Știri
Știri din categoria Justiție
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate, potrivit Antena 3 CNN, după furtul comis din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că autoritățile române au fost informate de partea olandeză despre evoluțiile din dosar.
MAE a precizat că procurorul de caz din Țările de Jos urmează să susțină o conferință de presă la ora 14:00, ora locală, respectiv 15:00, ora României, chiar la Muzeul Drents.
În acest moment, informațiile publice sunt limitate: nu este încă stabilit dacă piesele au fost avariate, unde au fost găsite și dacă au existat arestări. Muzeul Drents a anunțat pe site-ul său că va fi închis pe 2 aprilie, invocând „circumstanțe neprevăzute”.
„În acest moment nu este încă clar dacă coiful dacic este avariat, unde au fost găsite obiectele de tezaur și dacă au fost făcute arestări.”
Furtul a avut loc în ianuarie 2025, când hoți înarmați cu dispozitive explozive au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.
Obiectele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia - Imperiul Aurului și Argintului”, organizată cu piese împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României (MNIR). Antena 3 CNN notează că directorul instituției a fost demis imediat după decizia de împrumut a artefactelor.
Din informațiile prezentate de Antena 3 CNN, imaginile de supraveghere ar fi surprins momentul în care hoții au forțat ușa muzeului cu un explozibil și au părăsit clădirea după câteva minute, cu piesele furate.
Elementele-cheie comunicate până acum în spațiul public includ:
Într-un episod anterior al anchetei, Antena 3 CNN arată că, în septembrie, trei dintre cei patru suspecți au scăpat de urmărirea penală, procurorii apreciind că rolul lor a fost „prea mic” pentru a justifica trimiterea în judecată, informație atribuită publicației nltimes.nl. Tot din rechizitoriu, procurorii olandezi ar fi indicat că probele arată „în mod clar” că tezaurul nu a fost topit.
Recomandate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că al treilea contract cu Pfizer a fost supraevaluat , potrivit Știrile ProTV . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o conferință de presă, în contextul litigiului privind vaccinurile anti-COVID comandate în pandemie. Rogobete a afirmat că documentul a fost semnat „fără o fundamentare clară a nevoii” și că volumul de doze contractat ar fi depășit semnificativ necesarul raportat la populația României. În aceeași intervenție, ministrul a apreciat că, per ansamblu, campania de vaccinare anti-COVID a fost „un eșec”. „Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a spus ministrul. Pe plan juridic, Rogobete a mai spus că hotărârea pronunțată în dosar are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că plata ar trebui făcută chiar dacă se formulează apel. El a adăugat că, în cazul unei soluții favorabile în calea de atac, sumele ar putea fi recuperate de statul român. Un tribunal din Bruxelles a decis miercuri, în primă instanță, că Polonia și România trebuie să achite sume restante pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, de 1,3 miliarde de euro, respectiv 600 de milioane de euro, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Știrile ProTV. Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna lui 2023, pentru a impune executarea contractelor, după ce, odată cu încheierea pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral. Sursa informațiilor citate de publicație este Agerpres. [...]
România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer , după o hotărâre executorie pronunțată în Belgia, potrivit Mediafax . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că decizia nu este definitivă, însă produce efecte imediat, iar banii nu sunt în prezent bugetați. Procesul vizează dozele de vaccin anti-COVID pe care România ar fi refuzat să le mai preia în 2023, iar Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis plata sumei către compania farmaceutică. Hotărârea din Bruxelles și efectul „executoriu” Ministrul a explicat că, deși România poate continua demersurile în instanță, hotărârea este executorie, ceea ce înseamnă că plata poate fi cerută fără a se aștepta soluționarea definitivă a cauzei în apel. „Nu, astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă.” Rogobete a adăugat că, în ipoteza în care România ar câștiga în apel, banii ar putea fi recuperați, însă plata trebuie făcută în baza hotărârii actuale. De unde ar putea veni banii și ce urmează Întrebat despre procedura de achitare, ministrul a spus că a discutat în permanență cu ministrul Finanțelor și că, „cel mai probabil”, fondurile vor veni din bugetul de stat, fie prin Ministerul Sănătății, fie prin Ministerul Finanțelor, urmând ca mecanismul să fie stabilit ulterior. În perioada imediat următoare, autoritățile vor analiza detaliile deciziei, inclusiv nivelul penalităților și modul de calcul, iar ministrul a anunțat o întâlnire cu ministrul Finanțelor pentru a identifica soluții care să reducă efectele negative asupra României. Rogobete a mai spus că se așteaptă ca specialiștii și avocații care reprezintă România în acest proces să prezinte scenarii posibile, pe baza cărora să fie luată o decizie „în favoarea României”. [...]
România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro, relatează Digi24 . Litigiul a fost deschis în Belgia, după ce Guvernul României a refuzat să achite peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19. Decizia instanței obligă statul român la plata sumei menționate, care reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin pe care România nu a mai vrut să le plătească începând cu 2023. Potrivit hotărârii, nu au fost identificate „lacune” privind modul în care Pfizer a obținut contractul de livrare a vaccinurilor. Instanța belgiană a reținut, totodată, că România nu a îndeplinit condițiile pentru încetarea acordului de cumpărare și nu a demonstrat că înțelegerea, inclusiv în privința prețului și a numărului de doze, ar fi reprezentat un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Judecătorii au mai apreciat că scăderea ratei de infectare din 2023 nu constituie o circumstanță care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale. Un reprezentant al Pfizer a transmis pentru Digi24.ro că decizia instanței confirmă „importanța obligațiilor contractuale” care au susținut răspunsul european la pandemie, construit pe principiul solidarității între statele membre. Compania a mai spus că se așteaptă ca România și Polonia (care ar fi pierdut un proces similar) să respecte hotărârea. Contextul disputei ține de negocierile din 2023: când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament pentru reducerea dozelor contractate și extinderea livrărilor din 2023 până în 2026, conform Context.ro (citat de Digi24). Guvernul României, prin ministrul Sănătății de la acel moment, Alexandru Rafila, a refuzat să semneze amendamentul, astfel că au rămas aplicabile prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea depusă în instanță, Pfizer a arătat că amendamentul ar fi permis reducerea volumelor livrate în 2023 și eșalonarea dozelor rămase până la finalul lui 2026, iar compania a susținut și că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, la care Executivul nu ar fi răspuns. [...]
DNA a făcut marți percheziții la Autoritatea Rutieră Română într-un dosar de corupție , iar printre suspecți se află și șeful instituției, Cristian Anton, fost șef de cabinet al liderului PSD Sorin Grindeanu, potrivit HotNews.ro . Perchezițiile au avut loc la sediul ARR și în mai multe locații din țară. Conform informațiilor citate de HotNews din surse judiciare, ancheta vizează 12 suspecți, inclusiv pe Cristian Anton, descris ca apropiat al lui Sorin Grindeanu. Dosarul, potrivit unor surse din DNA citate de aceeași publicație, include acuzații de constituire de grup infracțional organizat, divulgare de informații nepublice, dare și luare de mită, în legătură cu examenele pentru obținerea atestatelor de șofer profesionist. Funcționari din ARR ar fi cerut între 600 și 1.500 de euro pentru subiectele de examen necesare atestatelor profesionale pentru șoferi pe transport de marfă. HotNews amintește că relația dintre Cristian Anton și Sorin Grindeanu datează de circa două decenii, când ambii erau consilieri locali la Timișoara. Anton ar fi devenit ulterior șef de cabinet al lui Grindeanu, iar în 2009 a renunțat la mandatul de consilier local pentru a prelua conducerea Oficiului Protecției Consumatorilor Timiș, unde a fost propus de PSD Timiș. Publicația mai notează că jurnaliștii SNOOP au relatat în august 2025 că Anton avea venituri din cinci surse publice. În declarația de avere depusă în 2025 (pentru anul 2024), acesta a menționat 273.000 lei salariu de la ARR (director juridic, din 2012), 56.000 lei de la Ministerul Transporturilor (șef de cabinet, din 2021), 28.000 lei indemnizație de la Aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara (membru CA, din 2021), 256.000 lei indemnizație de la Danube Bridge Vidin Calafat (consiliu de supraveghere, din 2022) și 24.000 lei indemnizație de la Ecoaqua SA (CA, 2023–2024). [...]
Bank of America va plăti 72,5 milioane de dolari victimelor lui Jeffrey Epstein , potrivit Știrile ProTV , care relatează despre un acord de soluționare a unui proces colectiv în care banca este acuzată că i-ar fi facilitat operațiunile de trafic sexual. Conform documentelor depuse vineri seara la o instanță federală din New York și citate de CNBC, înțelegerea este al patrulea acord încheiat de o bancă importantă în litigii legate de Epstein, iar Bank of America nu își recunoaște vinovăția. Acordul trebuie aprobat de judecătorul Jed Rakoff de la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Manhattan, iar, de regulă, astfel de aprobări sunt acordate. Documentul depus în instanță prevede că despăgubirile ar urma să acopere „toate femeile care au fost abuzate sexual sau traficate de Jeffrey Epstein, sau de orice persoană care are legături sau este asociată în alt mod cu Jeffrey Epstein sau cu orice afacere de trafic sexual a lui Jeffrey Epstein, între 30 iunie 2008 și 6 iulie 2019, inclusiv”. Avocații din caz ar fi „conștienți că există cel puțin 60 de femei” victimizate între aceste date, se mai arată în document. Bank of America respinge acuzațiile, dar spune că acordul închide disputa. „Deși ne menținem declarațiile anterioare făcute în documentele depuse în acest caz, inclusiv faptul că Bank of America nu a facilitat infracțiuni de trafic sexual, această rezoluție ne permite să lăsăm această chestiune în urmă și oferă o încheiere definitivă pentru reclamanți.” În același context, sunt amintite acorduri similare: JPMorgan Chase a acceptat în iunie 2023 plata a 290 de milioane de dolari către victime, la o lună după ce Deutsche Bank a convenit 75 de milioane de dolari. Separat, în august 2023, JPMorgan a acceptat să plătească 75 de milioane de dolari guvernului Insulelor Virgine Americane, iar Deutsche Bank a declarat atunci: > „Recunoaștem greșeala pe care am comis-o prin acceptarea lui Epstein ca client în 2013, precum și deficiențele din procesele noastre, și am învățat din greșelile și neajunsurile noastre.” [...]
Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă a șase inculpați în dosarul privind furtul de motorină de pe șantierul de modernizare a căii ferate Brașov–Sighișoara, potrivit Digi24 . Un inculpat a fost plasat în arest la domiciliu, iar un altul se află sub control judiciar. Decizia a fost luată de un judecător de drepturi și libertăți și vizează angajați suspectați că ar fi sustras cantități mari de motorină din utilajele folosite în zona Ormeniș și Racoș. Publicația menționează că informațiile au fost relatate de News.ro. Măsurile dispuse de instanță și acuzațiile Cei șase inculpați arestați preventiv sunt acuzați de constituire de grup infracțional organizat și furt calificat în formă continuată. Anchetatorii susțin că unul dintre ei ar fi comis 28 de acte materiale de furt, iar ceilalți ar fi implicați în 18, 16, 12, șase, respectiv patru fapte. Al șaptelea inculpat, cercetat pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci acte de furt calificat, a fost plasat în arest la domiciliu. Al optulea inculpat este cercetat sub control judiciar, conform informațiilor din articol. Cum ar fi funcționat schema de sustragere a motorinei Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, gruparea ar fi fost constituită începând din octombrie 2025 și ar fi fost specializată în sustragerea și vânzarea motorinei din utilajele de pe șantier. Membrii ar fi lăsat utilajele pornite „la ralanti”, cu consum redus, dar ar fi raportat perioada ca fiind „de lucru”. „Practic, cantitatea de motorină sustrasă se determina matematic şi reprezenta diferenţa dintre cele două tipuri de consum. În timpul furtului comis de unii membri, alţi membri le asigurau paza fizică, fiind implicaţi inclusiv agenţi de pază care aveau responsabilitatea prevenirii acestor fapte”, au transmis procurorii. Percheziții și bunuri găsite, ancheta rămâne deschisă În urma a 23 de percheziții efectuate joi, anchetatorii au descoperit aproximativ 1,8 tone de motorină. Conform datelor din anchetă, săptămânal ar fi fost sustrase sute de litri, însă cantitatea totală nu a fost încă stabilită. În dosar sunt vizate și alte persoane, ceea ce indică faptul că investigația ar putea continua cu noi audieri și eventuale măsuri procesuale, în funcție de probele administrate de anchetatori. [...]
