acuzat că ar fi luat mită sub forma unor servicii de consultanță și publicitate, conform aceleiași surse. Primarul a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. În context politic, DNA l-a chemat la audieri pe Ciucu joi, cu trei zile înainte de congresul PNL. G4Media notează că Ciprian Ciucu este unul dintre principalii colaboratori ai președintelui PNL, Ilie Bolojan. [...]
ÎCCJ decide azi dacă rechizitoriul rămâne valabil , un pas care poate debloca începerea judecății în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Miza termenului de astăzi este una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului: dosarul se află în camera preliminară, iar judecătorii instanței supreme sunt așteptați să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de Parchetul General . Dacă actul de sesizare a instanței este confirmat, cauza poate trece în faza de judecată pe fond. De ce contează verdictul de azi În primă instanță, Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați, iar Parchetul General a contestat decizia. Dosarul se află la ÎCCJ din aprilie, iar termenul din 19 iunie este al treilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform aceleiași surse. Context: măsura preventivă a lui Potra, schimbată înainte de pronunțare Pe 17 iunie, judecătorii ÎCCJ au decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea acestuia în arest la domiciliu. Acuzațiile, pe scurt În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru: tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice. Ce spun procurorii despre faptele investigate Dosarul a fost deschis după ce Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan de deturnare a unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. Potrivit procurorilor, protestul ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi fost folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”. În dosar, 20 de mercenari sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra, iar anchetatorii susțin că unii ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și „un număr extrem de mare de obiecte periculoase”. [...]
Denise Rifai neagă că ar fi suspectă sau denunțătoare în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu , după ce mai multe publicații au relatat că ar avea calitatea de suspect, potrivit HotNews . Miza imediată este una de procedură: în spațiul public circulă acuzații punctuale (instigare și complicitate la dare de mită), însă numele ei nu apare, deocamdată, în comunicările oficiale ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Într-o declarație scurtă acordată jurnalistului România TV Victor Ciutacu, Rifai a spus că nu figurează în niciun dosar penal și că nu a formulat vreun denunț, fără alte detalii. „Nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț.” Separat, într-o declarație pentru Gândul, Rifai a afirmat că este prietenă cu Odeta Nistor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, arestată în dosar. Ce au relatat alte publicații și ce lipsește din comunicările DNA Reacția vine după ce Mediafax și România TV au scris că Denise Rifai ar fi suspectă în dosarul în care este vizat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Potrivit surselor citate de aceste publicații, Rifai ar avea calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită. HotNews notează însă că numele lui Rifai nu apare în comunicatele publice ale DNA de până acum, ceea ce lasă, în acest moment, o diferență între informațiile vehiculate pe surse și datele confirmate oficial. Context: măsura dispusă față de Ciprian Ciucu DNA a anunțat oficial că Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, prim-vicepreședinte PNL, a fost plasat joi sub control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii anticorupție îl acuză de luare de mită, în perioada noiembrie–decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6. Legături publice anterioare cu PNL, prezentate de Snoop În material este amintit și un context mai vechi: în ianuarie 2025, site-ul de investigații Snoop a publicat mărturii din interiorul PNL potrivit cărora Denise Rifai ar fi colaborat cu Nicolae Ciucă în campania prezidențială din 2024, lucru pe care atât Ciucă, cât și Rifai l-au recunoscut. Rifai a susținut atunci că a oferit doar sugestii „în mod dezinteresat” și „fără plată”, respingând ideea unei relații contractuale de tip „trainer”, și precizând că sfaturile au fost pro bono. Cine este Denise Rifai Denise Rifai are 40 de ani și este realizatoare TV. A lucrat la Realitatea TV și Kanal D, iar la începutul acestui an s-a mutat la Antena 1, unde are o emisiune, potrivit HotNews. [...]
Plasarea sub control judiciar a primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, readuce în prim-plan presiunea pe DNA de a susține acuzațiile cu probe solide , într-un dosar în care miza este credibilitatea anchetei și efectele administrative asupra conducerii Primăriei București, potrivit HotNews . Deputatul USR George Gima a spus, într-o emisiune la Prima News, că „într-o democrație trebuie dovedită, probată vinovăția cuiva”, evitând totodată să se pronunțe tranșant despre un politician din alt partid. Declarațiile au fost relatate de News.ro, conform aceleiași surse. Ce acuză procurorii și ce măsură a dispus DNA Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită pentru fapte din perioada în care era primar al Sectorului 6. Potrivit acuzațiilor, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru alegerile la Primăria Capitalei, în schimbul eliberării unei autorizații de construire pentru un complex rezidențial din București. Dosarul ar avea legătură cu alte două cauze, una dintre ele pornind de la o anchetă în care sunt vizați oameni de afaceri care ar fi încercat să mituiască funcționari ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cu 100.000 de euro, din care 50.000 de euro ar fi fost dați, iar la a doua tranșă ar fi fost prinși în flagrant în aprilie. În acel dosar, două persoane au fost arestate, potrivit procurorilor citați de HotNews. Reacția lui Ciucu: neagă că ar fi primit bani Ciprian Ciucu a afirmat că acuzațiile „pică prost, într-un context foarte prost”, invocând volumul mare de lucru de la primărie. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a susținut că nu a luat bani și că nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, precizând că va afla mai multe după ce va avea acces la dosar împreună cu avocații. Pentru context, HotNews a relatat separat acuzațiile DNA și măsura controlului judiciar în materialul „ Ciprian Ciucu este acuzat de DNA ”, precum și reacția edilului în „ Ciprian Ciucu a reacționat ”. În acest stadiu, cazul intră într-o zonă sensibilă: pentru DNA, urmează să susțină acuzațiile cu probe în instanță, iar pentru administrația Capitalei, controlul judiciar și evoluția dosarului pot influența capacitatea de decizie și stabilitatea politică din jurul primarului. [...]
